17,991 matches
-
anul 2004, 36 de miliardari ruși („oligarhi”) acumulaseră 110 miliarde de dolari - un sfert din Întregul produs intern brut al țării. Distincția dintre privatizare, abuzul venal de putere și simplul furt a dispărut aproape complet: era atât de mult de furat - petrol, gaze naturale, resurse minerale, metale prețioase, conducte - și nu exista nimeni și nimic care să pună stavilă jafului. Bunurile și instituțiile publice au fost dezmembrate și redistribuite Între reprezentanții puterii, care extrăgeau și Își apropriau tot ce mișca sau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la putere? și, dacă da, cine să primească despăgubirile? Cei care au intrat În posesia proprietăților după război, În 1945, doar pentru a le pierde câțiva ani mai târziu? Sau cei cărora afacerile și apartamentele le-au fost confiscate ori furate Între 1938 și 1945? și, dacă da, care să fie acel moment? 1938? 1939? 1941? Fiecare dată implica o definiție cu implicații politice a Întâietății morale sau a legitimității naționale ori etnice 15. La acestea se adăugau dilemele specifice istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
unui fulger fatalitatea luptei sale; de aceea, îi spune în față: „Eu nu stau de vorbă cu un hoț!” Casa de Habsburg alege înțelegerea cu ungurii decât să facă dreptate românilor care au luptat pentru împărat. Din anul 1989 se fură încontinuu, distrugem și pritocim legi peste legi și nu construim nimic valoros și durabil. Viclenia, prostia și defăimarea au înlocuit dictatura comunistă. Pretinșii oameni politici doar se războiesc fără rușine: „Jos cutare! Jos cutare!”, iar din capul lor îngust nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Infanterie de la 1917, „Sculați, români”, compus de Iustin Iliescu și de Istrati pe care l-am proclamat Imnul Legiunii etc. Pentru a putea să cânți îți trebuie o anumită stare sufletească. O armonie în sufletul tău. Cel ce merge să fure pe cineva, acela nu poate cânta. Nici cel ce merge să facă o nedreptate. Nici cel al cărui suflet e ros de patimi și de vrăjmășie față de camaradul său. Și nici acela al cărui suflet este rupt de credință. De
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cadavre neînhumate. Patronați și conduși de foștii peceriști, acum deghizați în P.S.D., fost altădată partid național creștin, întemeiat de Titel Petrescu, patriarhul socialismului în România, care a fost întemnițat și ucis în torturi grele pentru a-l converti la comunism, furându-i membrii de partid. La fel și în zilele noastre, continuatorul legitim al lui Titel Petrescu, inginerul Cunescu, prin râvne oculte și ticăloase, a fost înlocuit de la conducere, iar partidul a fost capturat de comuniști, în frunte cu marele prosovietic
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
între 1971 și 1993 la Uniunea Scriitorilor, apoi, până în 1995, la publicațiile pentru străinătate, după care este redactor la Societatea Română de Radio. A debutat (prezentată de Geo Dumitrescu) cu opt poezii în „Contemporanul” în 1966, iar în volum, cu Furăm trandafiri, apărut în 1967. Are o bogată activitate publicistică, colaborând la „Contemporanul”, „Secolul 20”, „Convorbiri literare”, „Tribuna” ș.a. cu versuri, proză, traduceri, comentarii, sau deținând rubrici permanente la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”. În 1980 primește Premiul „Perpessicius” pentru ediția Scrieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
Pletele de foc pârjolească-se / La vâlvătaia sublimă a zilei”). Și chiar dacă uneori imaginile sunt abscons hermetice, o anume grație a sentimentului convertit în intelectualitate este transpusă mereu într-un vers armonic, cu repetiții ritmate dilematic și refrene muzicale. SCRIERI: Furăm trandafiri, București, 1967; Jumătate zeu, București, 1970; Adagio, București, 1973; Taina, Cluj-Napoca, 1976; Amiaza, București, 1978; Ceața, București, 1978; Poetica, București, 1981; Vârtejul și lumea, București, 1982; Amintiri neverosimile, București, 1983; Dumnealui, destinul, București, 1984; Uranus, București, 1985; Herb, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
1983 (în colaborare cu Zaira Samharadze); Constantin Stoiciu, Despre farmecul levantin, București, 1995; Jennifer Delgado, Povești mai mari pentru copii mai mici, București, 1996; Stéphan Mallarmé, Divagații. Igitur. O lovitură de zaruri, București, 1997. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Ioana Diaconescu, „Furăm trandafiri”, CNT, 1967, 17; Ilie Constantin, Ioana Diaconescu, „Jumătate zeu”, RL, 1970, 3; Constantin, A doua carte, 188-190; Barbu, O ist., 433-436; Piru, Poezia, II, 418-421; G. Dimisianu, „Taina”, RL, 1976, 41; Petru Poantă, Ioana Diaconescu, „Taina”, ST, 1976, 9
