179,812 matches
-
făcut rău, am privit-o pe colega mea care palidă, se ridicase și pleca. Am urmat-o ca în altă lume și lacrimi mari de suferință, milă, rușine mi se rostogoleau pe obraz. Am realizat faptul că un moment se lăsase tăcerea în forfotitoarea piață a Unirii. Am părăsit definitiv piața și nu mai pot să trec pe acolo fără să îmi amintesc urletul de moarte al câinelui și fețele vesele ale adolescenților care priveau scena de o violență incredibilă. Colega
Violența naște violență by Ana Muntean () [Corola-website/Journalistic/10956_a_12281]
-
cu nemiluita și roți amețitoare de mașini și străzi ce se încrucișează. Penumbre glisează de pe zidurile palatelor. Pentru dumnezeu, nu aruncați în mine cu prea multe confeti! Nu zăresc nici un chip. De ce singurătatea asta mare? În curând se va lăsa și seara și vântul va sosi cu suflarea zăpezii. Peste nopalii negri de pe câmpuri se vor roti stelele albe și verzi asemeni celor dintr-un cer de bâlci (ianuarie 1955) Lingușeală ușoară marină Femeie ce îmi stai alături în furou
Giuseppe Bonaviri by Geo Vasile () [Corola-website/Journalistic/13883_a_15208]
-
europene (între 1929 și 1936, notează autorul, ,comerțul franco-german a scăzut cu optzeci și trei de procente"!), începem să înțelegem de ce s-a ajuns la distrugerea unei civilizații înainte chiar ca tancurile lui Hitler și cizma lui Stalin să-și lase urmele nefaste asupra destinului continental.
Postwar (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/10957_a_12282]
-
PNȚCD. Amatorismul politic din perioada guvernării avea măcar scuza unei invocate bune credințe. Slugărnicia fără perdea exhibată astăzi ține de altceva: e o combinație de ticăloșie și inconștiență. Degeaba flutură dl. Constantinescu drapelul patriotismului. Patriot ar fi dacă ne-ar lăsa în pace. Noua sa „inspirație" va crea doar confuzie și decepție. Cea dintâi mișcare a puterii va fi să acrediteze imaginea unei „opoziții responsabile" (pe care oricum n-o va vota nimeni!), numai bună de contrapus aceleia „iresponsabile și antipatriotice
Nerozia - studiu de caz - by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/14299_a_15624]
-
Simona Vasilache Moșii poveștilor sînt roșii sau verzi. Prințesele, bălaie. Feții, zmeii și figuranții, spălăciți. Cam la atît se mărginește policromia scenelor de basm. Vă propun, de aceea, două alternative recente (să nu credeți că povestitorii s-au lăsat de tot de meserie...) la ,filmele", doar parțial color, ale copilăriei: De-ale prințeselor și patrupezilor, cartea Iaromirei Popovici, de curînd publicată la Curtea veche, și Întîmplări din noaptea Soarelui de Lapte, romanul lui George Bălăiță, apărut în 2004 la
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
le spun. Nu încurcă motivele, fentîndu-și mușteriii, care credeau că știu cam ce fapte și eroi sînt de găsit între coperți și, cînd colo, altfel stau lucrurile, nu zăpăcesc lumea cu detalii din alte povești și, mai ales, nu-i lasă, autorului lor, superbia unor ,lovituri" de romancier. Ei bine, la Iaromira Popovici și, încă mai mult, la George Bălăiță, stilul face povestea. Care, înainte de-a fi poveste, e proză, scrisă cu toate tertipurile de azi. Ingeniozitatea nu-i vine
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
povestește iubitei cum descoperă că scriitorul ideal al tinereții sale - acum dispărut în mod misterios - comisese o crimă pe când se afla în detenție. Relatarea e voit complicată, conținând dialoguri cu concubina și fragmente din jurnalul pe care scriitorul i-l lăsase acesteia. Ca și în prima povestire, finalul e incert: nu se știe dacă investigatorul a decis să-și scrie raportul, compromițând posteritatea scriitorului, sau nu. Trecerea în revistă a acestor povestiri demonstrează existența câtorva elemente redundante, ce par a constitui
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
postmodernism. Puțin probabil. Pe de altă parte, în peisajul autohton, formula românescă era periculos de nouă. Proza cursivă, aparent diseminată în fraze de inspirație joyceană (din punct de vedere al structurii sintactice, cel puțin) a derutat poate acești cititori neavizați, lăsându-i cu suspiciunea unei chichițe politice disimulate. Chiar abandonându-mi distinșii predecesori în ale criticii, e de necontestat că structura romanului e de o înspăimântătoare originalitate. Forțând o comparație, s-ar putea spune că amintește de romanul lui Heinrich Böll
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
