18,636 matches
-
dă cercetare”. Eul (subiectul) cercetător nu se mulțumește cu sfera strimtă a erosului, lărgește cercul relațiilor, caută legea generală și, căutînd-o, descoperă Înfățișarea și mersul lumii. Frumusețea este variată („vedem chipuri milioane”), Între apă și verdeață (se va vedea ce rost au aceste elemente În pesajul fantasmatic al lui Alecu Văcărescu!) există o legătură „Într-un fel de la natură”, adică strînsă și firească. Al doilea element este peisajul sau spațiul securizant („l’objet ponctuel”) al idilei. El nu este interiorul unei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În jurul căreia se poate specula. „Trează plăcere” ar sugera bucuria spiritului În dragoste, veghea conștiinței În patimile trupului. Ideea nu-i străină de mentalitatea uscatului Nicolae care ține, În altă parte, să convingă că existența lipsită de iubire este fără rost. În versurile ce dezvoltă acest gînd vedem Însă prea ușor prestigiul modelului părintesc: „A trăi fără-a iubi Mă mir ce trai o mai fi! A iubi fără-a simți Mă mir ce dragoste-o fi!...” Poezia arată o oarecare
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
e frică!” Învinuirea, care a devenit deja o tradiție În poezia Văcăreștilor, ia la Iancu forme mai agresive. Adevărat iubita, compoziție În trei părți, dezvoltă Întîi tema, reluată mai târziu de Eminescu, a cruzimii femeii (nemilostive) și a vieții fără rost. Soluția este moartea răzbunătoare a bărbatului: „Dar după moarte-mi să nu crezi că vei avea scăpare De Împizmuită umbra mea, a te urma oriunde: O vei vedea prigonind inima-ți fără de lege...”, pentru ca, În partea a doua, să Îndulcească
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dispoziție a sufletului, Întineresc spiritul, stimulează reveria. O reverie, trebuie să spunem, molatică, dezmierdătoare. O reverie a măsurii și a firescului. Limbajul ei este repet, șoapta, expresia ei este nuanța, idealul ei este solidaritatea. Fiecare oaspete din poiana tăinuită are rostul, justificarea lui. Arghezi, reluînd acest lirism al miniaturalului, Îi va da o dimensiune cosmică. Lucrurile neînsemnate au În poemele lui o „țandară de lumină” care le leagă de marele univers. Mai săracă, mai convențională, imaginația lui Alecsandri nu descoperă asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Înger, ci Îngerel, dulce Înger luminos, dulce Înger de blîndețe. Un cumul de suavități care Îndepărtează orice sugestie de corporalitate. Femeia din poezia agasant galantă a lui Alecsandri este o ființă coborîtă din cer („fiică a luminii sosită de la cer”). Rostul ei este să fie adorată și să producă mulțumire: „Orice te zărește e mulțumit de viață”. Barthes spune că adorabil „est la trace futile d’une fatigue qui est la fatigue du langage. De mot en mot, je m’épuise
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
acest meșteșug, interesează numai dacă În spatele regulilor există o conștiință originală a scrisului. În afara ideii de dominație a erosului și de eliberare a sufletului printr-un șir de stihuri cît mai bine rînduite, nu găsim reflecții speciale despre natura și rosturile poeziei. Există, evident, voința lui Conachi de a alcătui o gramatică a poeziei. Simbolurile Întemeierii apar și aici: „cele dintîi așezămînturi a stihurilor”, „aceste trei canoane sînt temelia meșteșugului stihurilor pe care este așăzată toată stihurghichi” etc... Conachi inventează (traduce
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a spiritului, acestea nu pot fi decît În scrierea care eliberează și afundă, totodată, sufletul, seduce obiectul și Înlănțuie și mai rău subiectul. În relația poezie - eros, un alt poet de Început, Barbu Paris Mumuleanu introduce (În prefața la volumul Rost de poezie adecă stihuri, 1820) un element nou: fantezia („acel năluc al minții”). Esența poeziei rămîne Însă tot pătimirea, iar pătimirea este cu precădere de natură sentimentală. „Mișcarea patimilor celor dinlăuntru” naște rostul poeziei. Fantezia este instrumentul care transformă patima
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Paris Mumuleanu introduce (În prefața la volumul Rost de poezie adecă stihuri, 1820) un element nou: fantezia („acel năluc al minții”). Esența poeziei rămîne Însă tot pătimirea, iar pătimirea este cu precădere de natură sentimentală. „Mișcarea patimilor celor dinlăuntru” naște rostul poeziei. Fantezia este instrumentul care transformă patima sufletească În rostire lirică: „această faptă a poeziei nu iaște alt, decît o mișcare a simțirii, o patimă sufletească și naștere a fanteziei. Acel năluc al minții, pătimind un ce, țese idei și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-te, privește-mă, iată ce ai făcut din mine. Un șantaj: pun În fața celuilalt figura propriei mele dispariții, așa cum se va produce, dacă el [ea] nu va ceda”... (Fragments...) În asceză, Conachi nu vrea să fie singur. Tristețea n-are rost dacă ea nu este văzută, confirmată, dacă nu se transformă Într-un mesaj. Fără martori, suspinul este un simplu suspin. Iar această banalitate poetul n-o acceptă. El aranjează astfel lucrurile Încît În preajma lui să fie totdeauna cineva, un martor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
