17,957 matches
-
astfel o anumită sfericitate. Conflictul social și psihologic este pus Între aceste două norme morale și evidențiază un destin tragic, previzibil, descoperit În profunzimile sufletului omenesc. Momentele subiectului; Expozițiunea. Nuvela Începe cu un sfat, devenit un reper de natură morală, rostit de bătrâna soacră a lui Ghița: „Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogația, ci liniștea colibei tale te face fericit”, atunci când ea află că Ghiță, ginerele ei, vrea să ia În arendă hanul de la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
al țăranilor până nu de mult. El Întreprinde toate acestea pentru a fi numit prefect de noua conducere politică a țării. Lupu Chirițoiu, un fel de țăran simbol, spune: „lume fără dreptate nu se poate”. Dar cuvântul lui a fost rostit În vânt. Rebreanu Își pune În valoare În aceste pagini talenul și marea capacitate de a Înfățișa forța maselor de țărani. Sunt momente când imaginile se succed, parcă impinse cu Încetinitorul: așteptare, Încordare, neliniște, spaimă etc. Descrierile aparent calme cedează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Atenția prozatorului se Îndreaptă spre el În timpul răscoalei. Și tinerii și bătrânii Îl privesc atent. Vocea lui domină pe țăranii Înspăimântați În momentele mai grele. Cu toate acestea, el se identifică cu masele până În ultima clipă. Cade doborât de gloanțe rostind cuvintele: „soarele, pământul” cu bogate Înțelesuri semantice - idealul luminii și pământului pentru care s-a jertfit. Un loc important Îl ocupă În roman personajul colectiv. Masa de țărani este prezentată de prozator mai Întâi prin ceea ce gândește (În partea Întâi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acumulate În memorie, dar să nu fie capabil să le interpreteze. Se cunosc destule cazuri. Moromete, dimpotrivă, nu dispune de informații culturale, dar este inteligent. El nu a auzit de Lenin decât În discuțiile cu Nicolae, iar numele acestuia este rostit așa cum știe el, din experiență proprie, ca de pildă Călin, dar În discuția cu feciorul său, se descoperă marea capacitate de a vedea dincolo de lucrurile obișnuite. Ilustrativ este În acest sens monologul interior pe seama dialogului cu Nicolae, pe tema contradicției
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
absurde, grotești uneori, oamenii acestei societăți corupte, meschine, perfide, folosind, În principal, sarcasmul. De aceea, spectatorii, cititorii iubesc la rândul lor personajele lui Caragiale, deși unele sunt de-a dreptul grotești (Agamemnon Dandanache), ba chiar, multe dintre replicile lor sunt rostite și astăzi cu veselie și plăcere, Întrucât ele nu și-au pierdut deloc vigoarea. Modalitati artistice de caracterizare Principalele mijloace artistice de caracterizare a personajelor sunt sursele comicului, foarte variate și sugestive În conturarea trăsăturilor, măiestria care-l individualizează pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din absurdul și din din automatismul existențial. Cele trei drame din trilogia amintită sunt meditatiiparabole, realizate printr-o reală predispoziție spre ironie artistică, repetând, Întrun fel, pe marii tragedieni antici greci. Intr-un interviu, referitor la semnificația dramei, Marin Sorescu rostea niște adevăruri absolute, exprimate În creația sa: „Imi vine pe limbă să spun că Iona sunt eu... Cel care trăiește În Țara de Foc este tot Iona, omenirea Întreagă este Iona... Iona este omul În condiția lui umană, În fața vieții
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de Foc este tot Iona, omenirea Întreagă este Iona... Iona este omul În condiția lui umană, În fața vieții și În fața morții”. Iona este personajul principal al dramei; pentru conturarea lui M. Sorescu s-a folosit de tehnica monologului dialogat, interior, rostit În prezența sau absența altui personaj, ori a unuia Închipuit. Se dedublează pe parcursul piesei, dialogând cu sine pentru a pune În valoare idei privind existența și destinul uman, prin exprimarea propriilor reflecții, opinii sau concepții. Dramaturgul precizează, În deschiderea piesei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prin moarte. „Și acum, dacă stau să mă gândesc, tot eu am avut dreptate. Am pornit-o bine. Dar drumul, el a greșit-o. Trebuia s-o ia În altă parte.” Concluzii: a. În final, Iona se sinucide (gestul sinuciderii) rostind: „Răzbim noi cumva la lumină.” Această replică a dat naștere la diferite interpretări. Eroul aspiră spre un „dincolo intangibil”, biologic vorbind. Sentimentul singurătății metafizice este trăit acut În mijlocul unei lumi condamnate la absența dialogului (comunicării). Iona devine astfel un simbol
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este încă înrădăcinat în paradigma Școlii Ardelene, reprezintă totuși placa turnantă înspre romantismul pașoptist. Dislocarea completă din cadrul latinist al Școlii Ardelene este opera lui Kogălniceanu, care prin Cuvânt pentru deschiderea cursului de Istorie Națională în Academia Mihăileană din 1843 a rostit discursul manifest al romantismului istoriografic. Punctul de inflexiune în care este detectabilă detașarea de paradigma Școlii Ardelene constă în condamnarea "romanomaniei", instalată în cultura română ca teză istoriografică sacrosanctă. Deși îl elogiază pe Petru Maior, pe care, într-un limbaj