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
portanța transfigurării malefice a ielelor în cultura populară, înclinând simbolismul lui Smigelschi din aces ciclu către versantul morbid pe care-l reclamă o altă operă sa, Îngerul morții. "Zânele rele sunt ființe-spirite ieșite din apă care înarmate cu puteri magice fură sufletele și sunt o prezență nefastă, morbidă"218. În acest sens, filiația negativă a recuperării fabulosului mitic comandă apropierea șarjată de Runge și mai ales de geniul malițios al lui Rops, "horele de copii ale lui Runge sau de copii-satiri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vine din depărtări Încărcate de mister și are o manifestare inefabilă. Poetul nu se Înspăimântă de această pătrundere a liniștii, nu se zbate și nu se zbuciumă, pentru că ar fi zadarnic. O așteptare În pace, la umbra gorunului, unde zace furat de o prezență copleșitoare, este echivalentă cu o mângâiere, cu o dezmierdare. E poate o nouă experiență a cunoașterii prin lumina iubirii? Vor mai veni sufletele să-și retrăiască Într-o altă făptură viața netrăită? E un vagabondaj al sufletului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
altfel și-a făcut loc În lumea aceea prin intrigile legate de femei, rolul cel mai important din acest punct de vedere revenindu-i Domniței Ralu, considerată de autor o destrăbălată a lui Caragea. Urcând pe scara dregătoriilor, Tuzluc a furat cu zvanțul din slujbele mici și apoi cu miile de galbeni din slujbele mari, și-a cumpărat moșii, sate de țigani, păduri, iazuri, mori și acum este unul din cei mai mari boieri din Țara Românească. Aceasta era starea postelnicului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui Chir Costea Chiorul. După ce Gheorghe a părăsit curtea postelnicului, Dinu Păturică a devenit vătaf de curte și astfel ia primele măsuri administrative, chipurile ca să apere averea și starea postelnicului. Adevărul era că Păturică era pus În situația de a fura cu sfanțul. Scriitorul oferă chiar o notă contabilă din care rezultă intenția parvenitului. O primă măsură luată de Păturică este aceea că face o călătorie la zece moșii ale postelnicului și la fiecare din ele găsește mari „dezordini” ale arendașilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Scene din viața socială”, se pun În evidență unele obiceiuri și tradiții, moda Îmbrăcămintei vremii. Viața socială este destrăbălată din pricina fanariotismului degradant; viața publică este și ea degradată. Masa dată de postelnic este o demonstație a decăderii unei lumi. Banii furați prin diferite mijloace sunt jucați cu nemiluita de către parveniți: baronul Calicevschi, boierul Pingelescu, logofătul Iordache Zlatonitul, hatmanul Cărăbuș și beizadea Costache Caragea, fiul domnitorului Caragea. Paralel cu ospățul lui Tuzluc, este descris un altul, dat tot În casa acestuia, dar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Tuzluc, este descris un altul, dat tot În casa acestuia, dar de Dinu Păturică. Amicii lui Păturică sunt: Tudor Ciolănescu, Neagul Chioftea, Zamfir Ploscă, Vlad Boroboață, toți aflați În slujba unor boieri. Se discută despre modul cum trebuie să se fure; Păturică arată cum poate câștiga și de la aprovizionarea zilnică. Alte obiceiuri ale vremii sunt surprinse În capitolul al XVII-lea, „Muzica și corografia În timpul lui Caragea”. Despre vătaful Gheorghe aflăm câte ceva din capitolul „Ce naduce anul, aduce ceasul”. Rămas fără
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care scriitorul crează o atmosferă dominantă În Întregul roman: „Vouă, dar, străluciți luceferi ai vicielor, cari ați mâncat starea stapânilor voștri și v-ați rădicat, pe ruinele acelora ce nu v-au lăsat să muriți În mizerie,... vouă, cari ați furat cu zvanțul din funcțiunile cele mici și cu miile de galbeni din cele mari, iar acum, când v-ați cumpărat moșii și palate, stropiți cu noroi pe făcătorii voștri de bine; vouă și numai vouă dedic această slabă și neînsemnată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
