19,575 matches
-
din Comuna Orbeni, fiind traversat de DJ 119D (asfaltat ) pe porțiunea Valea Seaca-Cucova-Orbeni. În continuarea porțiunii DJ119D, se află un drum comunal asfaltat. Cele mai apropiate stații CFR sunt Orbeni și Sascut. Climatul zonei este unul temperat-continental excesiv, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase. Cultul reprezentate pe teritoriul satului este cel Ortodox și Ortodox de Stil vechi. Activitatea economică principală este reprezentată de agricultură. Se mai practică pentru autoconsum creșterea animalelor și viticultura. Puțini locuitori lucrează în comerț sau servicii
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
de romano-catolici (44,54%). Pentru 2,67% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Berheci a județului Tecuci și era formată din satele Găiceana, Ghilovești, Huțu, Lunca, Marginea, Petroasa, Popești, Recea, Ungureni, Valea Morii și Zlătăreasa, având în total 2110 locuitori. În comună existau cinci biserici și două școli una la Găiceana și alta la Huțu, având împreună 78 de elevi (dintre care 15 fete). În 1925, Anuarul Socec o consemnează
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
care 15 fete). În 1925, Anuarul Socec o consemnează ca reședință a plășii Găiceana, având aceeași alcătuire și o populație de 2773 de locuitori. Legea administrației locale din 1931 consemnează următoarele sate: Ghilăvești, Gura Zlătăresei, Huțu, Lunca, Marginea, Petroasa, Popești, Recea, Târgu Găiceana, Unguri, Valea Morii și Zlătăreasa. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) raionului Adjud din regiunea Bacău. În 1968 a fost transferată la județul Bacău. Tot atunci, satul Târgu
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) raionului Adjud din regiunea Bacău. În 1968 a fost transferată la județul Bacău. Tot atunci, satul Târgu Găiceana a luat numele de "Găiceana" și au fost desființate satele Lunca, Marginea, Petroasa și Recea (comasate cu satul Găiceana), Valea Morii (comasat cu satul Huțu) și Zlătăreasa (comasat cu satul Popești); iar satul Unguri a luat denumirea de "Arini". Patru obiective din comuna Găiceana sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
culturii Foltești din Epoca Bronzului, și așezarea eneolitică de la „Pietroasa”, la 600 m sud-est de satul Găiceana, aparținând culturii Cucuteni A. Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1908) și biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din cătunul Recea (1808, reconstruită în 1864), ambele aflate în satul Găiceana.
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
Horgești (în maghiară "Horgyest") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bazga, Galeri, Horgești (reședința), Mărăscu, Răcătău de Jos, Răcătău-Răzeși, Recea și Sohodor. Comună este situată în zona central-estică a județului, la sud de municipiul Bacău, pe malul stâng al Șiretului (în dreptul lacului de acumulare Răcăciuni) și în bazinul hidrografic al afluentului acestuia, Răcătău. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ252B, care
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]
-
lui Noe (după desființarea comunei Petrești), având în total 3250 de locuitori. Comună Răcătău făcea parte din plasa Răcăciuni a județului Bacău și avea 388 de locuitori în satele Bazga de Jos, Bazga de Sus, Galeri, Gura Răcătău, Răcătău-Răzeși, Slobozia-Răcătău, Recea de Jos și Recea de Sus. În 1950, comunele au trecut la raionul Bacău al regiunii Bacău. În 1968, au revenit la județul Bacău, reînființat, iar comună Răcătău a fost desființată și satele ei incluse în comuna Horgești, în timp ce satul
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]
-
comunei Petrești), având în total 3250 de locuitori. Comună Răcătău făcea parte din plasa Răcăciuni a județului Bacău și avea 388 de locuitori în satele Bazga de Jos, Bazga de Sus, Galeri, Gura Răcătău, Răcătău-Răzeși, Slobozia-Răcătău, Recea de Jos și Recea de Sus. În 1950, comunele au trecut la raionul Bacău al regiunii Bacău. În 1968, au revenit la județul Bacău, reînființat, iar comună Răcătău a fost desființată și satele ei incluse în comuna Horgești, în timp ce satul Petrești a trecut la
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]
-
pentru animale, - sfârșitul verii (august) animalele coborâte de la munte pășteau pe miriștile (terenurile agricole rămase după recoltarea cerealelor) din jurul satului. În cursul zilelor de vară și de toamnă era pregătit nutrețul animalelor (fân, tulei de porumb, etc.), hrana pentru anotimpul rece al acestora. Toamna se sacrificau sau se vindeau oile sterpe. Din sursele orale care ne-au parvenit, am aflat că la începutul secolului XX numeroase oi au fost expediate, cu vagoane de cale ferată, în vederea vânzării chiar la Budapesta. Un
