19,560 matches
-
arhitectonic al unei clădiri poate depinde de mai mulți factori: Principala caracteristică a arhitecturii secolului XIX din Occident a fost dorința de-a utiliza toate stilurile grandioase din trecut. Dar spre sfârșitul secolului, s-a dezvoltat un nou tip de arhitectură. Avea la bază folosirea oțelului, din care se alcătuia un "schelet" sau un cadru de susținere a clădirii. Întrucât pereții nu mai aveau de susținut greutatea proprie, clădirile puteau fi mai înalte. Zgârie-norii cu structura de susținere din oțel au
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
și prieteniei din partea poporului francez către poporul american cu ocazia centenarului american. Dezvoltarea căilor ferate le-a oferit arhitecților posibilități noi: construirea gărilor în orașe, ce simbolizau prosperitatea erei industriale. Utilizarea betonului armat la începutul secolului XX a adus o arhitectură mai putin esențială. Aspectul clădirilor a început să fie tot mai simplu și mai puțin decorativ, stil semnificativ dezvoltat după Primul Război Mondial. După Primul Război Mondial, în Occident s-au dezvoltat doua stiluri de arhitectură modernă foarte diferite. Stilul
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
XX a adus o arhitectură mai putin esențială. Aspectul clădirilor a început să fie tot mai simplu și mai puțin decorativ, stil semnificativ dezvoltat după Primul Război Mondial. După Primul Război Mondial, în Occident s-au dezvoltat doua stiluri de arhitectură modernă foarte diferite. Stilul Art Nouveau (Arta Nouă) avea linii și forme unduitoare, bazate pe formele naturale. În contrast, alți arhitecți au început să proiecteze clădirile într-un stil mai funcțional și modern, folosind oțel, sticlă și beton armat. Stilul
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
caracterizat prin linii în zigzag și forme cubice, netede, utilizarea benzilor de culoare, a iluziei existenței stâlpilor de rezistență. A fost adus în fața publicului cu ocazia Expoziției Internaționale de Arte Decorative și Industriale Moderne din 1925, organizată de arhitecții francezi. Arhitectura Art Deco s-a inspirat din nenumărate curente artistice, stilul Art Nouveau, Bauhaus, constructivism, modernism și futurism, din arhitectura aztecă și cea egipteană. Apariția istorică a zgârie-norilor la sfârșitul secolului al 19-lea pe pământ american și apoi canadian a
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
A fost adus în fața publicului cu ocazia Expoziției Internaționale de Arte Decorative și Industriale Moderne din 1925, organizată de arhitecții francezi. Arhitectura Art Deco s-a inspirat din nenumărate curente artistice, stilul Art Nouveau, Bauhaus, constructivism, modernism și futurism, din arhitectura aztecă și cea egipteană. Apariția istorică a zgârie-norilor la sfârșitul secolului al 19-lea pe pământ american și apoi canadian a fost unul din factorii declanșatori ai unei noi revoluții în arhitectură. Clădirile puteau să atingă înălțimi de nebănuit înainte
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
Art Nouveau, Bauhaus, constructivism, modernism și futurism, din arhitectura aztecă și cea egipteană. Apariția istorică a zgârie-norilor la sfârșitul secolului al 19-lea pe pământ american și apoi canadian a fost unul din factorii declanșatori ai unei noi revoluții în arhitectură. Clădirile puteau să atingă înălțimi de nebănuit înainte, fiind în același timp din ce în ce mai eficiente și mai bine construite. Ceea ce le lipsea era "doar" un stil artistic care să le încălzească, să le umanizeze și să le facă de neuitat. Deși
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
în intensitate și amploare și apoi, fiind eficient și generalizat propulsată de expoziția pariziană din 1925, trece triumfător Oceanul Atlantic, ajungând pe pământ american, unde în Canada și Statele Unite ale Americii atinge culmi de rafinament și amploare nebănuite anterior, influențând decisiv arhitectura urbană a Lumii Noi. Fuziunea dintre Art Deco și zgârie-nori, dintre arta rafinată multimilenară a Europei și tehnologia în acțiune a Lumii Noi, veche de doar trei sute de ani, urma să determine una dintre cele mai frumoase, fertile și emoționale
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
