21,644 matches
-
proprietatea cornului de inorog nu se datorează doar ideii de forță brută. Există și o puternică filieră spirituală la care el face trimitere și care explică, de fapt, marele succes: "Acest corn este deci săgeata spirituală, raza soarelui, atribut al zeilor sau al celor puri care ne învață despre penetrarea fluxului divin în materie. Această concepție va fi reluată în simbolistica creștină ca acțiune a fecioarei fecundate de Sfântul Duh. Asocierea cornului cu fecunditatea trebuie să fie interpretată aici nu în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este considerat animalul sacru al lui Apollo 2. Oricum, în Metamorfozele sale, Ovidius îl prezintă în două ipostaze extreme. Mai întâi, în lup este transformat trufașul rege Lycaon, care are cutezanța de a-l pune la încercare pe însuși stăpânul zeilor. Povestește chiar acesta: "Am dat semne c-a venit un zeu. Poporul porni să se roage. La început Lycaon râse de rugăciunile pioase. Îndată, își zise, voi afla dacă este zeu sau muritor; dacă va descoperi o crimă, atunci adevărul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sale, Ovidius îl prezintă în două ipostaze extreme. Mai întâi, în lup este transformat trufașul rege Lycaon, care are cutezanța de a-l pune la încercare pe însuși stăpânul zeilor. Povestește chiar acesta: "Am dat semne c-a venit un zeu. Poporul porni să se roage. La început Lycaon râse de rugăciunile pioase. Îndată, își zise, voi afla dacă este zeu sau muritor; dacă va descoperi o crimă, atunci adevărul nu va fi îndoielnic". Și se pregăti să mă ucidă prin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de a-l pune la încercare pe însuși stăpânul zeilor. Povestește chiar acesta: "Am dat semne c-a venit un zeu. Poporul porni să se roage. La început Lycaon râse de rugăciunile pioase. Îndată, își zise, voi afla dacă este zeu sau muritor; dacă va descoperi o crimă, atunci adevărul nu va fi îndoielnic". Și se pregăti să mă ucidă prin surprindere în timpul nopții, când voi fi adormit. O asemenea încercare găsește cu cale să facă, pentru a afla adevărul. Socotind
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
căruntețe a părului, aceeași violență în apucături, aceiași ochi lucitori, același chip al sălbăticiei"3. (s.m.) Prin urmare, trăsăturile acestei fiare sunt evidente din firea prototipului său: cruzime, ferocitate, viclenie, îndrăzneală, patima sângelui. Lupul este, deci, un animal blestemat de zei, un dușman al vieții, care își găsește plăcerea numai în moartea altora. La finalul aceleiași lucrări (Cartea a XI-a), Ovidius mai aduce o dată în prim-plan această teribilă forță a naturii, menită să terorizeze un întreg ținut și să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
bătură din aripi, pe dată,/ Fețele lor, crunt, în jos le-ațintiră, menind a pierzare,/ Și, sfâșiindu-se-n gheare și-obraze, la gâturi și pene,/ Se avântară la dreapta-nspre case, tot peste cetate."14 Iată două exemple în care zeul suprem transmite mesaje prin intermediul păsării sale, arătând celor în necaz o fărâmă din viitor. În aceeași ipostază se arată însuși Zeus, atunci când îl răpește în Olymp, înșelând vigilența pățită a geloasei sale soții, pe frumosul Ganymede, după cum povestește succint Ovidius
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o fărâmă din viitor. În aceeași ipostază se arată însuși Zeus, atunci când îl răpește în Olymp, înșelând vigilența pățită a geloasei sale soții, pe frumosul Ganymede, după cum povestește succint Ovidius (prin intermediul lui Orpheus) în ale sale Metamorfoze (X, 156-159): "Regele zeilor, Jupiter, arse odinioară de dragoste pentru frigianul Ganymede și găsi în ce să se schimbe pentru a fi altceva decât era. Totuși nu găsi cu cale să se schimbe în altă pasăre decât cea care-i poartă trăsnetul. Nu întârzie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
larvară, timide, în firea personajului. Cantemir își amintește brusc enorma tradiție superlativă pe care această pasăre o avea în mitologia egipteană. Pe de o parte, Horapollo Nilus îi prelungește reputația cu pricina până în Evul Mediu: " Când vor să reprezinte un zeu sau înălțimea sau nivelul de jos sau sângele sau victoria [sau pe Ares ori Afrodita Horus și Hathor] desenează un șoim. Îl reprezintă prin acesta pe zeu pentru că pasărea este prolifică și trăiește mult sau poate pentru că ea pare a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îi prelungește reputația cu pricina până în Evul Mediu: " Când vor să reprezinte un zeu sau înălțimea sau nivelul de jos sau sângele sau victoria [sau pe Ares ori Afrodita Horus și Hathor] desenează un șoim. Îl reprezintă prin acesta pe zeu pentru că pasărea este prolifică și trăiește mult sau poate pentru că ea pare a fi o imagine a soarelui, fiind capabilă să se uite direct înspre razele acestuia, mai mult decât orice ființă înaripată; astfel, doctorii de ochi folosesc ca tratament