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
dispus la vest de DN2 pe o lungime de aproximativ 2 km în lungul DJ 119D. În partea de sud-est se află satul Pălămida - locuit în principal de locuitori de etnie romi. Climatul zonei este unul temperat-continental excesiv, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase. Satul este traversat pe axa NNE-SSV de DN2 (E85). Pe axa est-vest inițial și apoi spre nord, este deservit de DJ 119D, pe porțiune DN 2 (Km 247 + 323)-Valea Seaca-Cucova, asfaltat În continuarea porțiunii DJ119D
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
respectiv de 3 °C. Porturile sunt lipsite de gheață tot timpul anului, iar zăpada ocazională, care cade în zonele locuite, în timpul iernii, se topește foarte repede, imediat ce se așază. Aerul este de cele mai multe ori curat și deseori bate un vânt rece (mai ales în sud-vest). Adaptabilitatea la ploaie și furtună trebuie să fie crescută, pentru că există totuși zile care sunt complet stricate de aceste două fenomene. Vremea feroeză domină în întregime viața poporului din insule. Din cauza faptului că ea se schimbă
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
din 5 august 2011 cu titlul „Cum a recrutat CIA legionari români”. Dezvăluirile acestui articol, care nu au fost confirmate de alte surse notabile, relatează că serviciile secrete americane (CIA), care începuseră recrutarea de colaboratori anti-comuniști, participanți potențiali la Războiul rece care se întrevedea, au vrut să se folosească de membrii Gărzii de Fier pentru a face legătura cu grupurile de rezistență din România. CIA a înființat „Oficiul de Coordonare Politică” (O.P.C.), sub conducerea lui Frank Wisner și a șefului
Valerian Trifa () [Corola-website/Science/300716_a_302045]
-
anului 1948, Uniunea Sovietică a trecut de partea arabilor în conflictul arabo-israelian, și a început să sprijine pe noii aliați, mai întâi politic și mai apoi și militar. Această politică a rămas neschimbată de-a lungul întregii perioade a războiului rece. Campania antisemită la nivel unional a fost începută printr-un articol apărut în "Pravda" pe 28 ianuarie 1949 intitulat " Despre un grup antipatriotic de critici teatrali": Acuzațiile standard staliniste de conspirație au fost acompaniate de atacuri dure în mass media
Cosmopolit fără țară () [Corola-website/Science/300732_a_302061]
-
complet sau este localizată discontinuu în lungul uedurilor. Regimul termic este foarte diferit de la o regiune la alta, de unde necesitatea subîmpărțirii lor în două tipuri: deșerturi calde (Sahara, Kalahari, Arabia, Australia) cu temperaturi medii anuale de 15-20°C și deșerturi reci (Gobi, Tibet, Groenlanda, Islanda, Pamir, Anzi). În care temperaturile medii anuale sunt cuprinse între -10 și +5°C, iar precipitațiile cad mai ales sub formă de zăpadă Sunt mult mai rare, ele apropiindu-se de limita maximă a aridității. Ploile
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
grosimea și gradul de tectonizare al rocilor; structura; prezența sau absența unor formațiuni detritice acoperitoare. b) Condiții hidrologice se refera la sursele care pot furniza apa, CO2 și diferiți acizi (apele ascendente, atmosfera, procesele biochimice, descompunerea resturilor organice). Apele ținuturilor reci conțin mult CO2, fiind de 4 ori mai agresive decât cele din zona temperată. Totuși în zonele temperată, mediteraneeană, precum și cele subtropicală și tropicală umede carstul se dezvoltă intens. Aici litiera prin descompunere generează diferiți acizi care accelerează efectul coroziv
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
prin percolație); debitoare (care evacuează apa primită); receptoare-debitoare (care primesc și cedează apa). După poziția gurii peșterii față de restul cavitații se disting peșteri: descendente, ascendente și orizontale. După temperatura aerului din ele, pot fi întâlnite peșteri: calde (cele ascendente) și reci (cele descendente). După căile de comunicație cu exteriorul există peșteri: cu o gură, cu două guri (cu dublă aerație) și cu mai multe guri (poliaerate). În cadrul tuturor peșterilor se dezvoltă diferite forme endocarstice. Genetic și evolutiv distingem trei grupe principale
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