nu e chiar respinsă, cum crede Nicolae Balotă, semnatar al unui generos Cuvînt înainte, "tema preeminenței lirismului" în creația în chestiune, întrucît modul pamfletar nu e, în fond, altceva decît o expresie incendiară a eului, o paroxistică izbucnire a acestuia, lăsînd la o parte, în cazul în speță, lucrătura de orfevru a fiecărei propoziții contestatare ieșită din atelierul exigent al marelui artist. Ni se pare că ar fi mai indicat să ne raliem la opinia lui Șerban Cioculescu, conform căruia "Tudor
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
o merită ticăloșii, ar fi desființarea banilor. Nu poți construi palate contra legături cu ouă și nici depune în băncile din Bahamas coșuri cu pepeni! Ideea zâmbise și doctrinarilor comunismului care, ca în tot ce au făcut, cu excepția genocidului, au lăsat lucrurile la jumătate, punând în circulație o monedă fără curs valutar. Structurați pe relații de putere, ideologii roșii, inclusiv finanțiștii lor, precum neuitatul Eugen Varga, nu oboseau să sublinieze că, de când o născociseră maloneștii fenicieni, până la smintiții Yankei care au
Sfârșitul marii corupții în rețete de bun simț by Barbu Cioculescu () [Corola-website/Journalistic/14588_a_15913]
-
plin de sudoare". Nu neapărat în legătură cu aceste atribute, el ,se-apucă să hămăie pe limba vulpilor". Iar femeia emulsionată cu urină și spermă de fiară ce mai poate face? Își roade pielițele din jurul unghiilor, cu un țac-țac-țac dureros și melancolizant... Lăsând gluma deoparte, imageria avangardistă are rigorile ei - și a crede că scrii suprarealist sau dadaist punând pe hârtie tot ce-ți trece prin căpșor e o dovadă certă de naivitate artistică. Atât ,dicteul automat", cât și modalitatea de compunere ,aleatorie
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
mă luase la ochi și organul respectiv, mirat probabil, știindu-mă ca un om potolit. Ce i-o fi venit?... Ca și cum lucrul meu principal trebuia neapărat să fie scrisul. A fost, de altfel, singurul meu mod, poate, scrisul, de a lăsa în urmă o dâră serioasă. Invers decât cu Dinescu. Deși, vorba latinilor: Asinus asinum fricat... Măgarul de măgar se freacă. În zilele următoare, devenind, fără voie, eroul Asociației de scriitori bucureșteni de la care lumea intelectuală cel puțin se aștepta să
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
atitudinea, comportamentul acestuia s-a scris mult. Despre chipul său de "Eminescu tânăr" sau despre zveltețea lui de "palicar, cuceritor ca un Lohengrin", nu s-au sfiit să se refere Gr. Sălceanu și F. Aderca. Anecdotele pe seama lui nu-l lasă indiferent pe E. Lovinescu, observându-i la rândul său duelul din Cenaclul "Sburătorul" cu Șerban Cioculescu, șarjele împotriva lui Camil Baltazar, ori prietenul său, Lascarov-Moldovanu, grija excesivă față de posteritatea operei, "după 15 ani n-a obosit a-mi cere un
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
de proastă calitate) sau calea filmului "de autor" (cînd, indiferent de rezultat, mai important decît filmul în sine e autorul în sine). Discursul strategic al acestui regizor la ora debutului pare să sune altfel; ceva gen: "Eu nu sînt important!, lăsați-mă pe mine, uitați-vă la film! N-am făcut filmul ca să arăt că sînt talentat, cine sînt eu și cum văd eu cinema-ul și viața! (a nu se înțelege că e de condamnat această cale!) Am vrut să
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
nu mai poate sluji și care trebuie aruncat. Dar semințele ori amintirea sunetului rămîn. Decenii de-a rîndul, profesorul Rațiu a dat în păstrare studenților partea lui de știință a armoniei tonale, modale sau seriale, pentru ca și ei să o lase mai departe, la rîndu-le studenților lor. în învățămînt nu se moare pe de-a-ntregul. întotdeauna mai rămîne ceva în viață, dacă se caută adevărul. Un profesor de la care ai de învățat ceva nu se distribuie pentru obiecte și ziduri, ci
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
sau frecventînd atît balurile românești cît și cele ungurești, "plătindu-și întotdeauna încincit biletul" - după cum comentează autorul cu o ironie abia reținută. David Pop pare o rudă îndepărtată de-a lui Oblomov, căci "dimineața obișnuia să doarmă pînă la nouă", lăsînd totul în seama soției sale Elvira. Cînd primește ordin de încorporare, după un mic frison de neliniște, se refugiază în resemnarea "Ce-o fi o fi! Ce-or face alții voi face și eu... Parcă numai eu trebuie să plec
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