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fine, victoria "pentru că este capabilă să învingă orice altă fință zburătoare"14. Are loc aici și o suprapunere între vultur și șoim. Mai mult decât atât, pentru egipteni șoimul era o pasăre sacră, protector al regelui, sub forma căruia apărea zeul Horus, fiul lui Isis și Osiris 15. E vorba, prin urmare, despre o pasăre cu cele mai bune recomandări. Odată cu metamorfoza pe care o suferă, Șoimul lui Cantemir pare a reînnoda tradiția ilustră pe care o are în urmă, pare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ei, chițăind, îl urmară./ Astfel, precum liliecii din funduri de peșteri cu duhuri/ Zboară-mprejur, chițăind, când vreunul din ei se prăvale/ De pe un colț de la stânca pe unde se-ațin laolaltă,/ Tot așa ele, grămadă, mergeau împreună, sub mâna/ Zeului Hermes cel mântuitor, tot prin large lăcașuri"7. Sigur, există în acest pasaj o nunață: liliecii, făpturi ale întunericului, sunt asociați "duhurilor", dar deocamdată ei sunt înregistrați ca făpturi ca toate celalte, care nu înspăimântă și nu sunt purtătoare ale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Dinu, editura Polirom, Iași, 2001, p. 72. 30 Reprezentată, în Antichitate, măcar prin lucrarea lui Palephatus, Istorii de necrezut, care demontează, sistematic, toate creaturile fantastice care populau mitologia elină, de la centauri, hidră, la sfinx și Cerber, precum și existența eroilor și zeilor care populau epopeile homerice. De fapt, prin demersul lui Palephatus, întregul sistem mitologic al grecilor antici era pus sub semnul întrebării. Am consultat ediția temeinic adnotată Histoires incroyable par Paléphate, traduceri și adnotări de Félix van Hulst, Imprimerie de Jeunhommes
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Dinu, editura Polirom, Iași, 2001, p. 72. 226 Reprezentată, în Antichitate, măcar prin lucrarea lui Palephatus, Istorii de necrezut, care demontează, sistematic, toate creaturile fantastice care populau mitologia elină, de la centauri, hidră, la sfinx și Cerber, precum și existența eroilor și zeilor care populau epopeile homerice. De fapt, prin demersul lui Palephatus, întregul sistem mitologic al grecilor antici era pus sub semnul întrebării. Am consultat ediția temeinic adnotată Histoires incroyable par Paléphate, traduites et annotées par Félix van Hulst, Imprimerie de Jeunhommes
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
atât a celor naturale, cât și a celor supranaturale. De exemplu, societățile primitive își justifică existența prin primele narațiuni despre creația omului, pe care le găsim la popoarele Mesopotamiei (cf. Epopeea lui Ghilgameș) sau chiar în Geneză. Mitologia greacă, cu zeii și eroii ei, constituie fundalul pe care se desfășoară epopeile homerice. Din acest trunchi primordial al imaginarului se hrănesc majoritatea povestirilor și a romanelor actuale de fantasy. Toate acestea pot părea destul de îndepărtate de SF, dar, după cum subliniază P. Smith
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sau povestiri SF pentru a încerca să găsească o soluție la această problemă. Originea problematizării trebuie, poate, căutată chiar altundeva, în raporturile imaginate între om și supranatural, care este o formă primă de alteritate. Din rândul "celorlalți", primii sunt evident zeii, ale căror mituri pun în scenă întâlnirea cu ființele umane. Lingviștii nu se întreabă ce limbă vorbesc, între ei sau cu oamenii, zeii Olimpului sau Dumnezeul Bibliei. Aceste divinități comunică totuși cu ființele umane în diferite chipuri. Zeus este un
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
între om și supranatural, care este o formă primă de alteritate. Din rândul "celorlalți", primii sunt evident zeii, ale căror mituri pun în scenă întâlnirea cu ființele umane. Lingviștii nu se întreabă ce limbă vorbesc, între ei sau cu oamenii, zeii Olimpului sau Dumnezeul Bibliei. Aceste divinități comunică totuși cu ființele umane în diferite chipuri. Zeus este un mare seducător, dar nu se știe ce limbă vorbește. Își semnalează prezența în spațiul realității sub forma unei ploi de aur, a unui
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cu Ulise, asemenea lui Circe sau Calypso. Nu se știe în ce limbă vorbește Elohim cu Adam, înainte ca acesta să fi pus nume ființelor și lucrurilor (în ce limbă? Iar asta se întâmpla înainte de împrăștierea semințiilor la Turnul Babel?) Zeii le pot vorbi oamenilor, iar aceștia le pot răspunde, așa cum face, în limba lui, Moise pe muntele Sinai. Se mai întâmplă și ca zeii să răspundă pur și simplu făcându-și apariția când sunt chemați sau când împlinesc o rugăciune
