19,627 matches
-
dreptul de a chema acele nave pe care le consideră capabile să-i acorde ajutor. Articolul 344 (1) În cazul căderii unui om în apă, în timp de pace, comandantul navei ia toate măsurile pentru căutarea și salvarea acestuia; părăsirea raionului în care s-a produs evenimentul este permisă numai după ce au fost epuizate toate posibilitățile de căutare și salvare. ... (2) În timp de război această prevederile alin. (1) nu sunt obligatorii și se aplică numai în funcție de situație. ... (3) Despre căderea
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
Novaia Vahovka, Kerson. Pașaport rusesc nr. 60 NO. 1907537. 4. LEONTIEV, SERGHEI, vicepreședinte, născut la 9.2.1944, la Odessa, Leontovka. Pașaport rusesc nr. 50 NO. 0065438. 5. MĂRĂCUȚA, GRIGORI, președintele Sovietului Suprem, născut la 15.10.1942, la Teia, Raionul Grigoriopol. Fost pașaport sovietic nr. 8BM724835. 6. KAMINSKY, ANATOLI, vicepreședinte al Sovietului Suprem, născut la 15.3.1950, la Cita. Fost pașaport sovietic nr. A25056238. 7. ȘEVCIUK, EVGHENI, vicepreședinte al Sovietului Suprem, născut la 21.06.1946, la Novosibirsk. Fost
32004E0622-ro () [Corola-website/Law/292613_a_293942]
-
al Moldovei”". Memoria lui Cantemir este onorată prin atribuirea numelui său unor străzi importante din București și din alte orașe ale României, prin liceele și universitățile care îl au ca patron. În sudul Republicii Moldova există orașul Cantemir și un întreg raion Cantemir. În 1975, în România a fost turnat un film artistic de lung metraj, intitulat "Cantemir și Muschetarul român", în regia lui Gheorghe Vitanidis, iar în Republica Moldova, în 1973, "Dimitrie Cantemir" de Vlad Ioviță și Vitali Kalashnikov. În aprilie 2003
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
sunt aproximativ 150 km iar lărgimea pe axa nord-sud de până la 80 km. Sudul acestei regiuni aparține, în prezent, României, constituind partea de nord-est a județului Maramureș, iar partea nordică, Maramureșul de Nord, este în estul regiunii Transcarpatia din Ucraina (raioanele Hust, Rahău și Teceu). Țara Maramureșului este una dintre cele mai întinse depresiuni ale lanțului Carpatic, acoperind o suprafață de circa 10000 km², în nord Carpații Orientali, între munții Oaș, Gutâi, Țibleș, Rodnei, Maramureșului și Carpații Păduroși. Este situată în
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
Republicii Moldova a anulat declarația ca fiind neconstituțională. În acel moment, "Stepan Topal" se impune ca lider al mișcării naționale de găgăuzi. În decembrie 1990 mișcarea separatistă "Gagauz Halkı" („poporul găgăuz”), cu sprijinul tacit al autorităților centrale din Moscova, proclamă în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești ale RSS Moldovenești așa-numita Republica Găgăuză. În decembrie 1994 Parlamentul de la Chișinău, dominat de agrarieni a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor. În anul 1995 hotarele noii regiuni autonome au fost stabilite în urma unui referendum zonal
Găgăuzia () [Corola-website/Science/297397_a_298726]
-
reuni cu România]?”. Rata de participare variază în funcție de surse, între 53% (Radio Europa Liberă) și 72% (Ziarul Timpul). Plebiscitul nu a fost recunoscut de autoritățile de la Chișinău. Suprafața regiunii autonome este de 1.830 km². Regiunea este divizată în trei raioane administrative ("dolay"): Comrat, Ciadîr-Lunga și Vulcănești. Conform recensămîntului din anul 2004, populația era de 155.587 locuitori. Centrul administrativ al regiunii este orașul Comrat (25 mii locuitori). Limbile oficiale sunt găgăuza, româna vorbită în graiul moldovenesc și rusa. Principalii indicatori
Găgăuzia () [Corola-website/Science/297397_a_298726]
-
(în rusă "Дубоссары") este un oraș în Republica Moldova, situat pe malul stâng al râului Nistru (în Transnistria). Este centrul administrativ al raionului cu același nume. Așezarea geografică a orașului este: . La funcționează cea mai mare centrală hidroelectrică din Republica Moldova. Numele orașului se trage de la dubăsari, constructorii și mânuitorii dubaselor, ambarcații din Evul Mediu, rotunde, din nuiele tari și din piei. Denumirea lor
Dubăsari () [Corola-website/Science/297404_a_298733]
-
mod important în anii construirii centralei hidroelectrice. În timpul conflictului din Transnistria, sovietul orășenesc al Dubăsarilor s-a declarat de partea separatiștilor din Tiraspol (cu 49 voturi din 86), în timp ce sovietul raional s-a declarat de partea autorităților Republicii Moldova. De atunci, raionul Dubăsari este împărțit între aceste două autorități, orașul Dubăsari fiind capitala părții separatiste. Din păcate, această situație are un efect izolant din punct de vedere economic. În 1772 Dubăsarii Noi avea 52 de gospodării - 72 de bărbați români „capi de