Dar s-a lămurit repede" - adaugă comentariul auctorial, pentru că "moartea-i pentru oameni. O aștepta deci cu seninătate, nepăsător, ca ceva trebuincios sau întîmplător" (ibidem, 229). Un refugiu fusese datoria, altul va fi de acum încolo soarta. David Pop se lasă în voia soartei și moartea îl ocolește miraculos pe fronturile pe care se perindă în Serbia, Galiția și Polonia, promovat la o secție de mitraliere. Nu merge nici acasă, pentru a nu-și pierde liniștea dobîndită, în mod paradoxal, pe
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
gol instabil, fără zori și fără asfințit"), se transformă, prin prezența ei constantă în sufletul poetului, într-un "plin" capabil să umple propriul său gol: "Cum să te umplu, tristețe,/ decât cu tine însăți?". În felul acesta, poezia tristeții, în loc să lase sufletul sfâșiat, pustiu, îl consolează cu un sentiment de melancolie luminoasă, de "singurătate activă", care poate vindeca rănile pe care tot ea le-a provocat mai înainte. Și apoi această singurătate nu este totală, fiindcă intervine uitarea. Viziunea lui Cernuda
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
-și recunoască. Amăgirea mea A fost nevinovată, numai mie Ponos mi-a fost, și uneori știam. D: Vreau om de rând să fiu, nepăsător, Un dor de alte vieți acum mă-ncearcă. Câștig să scot din orice-mprejurare, Să-mi las sămânța-n soața legiuită Și ea copii ascultători să-mi facă. Să mă lovesc la cuget cu mulțimea Și, bun creștin, să-mi pun nădejdea-n Domnul. O: De ce-ți bați joc de mine fără milă? De-și pierde
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
Poliției, la rubrica " Despre viață, cu cărțile pe față"), îl vezi pe Dorel Vișan întrebîndu-și musafirul de culoare: "Voi cum înmulțiți bananele?"(la care omul, încurcat, răspunde că habar n-are). E o temă de gîndire, pe care filmul o lasă în suspensie: chiar, cum s-or fi înmulțind bananele, de vreme ce sîmburi nu au? Aștept un e-mail clarificator din Africa.
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
de a se apleca după cum bate vîntul fiindcă, susținea el, pînă la urmă tot va ieși soarele de undeva. Iar a treia, cea mai ingenioasă, promitea răzbunare tuturor dușmanilor care nu mai erau. Aceste reguli, împreună cu nemaipomenita măiestrie de a lăsa zarurile după cum au căzut, au făcut din poporul Bundy ceea ce este astăzi, ba chiar mai puțin decît atît. Cînd avea de trecut vreo cumpănă, poporul Bundy se sfătuia cu vreo oaie ori își încălca jurămîntul făcut în fața tovarășilor, invocînd diverse
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
zi, deși nimic nu l-ar solicita să o facă, talentul de a nu se uza complet, entuziasmul inițiativelor, cît și inocența senină de a primi cu fruntea sus toată cascada de ratări din care e compusă viața sa - mă lasă cu gura căscată și-mi dau fiori reci pe șira spinării. Al Bundy e un erou fără medalii și fără recunoaștere publică. Al Bundy este un desuet cavaler al sfîrșitului de mileniu, într-o continuă cruciadă cu morile de vînt
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
Pe măsură ce trec anii, poezia ta e mai fermă, mai clară, mai adâncă. Acest mic poem face cât un roman. Conține mai toate temele tale predilecte. Am să aleg una pe care încă n-am discutat-o: războiul și holocaustul. Au lăsat urme în tine, ori sunt doar un fond de amintiri ale altora? E oare vreo legătură între spaima de îmbătrânire, de singurătate, de pierdere, de eșec, de ideea că totul ar putea fi pierdut și moștenirea ce-ți coboară din
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
extrem de ocupat cu studiile: urmăream cursuri diverse la Litere, Filozofie, Istorie, petreceam mult timp în biblioteci, aveam și activități în organizația de tineret. De altă parte, neavând suficientă încredere în producțiile mele beletristice, nu mă grăbeam să le public. Îmi lăsam deci compunerile la dospit. Însă, invariabil, după o vreme, după ce înflăcărarea momentului de inspirație se evapora, la recitire, "operele" îmi păreau fade și artificiale, niciuna nu-mi dădea sentimentul că mă exprimă. Mă atrăgea, în schimb, critica de profil academic
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
colegi în somptuoasa-i reședință din apropierea Parisului, de bucuria lui Sică și a celorlalți actori când au citit relatările elogioase ale presei pariziene... Dragă George Arion, permi- te-mi să mă opresc aici, fiindcă oricum m-am lungit la vorbă. Las urmarea - trecerea prin edituri și cinematografe pentru altădată, dacă, bineînțeles, va mai exista o "altă" dată... - Spuneți-ne măcar, domnule profesor, cum v-ați despărțit de Direcția Generală a Teatrelor și Instituțiilor Muzicale? - Într-un mod neașteptat, dar caracteristic pentru
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]