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ființelor și lucrurilor (în ce limbă? Iar asta se întâmpla înainte de împrăștierea semințiilor la Turnul Babel?) Zeii le pot vorbi oamenilor, iar aceștia le pot răspunde, așa cum face, în limba lui, Moise pe muntele Sinai. Se mai întâmplă și ca zeii să răspundă pur și simplu făcându-și apariția când sunt chemați sau când împlinesc o rugăciune. Găsim un exemplu de acest gen, în literatura fantastică, în The Dunwich Horror ⁄ Monstrul din Dunwich (1929)104, de Lovecraft, nuvelă în care implorat
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
apariția când sunt chemați sau când împlinesc o rugăciune. Găsim un exemplu de acest gen, în literatura fantastică, în The Dunwich Horror ⁄ Monstrul din Dunwich (1929)104, de Lovecraft, nuvelă în care implorat de fiul său într-o limbă neomenească, zeul Yog-Sothoth îl salvează. Zeii pot comunica cu oamenii prin tălmăcirea viselor. Direct, prin intermediul unui discurs clar și imperativ, sau indirect, prin figuri și povestiri ceea ce solicită intervenția unui mijlocitor, după cum se poate observa în interpretările lui Iosif din Biblie, sau
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sau când împlinesc o rugăciune. Găsim un exemplu de acest gen, în literatura fantastică, în The Dunwich Horror ⁄ Monstrul din Dunwich (1929)104, de Lovecraft, nuvelă în care implorat de fiul său într-o limbă neomenească, zeul Yog-Sothoth îl salvează. Zeii pot comunica cu oamenii prin tălmăcirea viselor. Direct, prin intermediul unui discurs clar și imperativ, sau indirect, prin figuri și povestiri ceea ce solicită intervenția unui mijlocitor, după cum se poate observa în interpretările lui Iosif din Biblie, sau în cazul lui Enkidu
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sau indirect, prin figuri și povestiri ceea ce solicită intervenția unui mijlocitor, după cum se poate observa în interpretările lui Iosif din Biblie, sau în cazul lui Enkidu interpretând un vis de-al lui Ghilgameș. Ansambul mijloacelor de comunicare dintre oameni și zei constituie o bază pentru abordarea textelor care propun experiențe imaginare de întâlniri și de "alte" limbaje. 1.2. Propunerile de altădată ale literaturilor imaginarului Pe Lună, Dyrcona, eroul lui Cyrano de Bergerac, întâlnește două tipuri de "ființe diferite". Pe de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
drept un "obiect". Au refuzat să creadă că acesta putea fi un subiect capabil de inițiative. Desigur, entitatea-ocean nu acționează după canoanele logicii și raționalității, pretins specifice științei occidentale și deci universal valabile. Totuși, Oceanul va lua contact, cum făceau zeii de demult, în afara cadrului unei logici științifice și umane. Va acționa prin inconștientul astronauților și va interveni în felul său în viața oamenilor prin intermediul viselor, alcătuite din amintirile lor. Dar nu este vorba de limbaj, iar Oceanul se comportă, în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de cunoaștere nu generează decât ipoteze și se află la sursa diverselor mituri. Cât despre imaginile produse de Ocean în mintea observatorilor, nici măcar la sfârșit nu aflăm ce înseamnă ele pentru Ocean, care funcționează cu totul incomprehensibil și care, ca zeii antici, poate interveni în vise prin imagini adesea obscure. Regăsim aici, în mod curios, faimoasa tripartiție lacaniană, în care Oceanul ar fi realul, pe care oamenii încearcă prin imaginar să-l introducă în categoria simbolicului științific, dar care se sustrage
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
răpune. Nu se spune nimic despre o posibilă comunicare între ceată și acești Xipehuzi, deși aceștia par să comunice (fără a se ști cum) între ei. Avem aici două exemple de prezență fără comunicare și, la fel ca în cazul zeilor antici precum Zeus, simpla prezență este un semn. Diferența este că prezența lui Zeus în lumea umană marca dorința lui de seducție și că regele zeilor răspundea, pe de altă parte, anumitor rugi. În schimb, prezența extratereștrilor în romanul lui
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Avem aici două exemple de prezență fără comunicare și, la fel ca în cazul zeilor antici precum Zeus, simpla prezență este un semn. Diferența este că prezența lui Zeus în lumea umană marca dorința lui de seducție și că regele zeilor răspundea, pe de altă parte, anumitor rugi. În schimb, prezența extratereștrilor în romanul lui H. G. Wells sau în povestirea lui Rosny nu trimite la niciun semn, în afară de o voință atroce de exterminare și deci o lipsă totală a comunicării. Ne
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]