al claselor exploatatoare, tocmai pentru a sugera momentul istoric când se desfașoară acțiunea, Începutul secolului al XIX-lea (1814—1830). Elementele de satiră sunt utilizate pe Întregul parcurs al romanului, fiind subliniate de termeni caracteristici unui limbaj dur, necruțător: Tuzluc „fura ca un tâlhar de codru și cheltuia ca un nebun”, iar Dinu Păturică spune deschis: „fă-te om de lume nouă, să furi cloșca du pe ouă”. Proverbele, vorbirea populară, rămân ca o trăsătură distinctivă a stilului romanului „Ciocoii vechi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sunt utilizate pe Întregul parcurs al romanului, fiind subliniate de termeni caracteristici unui limbaj dur, necruțător: Tuzluc „fura ca un tâlhar de codru și cheltuia ca un nebun”, iar Dinu Păturică spune deschis: „fă-te om de lume nouă, să furi cloșca du pe ouă”. Proverbele, vorbirea populară, rămân ca o trăsătură distinctivă a stilului romanului „Ciocoii vechi și noi”. Una din limitele operei constă În faptul că scriitorul lasă să se tragă concluzia că vinovați de starea țăranilor ar fi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
facă socotelile, Lică se prezintă cu agresivitate: „Eu sunt Lică, Sămădăul. Multe se zic despre mine, și dintre multe, multe vor fi adevărate și multe scornite.” El conduce douăzeci și trei de turme de porci și „nimeni nu cutează să fure, ba să-l ferească Dumnezeu pe acela, pe care aș crede că-1 pot bănui”. Sămădăul Îi pretinde cârciumarului să-1 informeze cu tot ce se Întâmplă: cine umblă pe drum, cine trece pe aici, cine ce zice si cine ce face
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe neașteptate la han și s-a interesat ce oameni au trecut pe acolo În ziua precedentă. Ghița a refuzat să-i spună și a negat orice legătură a lui cu Lică. Pintea Îi spusese că fusese tovarăș cu Lică, furaseră Împreună niște cai și fuseseră Închiși. Atunci sa Întâmplat ceva Între ei, atât de grav, Încât l-a urât de moarte și a jurat că se va spânzura dacă Împlinește patruzeci de ani si nu-l dovedește pe Lică. Ghiță
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
drumeața rămăsese văduvă de vreo trei săptămâni; bărbatul ei se Împușcase. Femeia venise să-1 Întâlnească pe Sămădău, avea turme de porci În seama lui. De câte ori veneau la Ineu, stăpâna sosită la han lua la ea foarte mulți bani, pentru că Sămădăul fura lucruri de preț și ea le vândea În țara nemțeasca. Musafira era agitată; voia să plece spre Ineu, deși ploua cu găleata. Slugile și cei doi jandarmi, lăsați la han de Pintea, o sfătuiesc să rămână peste noapte la Moara
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de pe fața celui ce-1 Înjunghiase. Biciul era al lui Lică, Pintea Îl cunoștea bine, dar jandarmul era mort si nu mai putea să spună cine era vinovatul de crimă. La Buză-Ruptă acasă, Pintea a găsit o parte din argintăria furată de la arendaș, iar unii au recunoscut cuțitul cu care fusese ucis Hanțl, era al lui Săilă. Căutat să depună, mărturie, Lică e găsit În casa lui Acrișor, un prieten din Ineu. Acolo aștepta o doamnă de la Arad, că avea să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe o sârmă subțire. Ghiță a luat bancnotele Însemnate și s-a dus la Pintea; el i-a spus că banca ținea bancnotele În teancuri de câte o sută de bucăți, trase pe o sârmă subțire, ca să nu se poată fura din teanc fără a rupe sârma ori pecetea de la capătul ei, iar doamna În doliu luase bani de la bancă Înainte de a pleca la drum. Lică Îi dăduse hangiului banii Însemnați, ca acesta să-i schimbe prin negustorie, ca să li se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
era frig. A căutat cuțitul, dar acesta rămăsese În șerpar la Moară. Este cuprins de teamă și se gândește la moarte. Ca să aibă un alibi, pleacă din biserică și ajunge acasă la preot, să-i spună că i s-a furat o parte din turmă. A Întrebat de Răuț și s-a asigurat că s-a Înțeles că el pleacă spre Ineu, dar a luat-o În goana calului spre Moara cu noroc. Deznodământul. Ghiță a plecat să-1 anunțe pe Pintea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Își recita poezia, Moromete nu-și mai poate struni emoțiile și iese În grabă după băiat să vadă ce s-a Întâmplat. Nu trebuie ignorate momentele de revoltă Împotriva celor Îmbogățiți pe cale necinstită, așa cum fac fiii lui Aristide la moară, furând făina celor care vin să macine la ei grâul și porumbul, plecând acasă dijmuiți serios de gaura ascunsă pe unde se scurge o parte din făina măcinată, ca să plece acasă cu sacii la jumătate. Țugurlan descoperă „afacerea” și Îl pedepsește
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
situație comică În care sunt implicate personajele și din care reies trăsăturile lor de caracter: Zoe Trahanache pierde scrisoarea trimisă de Tipătescu; Cetațeanul turmentat o găsește, dar nu se poate abține să n-o citească, din care cauză Îi este furată de Cațavencu și devine mijloc de santaj pentru postul de deputat; Cațavencu pierde scrisoarea Într-o Încăierare din Actul III, (coincidențe) este găsită iar de același Cetațean turmentat, apoi, În sfârșit, o Înapoiază „andrisantului”, adică Zoei. Această situație comică este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]