cuțite sau alte ustensile. Paleta clasică de culori era formată doar din culorile considerate "primare": galben, roșu și albastru. Pentru fiecare se foloseau două nuanțe, una mai deschisă, considerată rece și una mai închisă, considerată caldă. Se considera că culorile reci redau mai bine aerul, iar cele calde apa. De fapt, culoarea depinde de lungimea de undă a radiației electromagnetice, iar obținerea culorilor secundare (portocaliu, verde și violet) din amestecul culorilor primare este o iluzie optică. Culorile obținute prin amestec nu
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
local, depresionar determinat de valea îngustă, orientarea povârnișurilor, etajarea verticală a reliefului, de gradul de acoperire cu păduri, etc. Zona fiind deschisă spre vest, masele de aer frecvente sunt de circulație vestică, ele transportând mase de aer oceanic, umede și reci. Iarna în depresiune se produc acumulări de aer rece, în timp ce pantele și zonele mai înalte de relief rămân acoperite de aer mai cald. Gradienții termici au valori mici. Se înregistrează diferențe mari de temperatură între anotimpurile iarnă-vară. Amplitudinea termică, ce
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
verticală a reliefului, de gradul de acoperire cu păduri, etc. Zona fiind deschisă spre vest, masele de aer frecvente sunt de circulație vestică, ele transportând mase de aer oceanic, umede și reci. Iarna în depresiune se produc acumulări de aer rece, în timp ce pantele și zonele mai înalte de relief rămân acoperite de aer mai cald. Gradienții termici au valori mici. Se înregistrează diferențe mari de temperatură între anotimpurile iarnă-vară. Amplitudinea termică, ce oscilează în jur de 23 °C indică un climat
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
lobode și cu urzici și mălai de ghindă și de cojile de cucurbătă și de sămânță de berbeniță și sămânță de cânepă au măcinat de au mâncat și când s-au andăluit sușigu din anul 1812 au fost toată vara rece și nu să făce bucatele. Din anul 1812 tot așa au fost până în anul 1817 cât pe urmă un căbel de grâu cu 100 de zloți de tentiu cu.... După ace, la anul 1818 după Crăciun au venit grâu cu
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
polar maritim, cu o activitate destul de frecventă. Iarna predomină invaziile de aer de natură arctică din nord-vest, iar vara cele de aer cald, temperat maritim. La Lunca Ilvei iernile sunt ceva mai lungi și mai friguroase în special din cauza aerului rece ce se scurge din bazinul Dornelor peste șoseaua de la Grădinița și valea Sălhoasa. Ploile și ninsorile sunt destul de abundente, cantitățile fiind numai cu puțin mai mici față de cele care cad pe munții din împrejurime, ce apără depresiunea Ilvelor de furtuni
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
care face legătura între Lechința și Budești și se învecinează la vest cu satul Zoreni iar la nord-vest cu Sălcuța. Clima localității Sânmihaiu de Câmpie este temperat-continentală, cu veri mai umede și relativ călduroase, iar iernile puțin uscate și relativ reci. Temperatura medie multianuală este de 9-10 ° C. Așezare rurală daco-romană. Prima atestare documentară este din anul 1329
Sânmihaiu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300890_a_302219]
-
numit după pârâul pe care a fost așezat și care străbate satul, pârâul “Fris”, adică “Rece”. Această ipoteză este sprijinită și de alte fapte: pe de o parte de-a lungul hotarului comun între satele Lunca și Sebiș curge pârâul “Recele” și care se varsă tot în Râul Șieu; pe de altă parte, numele maghiar al satului “Friss” coincide cu apelativul “friss” = “proaspăt, rece”. Numele satului “Sebiș” provine de la numele cursului superior al râului Șieu, numit “Sebiș” sau Valea Sebișului sau
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
variaza intre 712-780 mm. Plouă mai ales primăvara și la sfârșitul toamnei. Primăvara e relativ lungă, răcoroasă și ploioasă. Vara este scurtă și nu prea caldă, căldura cea mai mare în regiune ajungând la +32 °C - +34 °C. Toamna este rece și ploioasă, ceea ce impiedică în mare măsură recoltarea grâului și uneori chiar a porumbului. Zăpada cade la sfârșitul lui octombrie și iarna temperatura ajunge până la -26 °C - -30 ° C. Temperatura medie a anului este de +6°- +8 °C. De atunci
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
și o cantitate de precipitații de 627 mm. Analizând valorile medii ale elementelor climatice pe o perioadă îndelungată de timp (cca 35 ani) de desprinde faptul că, în regiunea cercetată, climatul se caracterizează prin temperaturi medii ale lunii celei mai reci sub -3°C, iar celei mai calde peste 10°C. Astfel, climatul regiunii este rece, cu ierni aspre și veri răcoroase și umede. Principalul tip de sol este solul brun - roșcat de pădure, un amestec de branciog. Cuprinde o zonă
Lunca Câlnicului, Brașov () [Corola-website/Science/300950_a_302279]