19,182 matches
-
și transforma natura. El va folosi întotdeauna aceleași arme primitive, pe când sclavul, prin știință și invenție, va crea arme mult mai avansate (dacă ar fi să extrapolăm la istoria recentă, Statele Unite, o societate liberă care nu a fost fondată de stăpâni, au folosit o armă foarte avansată - bomba atomică - pentru a îngenunchia Japonia, o societate încă feudală și unde conduceau încă stăpânii asupra unor oameni care erau tratați ca niște sclavi. Vezi și "Sfârșitul istoriei și ultimul om"). Doar a se
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
avansate (dacă ar fi să extrapolăm la istoria recentă, Statele Unite, o societate liberă care nu a fost fondată de stăpâni, au folosit o armă foarte avansată - bomba atomică - pentru a îngenunchia Japonia, o societate încă feudală și unde conduceau încă stăpânii asupra unor oameni care erau tratați ca niște sclavi. Vezi și "Sfârșitul istoriei și ultimul om"). Doar a se lupta nu înseamnă a face parte din istorie. Deoarece nu există progres pentru stăpân. Dacă acceptăm cele patru patru premise (vezi
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
societate încă feudală și unde conduceau încă stăpânii asupra unor oameni care erau tratați ca niște sclavi. Vezi și "Sfârșitul istoriei și ultimul om"). Doar a se lupta nu înseamnă a face parte din istorie. Deoarece nu există progres pentru stăpân. Dacă acceptăm cele patru patru premise (vezi mai sus), înțelegem, posibilitatea unui proces "istoric", care în mare, este istoria luptelor și a muncii, o istorie dialectică, plină de tensiuni și contradicții, care până la urmă se termină în războaiele napoleoniene. Nu
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
vezi mai sus), înțelegem, posibilitatea unui proces "istoric", care în mare, este istoria luptelor și a muncii, o istorie dialectică, plină de tensiuni și contradicții, care până la urmă se termină în războaiele napoleoniene. Nu există om acolo unde nu există stăpân și sclav (trebuie să existe deci cel puțin doi indivizi, pentru ca să poată exista un om). Istoria se termină atunci când dispare distincția dintre stăpân și sclav. Deoarece nu mai există stăpân deoarece nu mai are sclav, și nu mai există sclav
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
și contradicții, care până la urmă se termină în războaiele napoleoniene. Nu există om acolo unde nu există stăpân și sclav (trebuie să existe deci cel puțin doi indivizi, pentru ca să poată exista un om). Istoria se termină atunci când dispare distincția dintre stăpân și sclav. Deoarece nu mai există stăpân deoarece nu mai are sclav, și nu mai există sclav deoarece nu mai are stăpân (fără ca acesta să devină iarăși stăpân, deoarece nu mai există sclav). După Hegel, războaiele napoleoniene, mai ales Bătălia
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
în războaiele napoleoniene. Nu există om acolo unde nu există stăpân și sclav (trebuie să existe deci cel puțin doi indivizi, pentru ca să poată exista un om). Istoria se termină atunci când dispare distincția dintre stăpân și sclav. Deoarece nu mai există stăpân deoarece nu mai are sclav, și nu mai există sclav deoarece nu mai are stăpân (fără ca acesta să devină iarăși stăpân, deoarece nu mai există sclav). După Hegel, războaiele napoleoniene, mai ales Bătălia de la Jena, istoria se termină prin eliminarea
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
existe deci cel puțin doi indivizi, pentru ca să poată exista un om). Istoria se termină atunci când dispare distincția dintre stăpân și sclav. Deoarece nu mai există stăpân deoarece nu mai are sclav, și nu mai există sclav deoarece nu mai are stăpân (fără ca acesta să devină iarăși stăpân, deoarece nu mai există sclav). După Hegel, războaiele napoleoniene, mai ales Bătălia de la Jena, istoria se termină prin eliminarea distincției dintre stăpân și sclav,deci când ambii dispar și sunt înlocuiți de omul burghez
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
pentru ca să poată exista un om). Istoria se termină atunci când dispare distincția dintre stăpân și sclav. Deoarece nu mai există stăpân deoarece nu mai are sclav, și nu mai există sclav deoarece nu mai are stăpân (fără ca acesta să devină iarăși stăpân, deoarece nu mai există sclav). După Hegel, războaiele napoleoniene, mai ales Bătălia de la Jena, istoria se termină prin eliminarea distincției dintre stăpân și sclav,deci când ambii dispar și sunt înlocuiți de omul burghez al Franței revoluționare. Căci aceste burghez
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
mai are sclav, și nu mai există sclav deoarece nu mai are stăpân (fără ca acesta să devină iarăși stăpân, deoarece nu mai există sclav). După Hegel, războaiele napoleoniene, mai ales Bătălia de la Jena, istoria se termină prin eliminarea distincției dintre stăpân și sclav,deci când ambii dispar și sunt înlocuiți de omul burghez al Franței revoluționare. Căci aceste burghez este sinteza dialectică dintre stăpân și sclav. Acesta este omul integral al statului universal și omogen creat de Napoleon. Astfel, sclavul va
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