Dubăsari () [Corola-website/Science/297404_a_298733]
-
Iahar Cechirov, care s-a strămutat aici împreună cu un grup de coloniști din Bulgaria de nord-est, după o perioadă de mai mulți ani de peregrinare prin Basarabia și o ședere de câțiva ani în satul moldovenesc Ceadîr (azi pe teritoriul raionului Leova). Dar, recent a fost găsit un document emis de Ecaterina a II-a a Rusiei în anul 1789 în care se menționează militarul Nedovu-Todorovici ca locuitor al coloniei Ceadîr-Lunga. Denumirea localității vine de la toponimul Ceadâr, care în limba turcă
Ceadîr-Lunga () [Corola-website/Science/297403_a_298732]
-
în secolul al XVI-lea sub numele de Frumoasa, sub care figurează până în secolul al XIX-lea și, alături de "Kahul" (numele tătăresc) până la începutul secolului al XX-lea. Cu peste 40 de mii de locuitori (2016), este centrul administrativ al raionului cu același nume. Este al 6-lea oraș ca mărime din țară, (după Chișinău, Bălți, Tiraspol, Tighina și Rîbnița), dar al treilea după dezvoltare economică (exceptând stînga Nistrului) și ca importanță socială. Deseori Cahul este poreclit „Capitala de Sud” a
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
aval de la orașul Camenca, lunca este inundată de apele lacului de acumulare Dubăsari. Un rol deosebit în formarea albiei îl are ieșirea la zi a rocilor dure, care contribuie la formarea unor repezișuri și praguri, cele mai cunoscute fiind Cosăuți (raionul Soroca), unde în albie apar roci cristaline. Afluenții principali sunt cei de stânga (Camenca), și Răutul, afluent pe dreapta. În cursul inferior valea fluviului se lărgește, atingând 16-22 km la vărsarea în liman. Versanții văii sunt asimetrici: cel drept este
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
este un important oraș din partea centrală a Republicii Moldova, situat la 48 km spre nord de Chișinău, pe malul râului Răut. Este centru administrativ al raionului cu același nume. Cu o populație de aproape 34 de mii locuitori (2016) și fiind al 9-lea oraș ca mărime din țară, ul este unul din principalele centre economice ale Regiunii centrale a țării. Potrivit lui Iorgu Iordan, numele orașului
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
liceu cu 7 clase. La 25 martie 1918, cei 52 de consilieri ai Zemstvei din Orhei au votat unanim Moțiunea de Unire a Județului Orhei cu România. Până în anul 1947 Orheiul a fost centru de județ, în componența căruia intrau raioanele Bravicea, Chiperceni, Criuleni, Orhei, Răspopeni, Rezina, Susleni și Telenești. Prin reforma administrativă din 1947 județele sunt desființate și Orheiul devine centru raional. În 1998 orașul Orhei a devenit reședința județului Orhei. În 2001, odată cu revenirea la raioane în calitate de unități teritorial-administrative
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
componența căruia intrau raioanele Bravicea, Chiperceni, Criuleni, Orhei, Răspopeni, Rezina, Susleni și Telenești. Prin reforma administrativă din 1947 județele sunt desființate și Orheiul devine centru raional. În 1998 orașul Orhei a devenit reședința județului Orhei. În 2001, odată cu revenirea la raioane în calitate de unități teritorial-administrative, orașul Orhei capătă statut de centru al raionului omonim. Conform datelor Biroului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2013 populația orașului Orhei constituia 33.500 persoane.Populație de 33 600 de locuitori, conform ultimului recensământ din 2014
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
și Telenești. Prin reforma administrativă din 1947 județele sunt desființate și Orheiul devine centru raional. În 1998 orașul Orhei a devenit reședința județului Orhei. În 2001, odată cu revenirea la raioane în calitate de unități teritorial-administrative, orașul Orhei capătă statut de centru al raionului omonim. Conform datelor Biroului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2013 populația orașului Orhei constituia 33.500 persoane.Populație de 33 600 de locuitori, conform ultimului recensământ din 2014. Orașul Orhei este amplasat în centrul Republicii Moldova, la o distanță de
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
meciurile de acasă pe Complexul Sportiv Raional Orhei, stadion care pe lângă terenul de fotbal mai este dotat și cu pistă de atletism. Orheiul Vechi este un complex muzeal și istoric situat pe malul Răutului, în preajma satelor Butuceni și Trebujeni din raionul Orhei, la 20 km de centrul raional, Orhei. Este un monument care a cunoscut diverse culturi arheologice, pe aici au trecut diferite popoare migratoare: bastarnii, sarmații, goții, hunii, avarii, slavii, ungurii s.a. În perioada medievală (sec. IX-XIII) aici se înființează
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
