19,047 matches
-
culturale, spiritul modern”. caracteristicile specifice cultului metodist sunt: * respinge Sfânta Tradiție a creștinismului clasic. Trimiterea este la hotărârile Sinoadelor Ecumenice și la scrierile Sfinților Părinți. * Biblia este valorizată ca fiind „singura sursă de cunoaștere a lui Dumnezeu...”. * Dintre cele șapte taine creștine, metodismul acceptă doar două: botezul și Împărtășania. * Din cadrul Sfintei Treimi, metodismul privilegiază importanța și rolul Sfântului Duh. * crede în Mântuitorul IIsus Hristos, „în a doua venire, judecata de apoi, în rai și iad, (nu și în Purgatoriu)”. * Metodiștii primesc
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
allah lui Mahomed va sfârși în focurile iadului. În aceste condiții, efortul creator este în islam de o splendidă inutilitate, la fel ca și interpretarea. Totuși, anii din urmă au făcut cu putință anumite schimbări. Căsătoria ajunge să devină o taină, încetând astfel să mai fie un simplu contract social. În unele state, precum algeria sau Siria, au apărut prevederi legate de vârsta căsătoriei, un element juridic cu totul nou. un fapt semnificativ pentru istoria socială, religioasă și culturală a islamului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
c) Filosof: „cercetează știința ermetică și descoperă pe această cale iluminarea care-i va îngădui să readucă vârsta de aur pe pământ”. Prin aceste trei grade vor trece toți membrii Ordinului; d) învățat al Templului - Magnus Sacerdos. ți se relevă taina morții și a destrămării trupești. A iubi moartea este o provocare specială, dar absolut necesară, căci moartea singură te duce spre desăvârșire. calea masoneriei ruse avea în atenție același model utopic al societății totale, al celei de-a patra rome
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a țăranului român sunt legate de viziunea magică. Ea se mai păstrează în satele răsfirate, situate departe de căile moderne de comunicație, dar „cu fiecare octogenar ce se stinge în anonimatul unui cătun de munte se închide pentru totdeauna o taină și se pierd semnificații pentru gesturi rămase neînțelese”. astăzi, magia a supraviețuit în forme care nu sunt revolute, depășite, considerate simple fosile culturale într-o civilizație VIe, cu deschideri europene. Ele sunt prezente consistent în viața cotidiană a românului. Uneori
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU V. GOLDIȘ. Comemorarea lui Eminescu este un prilej de aducere aminte de cel mai mare geniu al neamului nostru. Eminescu, prin gândirea lui înaltă și simțirea-i adâncă, redate într-o formă impecabilă, a pătruns în taina universalității, așezându-ne cu vrednicie în rândul omenirii civilizate. Avem datoria sacră să-i eternizăm memoria, prin ridicarea de monumente. Generațiile viitoare trebuie să găsească în doctrina lui sâmburele celui mai curat idealism. Atât guvernul cât și societatea trebuie să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fost anul acesta (2012) pentru prima oară la Văratic, într-o necesară excursie de studii pe urmele acestei cărți urzite în biblioteci bucureștene, și mă simt dator cu încă o observație. O făcusem deja, în cartea mea „Scrisul, ca o taină” (2007) - de unde voi relua, de altfel, un text; aici trebuie, însă, făcută corelația. La Văratic, pe colina de deasupra satului mănăstiresc, dincolo de întinsul cimitir ce se odihnește tot în pantă lină, se află o casă veche, părăsită dar cu temelii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ea trecea, așadar, zilnic pe lângă casa poetului. E foarte ciudat că Octav Minar nu spune nimic, în 1924, despre această casă - deși amintește de poiana de deasupra ei. Să nu fi fost la fața locului? Să-i fi ascuns călugărițele taina (pe care o va descifra, de altfel, abia Zoe Dumitrescu-Bușulenga, călugărindu-se aici, la Văratic, în anii ‚90 ai secolului trecut)?! De altfel, astăzi nu-ți spune nimeni care a fost casa în care locuia Veronica Micle. Sunt amintiri că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
monument pentru Veronica Micle și punându-l aproape de intrarea în biserică, și argumentând către conducere că mulți alți scriitori români își petreceau timpul în tihna acestor ziduri vechi. Iată cum poeta a salvat mănăstirea, zic cei care ți împărtășesc asemenea taine. Vreau să spun că există multe necunoscute în ecuația acestei vieți, ca să mă exprim în expresie pozitivistă; că există, adică, taine până azi ținute bine în rostul lor. La fața locului simți, însă, din primul moment că te afli în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
petreceau timpul în tihna acestor ziduri vechi. Iată cum poeta a salvat mănăstirea, zic cei care ți împărtășesc asemenea taine. Vreau să spun că există multe necunoscute în ecuația acestei vieți, ca să mă exprim în expresie pozitivistă; că există, adică, taine până azi ținute bine în rostul lor. La fața locului simți, însă, din primul moment că te afli în poezia eminesciană. Casa poetului are deschidere către largul cimitir care se încheie, mai jos, cu biserica Sfântul Ioan (nu e vorba