criticată în epocă portretistica practicată de Lovinescu, reproșându-i-se că nu respectă "adevărul", că exagerează și simplifică totodată, caricatural, că trădează o înclinație lipsită de noblețe pentru cancan și detaliile picante de viață intimă. Reproșul, spuneam, nu-i fără rost de vreme ce, în loc să se refere la documente sigure, ferite de microbul colportajului mistificator, memorialistul dă credit mai degrabă surselor orale, de proveniență incertă (sau de cafenea), asemeni talentatului cronicar iubitor de legende. Dar pentru Lovinescu, ca și pentru Neculce altădată, nu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lui legătură, pe viitor, cu antichitatea"), și obține mai apoi diploma de doctor în chimie agricolă (ceea ce explică preferința pentru rusticele poeme vergiliene). Vindecat și de boală, hotărăște să se întoarcă în țară, cu gândul de a-și face un rost. Dar nu izbutește să obțină nici măcar postul modest de agronom al pepinierei din Fălticeni (semn că, la români, diplomele n-au prea contat niciodată), pe când amicul său, Ion Lupu, plămădit din alt aluat sufletesc (tipul omului hotărât, cu succes în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și cu traiul idilic-patriarhal care-i fusese prescris în romanul anterior. Înțelepțit, Bizu nu numai că regretă scrisoarea, dar ajunge chiar să justifice (ca o porta voce a autorului însuși) tehnica originală a romanului, explicând absența "unității de ton" și rostul secvențelor teoretizante din partea de final: "[...] scenele copilăriei sunt experiențele firești ale primului contact cu lumea. Copilul are o viață de simțuri și nu una de reflecție; printr-însele întreprinde, așadar, cunoașterea vieții. De îndată ce a ajuns la maturitate, suma experiențelor elaborându
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fosta lui gazdă din studenție, Rosine Strahl (Rosina), femeie voluntară și plină de viață, robustă, de o senzualitate francă, șireată și cu simț practic, care-l învață lecția amorului sănătos, fără obligații morale, îndemnându-l totodată să-și facă un rost pe măsura diplomelor obținute în străinătate ("devenirea socială era o necesitate la fel de imperioasă ca și sexul"). Instinctiv, Rosina manifestă și o atitudine matern-protectoare față de Bizu, atât din interes, cât și din dorința sinceră de a-i fi pe plac și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
scrie. E mai naturală, de un farmec mai frust și de o mai mare receptivitate erotică. Aflând cu cine are de-a face ("poetul pe care tot Iașul îl admiră"), ea își manifestă spontan admirația și-i recită, pe de rost, versurile (mai exact: Venere și Madonă). Eminescu îi citește, la rândul său, câteva poeme, printre care și strofele unei variante, care plac femeii mai mult decât forma finală pentru că în ele "se regăsi" mai curând "pe dânsa", cu instinctul ei
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
disoluției personalității, bărbatul preferă să privească fără să fie, la rândul său, privit, pentru a putea "poseda" în voie, imaginar, pe femeia dorită. Într-unul dintre studiile sale de tinerețe 167, Ioan Petru Culianu a explicat într-o manieră asemănătoare rostul inversării rolurilor în cuplul erotic eminescian. Plecând de la observația comună că, la Eminescu, de obicei, femeia se exhibă iar bărbatul privește, exegetul atribuia "iubirii" (mai precis: îndrăgostirii, "cristalizării" amoroase) o formă de privire "furișată", care surprinde numai o parte din
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
seamă în comportamentul sexual "deviant" specific decadenței, adică în sadomasochism 172. În acest sens, "decadența" a fost definită, metaforic, și ca o "boală a ochiului" ("disease of the eye") ce intensifică dorința sexuală, transfigurând-o, totodată, estetic 173. N-are rost să mai amintesc numele "bolii" cu pricina. Cert e că polarizarea sadism-masochism prescrie în mod predilect femeii o înclinație sadică, iar bărbatului (voyeur incurabil), una masochistă 174. Și dacă tot am adus vorba despre "perversiuni", o referință la Sacher Masoch
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
O. seismograful din Pasadena, aflat în casa doctorului Charles Richter, inventatorul scării cu același nume, pentru măsurarea intensității cutremurelor. * în anul 1750, când Londra a fost lovită de un cutremur, un escroc a găsit imediat o modalitate de a face rost de bani mulți de pe urma dezastrului: a vândut pastilele despre care susținea că îi protejează pe oameni împotriva cutremurelor. * în 10 noiembrie 1940, cunoscutul scriitor și epigramist Păstorel Teodoreanu urma să se mute într-o garsonieră din blocul Carlton din București