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
bancrute vorbesc necontenit de strămoșii lor" (Kogălniceanu, 1946, p. 647) [1843]. În locul acestei atitudini contemplativo-istorice a cărei finalitate rezidă în confortul psihologic și resemnarea cu gândul nobilității originale, Kogălniceanu militează la afirmarea romanității prin acțiune în prezent. Cu discursul inaugurativ rostit de Kogălniceanu în 1843, principiul naționalității române, ideologia naționalistă și revendicarea unionistă devin explicite, acestea formând coloanele de susținere ale noii istoriografii romantice. Elaborând ideea enunțată inițial de Florian Aaron, potrivit căreia dihonia internă, luptele intestine pentru putere și intrigile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în fapt, corolarul care derivă cu necesitate din injectarea naționalismului ca vector al istoriei românilor. Comparând importanța istoriei universale cu cea a istoriei naționale, istoricul moldav optează fără ezitare pentru cea de-a doua. Inima mi se bate când aud rostind numele lui Alexandru cel Bun, lui Ștefan cel Mare, lui Mihai Viteazul; dar, domnilor mei, și nu mă rușinez a vă zice că acești bărbați, pentru mine, sânt mai mult decât Alexandru cel Mare, decât Anibal, decât Cesar; aceștia sânt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca prolog la manualul său de istorie a principatului Moldovei este redactată pe liniile stabilite de Kogălniceanu în Cuvântul... său din 1843, preia selectiv pasaje din acesta, încorporând doar formule precaute și lăsând pe dinafară enunțurile naționaliste din materialul programatic rostit de Kogălniceanu. În Ardeal, chiar și în 1866, la ceva timp după unirea principatelor danubiene, manualul de istoria al lui Moldovan nu conține nicio referire la ideea unității politice a românității. Discursul vehiculat în aceste manuale pendulează continuu între etatism
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
I. Lupaș (1931). Doar că profesorul universitar clujean recurge la o strategie de externalizare a autorității cu scopul de a obiectiva superlativul românesc și de a-i conferi un surplus de credibilitate. Autorii străini sunt cei care sunt făcuți să rostească superlativele autohtone. De pildă, "un istoric german (Albrecht Wirth) spunea că poporul românesc este cel mai tenace neam de oameni de pe fața pământului", iar cărturarul ardelean (maghiar) Iosif Benkö este citat pentru a sublinia aceeași îndărătnicie hiperbolică a neamului românesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
solidaritatea primară cu Uniunea Sovietică. Este necesară, astfel, deplasarea loialității concomitent cu un transfer al identificării solidare dinspre entitatea de apartenență istorică (statul național) către societatea de referință socialistă (statul sovietic). La aceleași concluzii ajunge și Gheorghe Gheorghiu-Dej în cuvântarea rostită la Congresul învățătorilor din RPR din 10 aprilie 1952, în care liderul comunist trasa învățătorimii "misiunea de a crește din tinerii noștri, oameni devotați patriei noastre, Republicii Populară România, oameni [...] educați în spiritul frăției între popoare, al dragostei nețărmurite pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întrecut probabil doar de cultul lui Mao și cel al lui Kim Ir-sen. Doar că puțin după moartea sa, survenită în 1953, noul lider sovietic, în persoana lui Nikita Hrușciov, a denunțat furibund cultul personalității în celebrul său discurs "secret" rostit la cel de-al 20 congres al PCUS din 1956. Racordat temporal mai degrabă la evoluția comunismului asiatic decât la cel est-european, cultul românesc al personalității ceaușiste a cunoscut o înflorire spectaculară cu mult timp după denunțul său pronunțat de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Primul congres al uniunii pan-europene a avut loc la Viena (1924); au participat reprezentanți din 24 de state europene. Proiectul uniunii federale europene Acest proiect a fost lansat de Aristide Briand, ministrul de externe al Franței, într-un discurs rostit la 5 septembrie 1929, cu ocazia celei de-a X-a Adunări a Societății Națiunilor. Ideea a fost ulterior dezvoltată într-un Momorandum care a fost prezentat Societății Națiunilor în 1930. Din această uniune urmau să facă parte toate statele
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
la 1900 a) Parlamentul României la începutul secolului XX Potrivit Constituției din 1866, Parlamentul (Reprezentanța Națională) era bicameral, fiind format din Camera Deputaților și Senat. Parlamentarii erau aleși prin vot cenzitar. Dezbaterile parlamentare începeau în luna noiembrie cu „mesajul tronului”, rostit de rege, și se încheiau cu răspunsul Parlamentului la mesajul tronului. Deputații și senatorii aveau drept de interpelare, cerând miniștrilor să răspundă pentru anumite decizii și acte politice. b) Principalele teme de dezbatere la începutul secolului XX Între anii 1895-1907