sclav). După Hegel, războaiele napoleoniene, mai ales Bătălia de la Jena, istoria se termină prin eliminarea distincției dintre stăpân și sclav,deci când ambii dispar și sunt înlocuiți de omul burghez al Franței revoluționare. Căci aceste burghez este sinteza dialectică dintre stăpân și sclav. Acesta este omul integral al statului universal și omogen creat de Napoleon. Astfel, sclavul va fi recunoscut de către stăpân ca om cu adevărat liber. Iar dacă sclavul este om cu adevărat liber, atunci și stăpânul poate accepta din partea
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
când ambii dispar și sunt înlocuiți de omul burghez al Franței revoluționare. Căci aceste burghez este sinteza dialectică dintre stăpân și sclav. Acesta este omul integral al statului universal și omogen creat de Napoleon. Astfel, sclavul va fi recunoscut de către stăpân ca om cu adevărat liber. Iar dacă sclavul este om cu adevărat liber, atunci și stăpânul poate accepta din partea acestuia libertatea proprie, scăpând și el în final din dilemă. Aici se încheie istoria. Pentru Hegel, odată cu consolidarea societăților burgheze se
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
sinteza dialectică dintre stăpân și sclav. Acesta este omul integral al statului universal și omogen creat de Napoleon. Astfel, sclavul va fi recunoscut de către stăpân ca om cu adevărat liber. Iar dacă sclavul este om cu adevărat liber, atunci și stăpânul poate accepta din partea acestuia libertatea proprie, scăpând și el în final din dilemă. Aici se încheie istoria. Pentru Hegel, odată cu consolidarea societăților burgheze se încheie și dialectica. Însă pentru Karl Marx tocmai acest punct este momentul de plecare al unei
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
peste măsură în momentul plecării în al doilea surghiun - unde, ca și marele său premergător Pușkin, își va găsi moartea într- un duel absurd - poetul este copleșit de amărăciune, luându-și rămas bun de la acea Țară de robi și de stăpâni sătui. Lira lui Lermontov, cu rezonanțe adânci și bogate, a vibrat pentru tot ce este simțire înaltă și gând înaripat, iar alături de admirabilele simboluri care vădesc resursele nemăsurate ale unui romantism activ de factura revoluționară, poetul și-a închinat multe
Mihail Lermontov () [Corola-website/Science/304263_a_305592]
-
1998. SÂMBĂTĂ DUPĂ AMIAZĂ LA ȚARĂ - proza scurtă, ed. Alfa, București; 1999. TREI STARTURI RATATE-proză scurtă, ed. REGALĂ, București; 2000. PIANO MÂN - român, ed. PARALELĂ 45, Brașov; 2001. XXI DE SCENE DIN VIAȚA LUI ȘTEFAN - teatru; editură EX PONTO; 2002. STĂPÂNUL LUMII - proza scurtă, ed. EX PONTO, Constantă; 2003. MORȚI ȘI VII - teatru (MORȚI ȘI VII, SANTIAGO EL CAMPEON și M&M Couture a Porter), editura UNITEXT, București; 2003. MORȚI ȘI VII - teatru, editura virtuală ; 2003. SANTIAGO EL CAMPEON - teatru, editura
Ștefan Caraman () [Corola-website/Science/304266_a_305595]
-
pentru debut în proza - SUFLET DE ROCKER, Ed. Mirador, Arad; 1998. PREMIUL SUDULUI, pentru cel mai bun volum de proza (SÂMBĂTĂ DUPĂ AMIAZĂ LA ȚARĂ, ed. ALL, București), CĂLĂRAȘI; 2002. PREMIUL SALONULUI NAȚIONAL DE CARTE "GAUDEAMUS", pentru volumul de proza STĂPÂNUL LUMII, ed. EX PONTO, Constantă; 2004. MARELE PREMIU "BOGDAN AMARU" al Festivalului național de dramaturgie "Goana După Fluturi" , Rm. Vâlcea, mai 2004, cu piesa ÎNTOARCEREA DE ACASA; 2005. Nominalizat la concursul UNITER pentru cea mai bună piesă a anului („Ultimul
Ștefan Caraman () [Corola-website/Science/304266_a_305595]
-
de teatru care portretizează episoade din războiul troian. În cartea a II-a din Eneida sunt oferite câteva detalii despre mitul acestui război, detalii despre care se crede că provin din epopeea Iliou persis. Conform mitologiei grecești, Zeus a devenit stăpânul lumii și regele zeilor, după ce l-a detronat pe tatăl său, Cronos. Cronos la rândul său l-a detronat pe Uranus, pentru a fi zeu suprem. Zeus s-a căsătorit cu sora lui mai mică, Hera, dar nu i-a
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
atunci ucis de Hector (cu ajutorul lui Apollo), care a luat armura lui Ahile de pe trupul aheului. Înnebunit de durere, Ahile jură să-l ucidă pe Hector. Între Ahile și Agamemnon are loc o reconciliere, iar Briseis revine în mâinile vechiului stăpân, neatinsă de regele din Argos. Zeul Hephaistos îi făurește o nouă armură și un nou set de arme și astfel Ahile se întoarce pe câmpul de război. El ucide mulți troieni și aproape că îi i-ar fi luat viața
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
mitologia greacă. Ei l-au ajutat să ajungă în Itaca. Ajuns în Itaca, Ulise s-a îmbrăcat în haine de cerșetor bătrân de către zeița Atena. Este recunsocut de câinele lui credincios, Argos, care bucurându-se atât de tare la vederea stăpânului său moare în brațele sale. Ulise află că soția sa, Penelopa i-a fost credincioasă în toți acești ani deși avea o mulțime de pețitori care s-au instalat în palatul lui și au risipit o mare parte din avere
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
Francisco) și două spre nord (Sausalito); iar după-amiază și în zilele libere, sunt câte trei pe fiecare sens. Traficul pietonilor și bicicliștilor este permis numai pe trotuare și numai pe timpul zilei. Accesul câinilor este permis dacă aceștia sunt însoțiți de stăpâni și sunt în lesă. Podul a fost închis din cauza vântului puternic de cinci ori în: 1951, 1982, 1983, 1996, și 2005. Vânturile puternice din 1982 au fost îndeajuns de puternice ca să provoace o clătinare vizibilă a podului.