cu Ucraina. Cu peste 37 de mii locuitori (2016), este al 8-lea oraș ca mărime din Moldova, dar și al doilea ca mărime și ca importanță din Regiunea de Nord (fiind surclasat doar de Bălți). Este centrul administrativ al raionului cu același nume. La Soroca funcționează un muzeu de istorie și etnografie care include și Cetatea Sorocii, ridicată în piatră de Ștefan cel Mare în 1489 și renovată în forma actuală de Petru Rareș. Conform datelor Biroului Național de Statistică
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
întreprinderi individuale - 990, prezintă dări de seamă 214. Concomitent mai activează în bază de patent 540 persoane. Industria turistică a orașului este reprezentată prin: locuri pitorești din lunca Nistrului, 400 monumente istorice vechi de valoare națională din oraș și din raion, amplasarea geografică a orașului Soroca oferă posibilități de antrenament pentru sportivi și de organizare a competițiilor sportive (deltaplanerism, canotaj). În oraș activează un singur pansionat turistic, capacitatea lui fiind de 250 locuri, și 2 hoteluri cu o capacitate de 50
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
Florica, Mihăilești, Mărgineanu și Sărata-Mărgineanca, având în total 3720 de locuitori și făcând parte din plasa Glodeanurile. În 1931, comuna Florica s-a separat, iar în cadrul comunei Mihăilești a apărut și localitatea Satu Nou. În 1950, comuna a fost arondată raionului Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a redevenit parte a județului Buzău, având în componență satele Colțăneni, Florica (comuna Florica a fost din nou desființată cu această ocazie), Mărgineanu și Mihăilești. În
Comuna Mihăilești, Buzău () [Corola-website/Science/297418_a_298747]
-
este un important oraș din partea central-vestică a Republicii Moldova, reședință a raionului omonim. Localitatea este situată pe malul estic al Prutului, în dreptul satului omonim din România, cu care a alcătuit în trecut aceeași localitate. Situația geografică specială, la răscruce de drumuri, a constituit cheia pentru ascensiunea ului la statutul de urbe. Datorită
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
una de prelucrarea lemnului, câteva mori, manufacturi și brutării. Populația localității a crescut până la 4250 persoane. Localitatea și-a păstrat statutul de sat până în anul 1940, când în luna august sovieticii i-au conferit statutul de oraș și reședință de raion. După 1945 orașul se caracterizează prin expansiune urban edilitară, spor demografic accentuat și dezvoltarea industriei în domeniul încălțămintei, țesăturilor, mobilei, cristalului, construcției de mașini, conserve și lactate, relee și vase, teracotă și sticlărie. La data de 29 iunie 1972 devine
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
este un raion din Republica Moldova. Reședința sa este Nisporeni. Se află în partea de vest a Republicii Moldova, la 70 km de Chișinău. Prima atestare documentară a târgului Nisporeni poartă data de 4 ianuarie 1618. La acel moment localitatea avea o populație de aproximativ
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
rol foarte important pe vremea primei uniri a principatelor române (1600), fiind înrudită cu domnitorul Mihai Viteazul. Denumirea este probabil o deformare a patronimului Nistor. este situat în partea centrală a Moldovei, în zona codrilor. La nord se învecinează cu raionul Călărași, la sud cu raionul Hîncești, la vest cu raionul Ungheni și România, la est cu raionul Strășeni. Teritoriul este cuprins între paralele 47 00` și 47 16`` lat. nordică și 28 00 și 28 00` long. estică, iar centrul
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
primei uniri a principatelor române (1600), fiind înrudită cu domnitorul Mihai Viteazul. Denumirea este probabil o deformare a patronimului Nistor. este situat în partea centrală a Moldovei, în zona codrilor. La nord se învecinează cu raionul Călărași, la sud cu raionul Hîncești, la vest cu raionul Ungheni și România, la est cu raionul Strășeni. Teritoriul este cuprins între paralele 47 00` și 47 16`` lat. nordică și 28 00 și 28 00` long. estică, iar centrul geografic al orașului Nisporeni are
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
1600), fiind înrudită cu domnitorul Mihai Viteazul. Denumirea este probabil o deformare a patronimului Nistor. este situat în partea centrală a Moldovei, în zona codrilor. La nord se învecinează cu raionul Călărași, la sud cu raionul Hîncești, la vest cu raionul Ungheni și România, la est cu raionul Strășeni. Teritoriul este cuprins între paralele 47 00` și 47 16`` lat. nordică și 28 00 și 28 00` long. estică, iar centrul geografic al orașului Nisporeni are coordonatele geografice 47 05` lat.
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]