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
le împiedică să transforme conflictul într-un război real; Perioada de început a Războiului Rece este marcată de mai multe evenimente: Discursul lui Winston Churchill (5 martie 1946); aflat în vizită la Fulton (Missouri, S.U.A.), fostul primministru al Angliei a rostit un discurs pe care mulți îl consideră a fi începutul Războiului Rece. Churchill a tras un semnal de alarmă împotriva agresivității sovietice și cerea consolidarea alianței între S.U.A.și Marea Britanie petru a combate U.R.S.S. Churchill a utilizat pentru prima
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
privit. 4. Elipsa auxiliarului pasiv și suprimarea conjuncției să: Forumul merită privit. (2) Dincolo de limitele acelei dulci-amare victorii, comentariile se cuvin rostite. Acest enunț derivă, de asemenea, dintr-o construcție impersonală cu subordonată subiectivă activă: Se cuvine / ca cineva să rostească comentariile. Pentru obținerea construcției cu dublul subordonat simultan, s-au efectuat următoarele transformări: 1. Pasivizarea: Se cuvine comentariile să fie rostite de cineva. 2. Suprimarea agentului: Se cuvine comentariile să fie rostite. 3. „Ridicarea” subiectului: Comentariile se cuvine să fie
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
rostite. Acest enunț derivă, de asemenea, dintr-o construcție impersonală cu subordonată subiectivă activă: Se cuvine / ca cineva să rostească comentariile. Pentru obținerea construcției cu dublul subordonat simultan, s-au efectuat următoarele transformări: 1. Pasivizarea: Se cuvine comentariile să fie rostite de cineva. 2. Suprimarea agentului: Se cuvine comentariile să fie rostite. 3. „Ridicarea” subiectului: Comentariile se cuvine să fie rostite. 4. Suprimarea auxiliarului pasiv și a conjuncției să: Comentariile se cuvin rostite. Cât privește verbul impersonal a (se) părea, este
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subordonată subiectivă activă: Se cuvine / ca cineva să rostească comentariile. Pentru obținerea construcției cu dublul subordonat simultan, s-au efectuat următoarele transformări: 1. Pasivizarea: Se cuvine comentariile să fie rostite de cineva. 2. Suprimarea agentului: Se cuvine comentariile să fie rostite. 3. „Ridicarea” subiectului: Comentariile se cuvine să fie rostite. 4. Suprimarea auxiliarului pasiv și a conjuncției să: Comentariile se cuvin rostite. Cât privește verbul impersonal a (se) părea, este tratat „drept un verb copulativ, care cere în calitate de determinant un nume
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
comentariile. Pentru obținerea construcției cu dublul subordonat simultan, s-au efectuat următoarele transformări: 1. Pasivizarea: Se cuvine comentariile să fie rostite de cineva. 2. Suprimarea agentului: Se cuvine comentariile să fie rostite. 3. „Ridicarea” subiectului: Comentariile se cuvine să fie rostite. 4. Suprimarea auxiliarului pasiv și a conjuncției să: Comentariile se cuvin rostite. Cât privește verbul impersonal a (se) părea, este tratat „drept un verb copulativ, care cere în calitate de determinant un nume predicativ”. Există însă și structuri cu acest verb care
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
din nou la Bacău, de data aceasta răspunzând invitației Universității „George Bacovia”, care i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa. Dintre foștii săi studenți aflați în Amfiteatrul „Moldova”, ați fost singurul pe care sărbătoritul l-a amintit în discursul rostit cu acest prilej, consfințind și public prietenia care vă leagă. Cum majoritatea celor din preajmă ne așteptam să urcați la tribună și să dați glas trăirilor legate de amiciția cu distinsul dumneavoastră profesor, vă întreb: Ce v-a împiedicat să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
forța. Anterior, la 8 martie 1855, Sandu Avram cu încă doi localnici, Tănasă Anton și Mihai Bulai, pe de o parte, și răzeșii de pe zece bătrâni de moșie, pe de alta, închipuiesc, în condiții ilegale, „un contract prin care se rostește că orânda acelui sat, pe termen de trei ani, o împosăsuiază” ei între ei, cei dintâi obligându-se „a spicula băutura”, a o vinde deci, urmând ca pentru acești trei ani prevăzuți în contract „a răspunde banii grămadă ca și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
revărsa o adevărată simfonie sonoră și imagistică, ce rezulta din bătaia concomitentă a coaselor de către cosașii înșiruiți de-a latul câmpului de fâneață pe o distanță de sute de metri ca un străvechi ritual ? Ori să reactualizăm glumele ce se rosteau de către badea Ionică Scânteie cu veșnicul său „măi tataie” pe buze; vorba molcomă și plină de subtilități a mucalitului nostru vecin moș Enache Stratulat; ticul verbal „s-a isprăvit” al moșului Vasile Meleșcanu, căruia am a-i mulțumi din acest
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]