Podul Golden Gate () [Corola-website/Science/303904_a_305233]
-
adună milostenia oamenilor, purtarea craniului fiind osânda primită de zeu după ce a ucis un brahman). În călătoriile sale, Shiva se folosește ca vehicol de taurul său, Nandi. Există în Mahabharata un episod ciudat (raportabil la vulnerabilitatea zeilor Indiei): regele Kirannyakashipu, stăpânul demonilor Daitya, învingând pe Indra, îi răpește lui Shiva domnia asupra celor 3 lumi, dar fiind trufaș își persecută fiul (Prahlada)care îl adora pe Vishnu iar acesta din urmă îl ucide. Mitul subliniază că Shiva a rămas fără domnie
Shiva () [Corola-website/Science/303951_a_305280]
-
au avut că urmare lărgirea considerabilă a comerțului internațional, europenii extinzându-și relațiile comerciale directe pe țărmurile apusene și răsăritene ale Africii, în Asia de S-E și în America și impunându-și supremația maritimă și comercială în aceste zone. Stăpâni pe insulele mirodeniilor, portughezii au preluat o mare parte a negoțului cu condimente, care erau transportate pe calea maritimă directă Indonezia-Oceanul Atlantic-Portugalia. Procurate cu prețuri scăzute în insulele mirodeniilor și scutite de lanțul de vămi și intermediari de pe vechile cai
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
aceste comune se numără și Tohanul, care a aparținut domeniului Bran numai până în 1395, cănd regele Sigismund de Luxemburg dăruiește Tohanul și Zărneștiul plebanului Thomas și unor cetățeni din Brașov. Locuitorii acestor sate erau iobagi, supuși unei crunte exploatări din partea stăpânilor. 1395 - Voievodatul Transilvaniei a cunoscut câteva atacuri otomane în anii 1395, 1421, 1432, 1438 (în urma acestor lupte se considera că au avut de suferit și locuitorii Tohanului). 1564 - document în care se consemnează: "„apoi deoarece s-a constatat că valahii
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
Constantin Brâncoveanu păstra legături ascunse și cu austriecii și rușii. În războaiele pe care aceștia le-au avut cu turcii el le-a fost de folos pe sub mâna. Bănuielile de necredința ce se nășteau din când în când în sufletele stăpânilor săi, erau înăbușite cu pungi cu bani (se spune ca Constantin Brâncoveanu a risipit 700 de pungi cu bani la sultan pentru a-și consolida puterea). Uneori era nevoit să participe alături de turci împotriva prietenilor ascunși. Astfel în luptele de la
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
în satul Cajba trăiesc persoane ale cărora origine se trage din satul Glodeni cu familia de Baznat, Buza ș.a. Strada unde s-au amplasat cei din Glodeni se numește „mahalaua Glodenească”. La sfîrșitul sec. XVIII - prima jum. a sec.XIX stăpînii - proprietari ai satului erau moșierii Monolachi Andrieș, iar mai tîrziu fiul său Ioan Andriaș cu porecla Iancu Cuteanu (din cartea statistică-bisericească). Proprietarul Monolachi Andrieș și fiul său au intensificat exploatarea țăranilor. Din venit ei construiau case luxoase, trăiau bogat, se
Glodeni, Moldova () [Corola-website/Science/304341_a_305670]
-
ghidează comportamentul și că, invers, comportamentul uman se depune în gene. Preferință acordată de Darwin însușirilor naturale, înnăscute ale omului, față de cele dobândite, a dus și ea la concluzii greu de acceptat azi: oamenii s-ar naște buni sau răi, stăpâni sau slugi, doar pentru că biologia i-a făcut așa. Principalele probleme pe care le ridică teoria memetică sunt: Teoria memelor ridică, inevitabil, și problema transmiterii acestora. Nu este întâmplător faptul că teoriile vis-à-vis de moștenirea biologică se bucură de mai
Memă () [Corola-website/Science/304443_a_305772]