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
este din principiu extrem de puțin probabil ca Eminescu și Veronica să se fi întâlnit în intimitate la ea acasă. Uneori - deși foarte rar - ea este cea care vine în odaia lui, ca în poemul Singurătate. Alte întâlniri sunt realmente de taină, n-avem cum le proba. Știm, însă, că Veronica Micle mai avea două locuri, două case unde se retrăgea - una numai a ei, la Târgu Neamț, și alta a familiei, la Ungheni, lângă Iași. Aici, la Ungheni, a primit vestea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vorbește, însă, de candela, una singură, aceeași, a iubirii; după opinia mea, el nu compară femeea cu un înger, ci o consideră chiar înger cu prelungire în însăși Fecioara Maria ca descendență ori ca ascendență. Numai Arghezi în „Psalmul de taină” mai declară iubirea unui muritor pentru Fecioara Maria. Eminescu în poezia de dragoste vrea să vadă dacă mitul christic poate să se repete, caută cu înfrigurare repetarea lui și în final își dă seama că este irepetabil, că s-a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
azi înainte, pe textele eminesciene. (Convorbiri literare, ian. 2003) Marian Barbu: Folosindu-mă și eu de omniprezența luminii în viața lui Eminescu, găsesc cu cale că minunatele mărgele de sticlă colorate, propuse de N.C. Georgescu, în cartea Scrisul, ca o taină, se vor înscrie durabil în salba culturii românești. Am destule alte motive să cred astfel, dincolo de puținele semnalate. Fiindcă Nicolae Georgescu propune texte cultivate, saturate de informație, de documente. Ele se deschid și înaintează logic, rezistând la lectură, fie continuă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
despre... Prin migala depusă de a găsi acul în carul cu fân (citește limba română !), eminescologul Nicolae Georgescu ne îndeamnă să reînvățăm zborul spre noi înșine, spre cultura noastră de fond. Gestul editorial prin cartea de acum - Scrisul, ca o taină (titlu vizibil arghezian) - îl situează pe autor în linia specialiștilor de marcă, prea bine cunoscuți de unii dintre noi, filologi, lingviști, stilisticieni. Numai că Nicolae Georgescu trece lejer - atunci când este cazul! - frontierele acestor discipline, spre filozofie, antropologie, folclor, psihosociologie, istorie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
îndemnîndu-l să-i trimită acasă corpul într-un sicriu sau într-o cutie. Cutia a fost trimisă întocmai la Bristol; iar cînd am vizitat-o pe prietena mea, Dna Chatterton, pentru a-i transmite condoleanțele mele, ea, în foarte mare taină, m-a luat sus pe scări și mi-a arătat cutia; și, dînd capacul la o parte, l-am văzut pe sărmanul băiat, în timp ce mama lui suspina în tăcere. Mi-a spus că urma să-l scoată din casă în
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
înființată în calitate de centru științific principal în Anglia în anii 1660) unii dintre cei mai importanți membri ai săi erau "lămpile", adică acei oameni de știință care proiectau noile experimente prin care se urmărea să se pătrundă încă mai adînc în tainele naturii decît reușiseră predecesorii (Bacon 2008: 487). Romanticii au preluat aceste idei, aplicîndu-le "laboratorului" lăuntric al creativității umane, omul devenind el însuși "lampa" poetică ce străluminează misterele creației și ale creativității. John Richmond a oferit o evaluare similară a importanței
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
a murit, izvorul creator s-a stins. Aceasta este adevărata situație, oricât am vrea noi să o acoperim cu ochelari fumurii. Dar mulțimea nu realizează cunoașterea acestei stări deplorabile în care ne zbatem, stare care pentru legionari nu-i o taină. Crimele împotriva legionarilor s-au ridicat la cifre apocaliptice. Când valurile morții vor zgudui iarăși văzduhul și pământul, pe legionari îi va găsi îngenunchiați la icoană la picioarele lui Hristos, iar pe cei slujitori materiei copleșiți de povara cărnii, slăvindu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
preotul din sat, care m-a întrebat dacă mă pricep să curăț icoane. Pe atunci nu prea aveai voie să ai contacte cu Biserica. Ca să evit eventualele neplăceri am acceptat să curăț icoanele noaptea. Atunci a fost “botezul„ meu în tainele restaurării. Nu am avut necazuri din partea conducerii locale pe moment, dar mai târziu aveam să fiu nevoit să suport consecințe stupide, dar în final benifice carierei mele de restaurator. În deplasările mele în Dodești am avut ocazia să cunosc un
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