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
din sticle goale de bere, pahare de unică folosință, dopuri de șampanie, cutii de carton, pungi de polietilenă - lucruri care par absolut inutile, dar nu și pentru copii, care avînd o minte ageră și o imaginație bogată, îndată le găsesc rostul. Un exemplu demn de urmat sunt concursurile de desene și poezii cu tematică ecologică, în cadrul cărora elevii propun adeseori idei de-a dreptul uluitoare. Este foarte important ca orele ecologice să fie predate în aer liber - pe lângă faptul că aceste
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
ne va îndemna ca, față de materialismul vulgar ce pare a fi încuibat într-o bună parte a societății de astăzi, să căutăm a provoca o reacțiune salutară spre ideal, spre înaltele preocupări sufletești, fără de care un popor nu-și are rost în istorie și nici indivizii nu-și găsesc rost în viață. [...] Orice talent real, orice gândire dreaptă și înaltă, orice preocupare idealistă sunt chemate de noi cu căldură și vor fi primite frățește cu brațele și cu inimile deschise” (Cealaltă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
a fi încuibat într-o bună parte a societății de astăzi, să căutăm a provoca o reacțiune salutară spre ideal, spre înaltele preocupări sufletești, fără de care un popor nu-și are rost în istorie și nici indivizii nu-și găsesc rost în viață. [...] Orice talent real, orice gândire dreaptă și înaltă, orice preocupare idealistă sunt chemate de noi cu căldură și vor fi primite frățește cu brațele și cu inimile deschise” (Cealaltă Renaștere). Revista avea patru pagini, care vor spori cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
între Demeter, Dionysos și Pământul-Mamă. Mai mult, zeii preistorici care l-au precedat pe Dionysos "ar fi fost dependenți de o zeiță de tip Proto-Demeter" (p. 121). Dionysos apare mai curând ca "Mire al Pământului" respectiv "Mire al Zeiței Pământ". Rostul ultim al acestor subtile și inovatoare interpretări este acela de a înțelege mai bine procesul de indoeuropenizare a vechii Europe și, aș adăuga, importanța sud-estului european în lumea culturală, socială și - de ce nu? - politică actuală. Colindele românești care au ca
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
articole, studii, eseuri, note de lectură, schițe și reportaje, toate având ca personaj principal Biserica Ortodoxă Română și faptul religios din România contemporană. Multe din temele religioase subtil interpretate în această carte dau seama într-un mod unic, original, de rostul intelectualului român, cu reală sensibilitate religioasă, într-o lume histrionică, marcată destinal de provocările (post) modernității. Tematica actualului volum este fascinantă și provocatoare. După expresia autorului, proliferarea ,,fenomenului migratoriu, practica fără precedent a pelerinajelor, apariția unor germeni de religii seculare
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
În schimb, reține o cantitate impresionantă de imagini și reprezentări. Prin tehnici secrete (astăzi demult uitate), arta memoriei suprapunea ,,secvențe de cuvinte" pe ,,secvențe de imagini". Se derula apoi un lung film interior al imaginilor și se reproducea pe de rost o cantitate impresionantă de cuvinte. Practic erau memorate și fidel reproduse cărți întregi, spre uluirea și admirația mută a celor prezenți. Principiul medicinei grecești și cel al filosofului Aristotel referitor la precedența fantasmei asupra limbajului articulat a funcționat în alte
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
desemnare colocvială). Iată un model de chestionar ce poate fi administrat acestor șefi, pentru a evidenția care dintre comportamente sunt cauzatoare de presiuni asupra echipei (subordonaților), acordându-se un scor cuprins între 1 și 5: 1. Ați consumat vreodată fără rost timpul altora?............. 2. Sunteți disponibil pentru cei din echipă (subordonați, cei cu care lucrați direct) și le acordați timp suficient pentru informare reciprocă?............ 3. Sunteți capabil să explicați cu claritate ceea ce așteptați de la subordonații dvs.?....................... 4. Implicați pe cei cu
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
și C. Diaconovici-Loga în 1821. Declarații identice pot fi întâlnite și în principate, precum în Oda râvnitoare spre învățătură a lui paris Mumuleanu: Fraților simpatrioți Un veac nou ni s-au ivit Cu bune lumini spre toți științe au înflorit Rostul cel de mult ohtat Astăzi la toți s-au ivit În faptă invederat. Această Odă, împreună cu Înștiințare. De toată cinstea vrednică tinerime a lui Gh. Lazăr (1818) și Chiemare la tipărirea cărților românești (1821), a lui C. Diaconovici-Loga, sunt primele
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]