care se interpătrund în mare măsură. Persoana supradotată este înzestrată cu „daruri naturale” care îi permit să facă lucruri deosebite, iar geniul constituie aptitudinea naturală de a crea ceva cu totul remarcabil. La mijlocul secolului trecut, în torentul marilor întrebări asupra tainelor lăuntrice ale creierului uman, apar primele victorii notabile în acest domeniu. Începând cu anul 1920 s-a început, sub coordonarea lui L.M. Terman, o cercetare vastă asupra copiilor supradotați intelectual cu ajutorul testelor de inteligență. Inițial eșantionul a reunit 250 000
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
explicată în cadrul secțiunii §10.2.1.3. Prin divizarea problemei în părți se schimbă centrul atenției și fiecare componentă poate fi privită într-o lumină nouă. Leonardo da Vinci considera esențial să învățăm să separăm părțile de întreg. Pentru înțelegerea tainelor corpului omenesc, în caietele sale cu notițe sunt prezente numeroase desene. El începe cu un detaliu, apoi trece la un alt detaliu și tot așa, întregind o parte anatomică. La fel, pentru inventarea unui aparat de zbor, a studiat în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
latifundiilor, „Pentru ce s-au răsculat țăranii”, Pe terenul principiilor...), câteva eseuri de critică literară (Cântarea pătimirii noastre..., Petroniu veacului al XIX-lea: Oscar Wilde, apoi Henrik Ibsen, Contele L. N. Tolstoi, „Europa” pentru un călător român din 1825, H. Taine și revoluția franceză), numeroase note polemice (la rubrica „Miscellanea”, îndeobște semnate cu pseudonimul colectiv Nicanor & comp.), la care se adaugă, în 1906, notele de călătorie Patru zile în Ardeal și, în 1912, o amplă proză, În voia valurilor, sub pseudonimul
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Transilvania și Banat, după Marea Unire din 1918, pornind de la convingerea că în acest răstimp teatrul a înregistrat succese notabile, care nu sunt îndeajuns cunoscute. T. urmărește să facă vizibile aceste „minunate înfăptuiri artistice” care „s-au desfășurat aproape în taină” (Rostul revistei „Teatrul”). Alături de popularizarea unor texte dramatice importante, se pune accent pe informații din actualitatea teatrală și se subliniază importanța teatrului clujean, care „ar putea să ia asupra lui sarcina de a purta răsunetul cuvântului și al artei românești
TEATRUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290114_a_291443]
-
de poezie și singurătate (Poezie cubaneză contemporană), îngr. în colaborare cu Virgilio López Lémus, pref. trad., Cluj-Napoca, 1997; Nedim Gürsel, Cuceritorul, Cluj-Napoca, 2000; Kiril Topalov, Nervi, Cluj-Napoca, 2000 (în colaborare cu Adriana Cioti); Anton Doncev, Straniul cavaler al cărții de taină, Cluj-Napoca, 2000 (în colaborare cu Adriana Cioti); Dostena, Exist, deci visez, Cluj-Napoca, 2000; Predrag Matveievici, Breviar mediteranean, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Liviu Petrescu, G. Ibrăileanu, „Privind viața”, RL, 1972, 19; Virgil Mihaiu, Un critic „orgolios”, ST, 1975, 8; Ion Marcoș
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
1949. Debutează editorial în 1958, cu amplul poem Răscruce, scris în cheie folclorică și evocând satul postbelic. Versurile din placheta La ruptul apelor (1960) stau sub semnul dorului de ducă și al elanurilor tinereții. Contactul cu lumea mare, adâncirea în tainele propriului eu vor da orizont și substanță liricii lui T., îi vor moderniza într-o oarecare măsură versul. Culegerile ulterioare, Neliniști (1963), Din patru vânturi (1964), Insula cerbilor (1966) ș.a., conțin o sumedenie de întrebări despre paradoxurile secolului, „filosofări” lirice
TELEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290127_a_291456]
-
de atmosferă, întrucâtva în genul teatrului absurdului, scris în stil poetic. Volumul Podul fără felinar (1974) cuprinde piesele Evadarea, Dialog nocturn, Alex, Podul fără felinar, altă culegere, masivă, Excelsior (1981), include piese noi, între care Cabana, Excelsior, Cina cea de taină. În 1980 i se acordă Premiul Academiei pentru piesa Ploaia și anchetatorul. În drame precum Flacăra de seară, T. se arată „nu amator de «istorioare», ci de climate stranii, de pustiuri artificiale, de margini de lume în care personajele sale
TEODORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
pretutindeni, de preferință în locurile nebănuite, rugăciunea adresată lui Dumnezeu nu e pentru a primi răsplata raiului, ci „din dragoste pentru un Dumnezeu care s-ar putea să nu existe”. Eseurile teologice din Dăruind vei dobândi (1992) vorbesc despre „dulcea taină” a creștinismului sau, mai direct spus, despre ce înseamnă a fi în zilele noastre un bun creștin. De oriunde ar porni, teologul ajunge la această chestiune. Călugărit, el se duce smerit la superiorul mănăstirii și îl întreabă dacă în noua
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]