Fuziunea dintre Art Deco și zgârie-nori, dintre arta rafinată multimilenară a Europei și tehnologia în acțiune a Lumii Noi, veche de doar trei sute de ani, urma să determine una dintre cele mai frumoase, fertile și emoționale mariaje din lumea artei, Arhitectura Art Deco. Dacă în cazul continentului nord-american arhitectura Art Deco s-a manifestat mai ales în cazul zgârie-norilor, cu excepțiile de rigoare presărate în diferite locuri, dintre care cea mai notabilă este a unui întreg cartier numit Art Deco District
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
rafinată multimilenară a Europei și tehnologia în acțiune a Lumii Noi, veche de doar trei sute de ani, urma să determine una dintre cele mai frumoase, fertile și emoționale mariaje din lumea artei, Arhitectura Art Deco. Dacă în cazul continentului nord-american arhitectura Art Deco s-a manifestat mai ales în cazul zgârie-norilor, cu excepțiile de rigoare presărate în diferite locuri, dintre care cea mai notabilă este a unui întreg cartier numit Art Deco District din orașul Miami Beach, Florida, altundeva în lume
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
Art Deco s-a manifestat mai ales în cazul zgârie-norilor, cu excepțiile de rigoare presărate în diferite locuri, dintre care cea mai notabilă este a unui întreg cartier numit Art Deco District din orașul Miami Beach, Florida, altundeva în lume arhitectura Art Deco s-a manifestat în special în cazul clădirilor de dimensiuni mici și medii, așa cum ar fi, case, clădiri de birouri, sedii a companii de mici dimensiuni, fabrici de produse aparținând industriei ușoare, cinematografe, bănci, biserici și biblioteci. Exemple
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
biblioteci. Exemple: Chrysler Building, Empire State Building, Radio City Music Hall, toate trei din New York. Accentul este pus pe valența funcțională a edificiului, concept promovat de Le Corbusier și Ludwig Mies van der Rohe. Formele lor extreme au influențat puternic arhitectura occidentală în sec.XX, însă nu s-au răspândit la fel de mult precum curentul artistic Bauhaus. Futurismul din Italia fascistă și constructivismul din URSS prezentau trăsături comune. Se opuneau arhitecturii hipermoderne, care își exprimă oportunitățile oferite de noua eră industrială într-
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
Ludwig Mies van der Rohe. Formele lor extreme au influențat puternic arhitectura occidentală în sec.XX, însă nu s-au răspândit la fel de mult precum curentul artistic Bauhaus. Futurismul din Italia fascistă și constructivismul din URSS prezentau trăsături comune. Se opuneau arhitecturii hipermoderne, care își exprimă oportunitățile oferite de noua eră industrială într-o manieră captivantă și agresivă. Arhitectura expresionistă, inițiată de grupul german "die Brucke" au căutat să găsească un limbaj arhitectural expresiv, liber de constrângerile academice. Arhitectura expresionistă se preocupă
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
nu s-au răspândit la fel de mult precum curentul artistic Bauhaus. Futurismul din Italia fascistă și constructivismul din URSS prezentau trăsături comune. Se opuneau arhitecturii hipermoderne, care își exprimă oportunitățile oferite de noua eră industrială într-o manieră captivantă și agresivă. Arhitectura expresionistă, inițiată de grupul german "die Brucke" au căutat să găsească un limbaj arhitectural expresiv, liber de constrângerile academice. Arhitectura expresionistă se preocupă nu atât de elementele decorative exterioare, cât mai ales de formele neobișnuite din structura unei clădiri. Această
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
comune. Se opuneau arhitecturii hipermoderne, care își exprimă oportunitățile oferite de noua eră industrială într-o manieră captivantă și agresivă. Arhitectura expresionistă, inițiată de grupul german "die Brucke" au căutat să găsească un limbaj arhitectural expresiv, liber de constrângerile academice. Arhitectura expresionistă se preocupă nu atât de elementele decorative exterioare, cât mai ales de formele neobișnuite din structura unei clădiri. Această școală și mișcare artistică, o școală de artă, design și arhitectură, precum și un curent artistic extrem de influent în arhitectură, artele
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
găsească un limbaj arhitectural expresiv, liber de constrângerile academice. Arhitectura expresionistă se preocupă nu atât de elementele decorative exterioare, cât mai ales de formele neobișnuite din structura unei clădiri. Această școală și mișcare artistică, o școală de artă, design și arhitectură, precum și un curent artistic extrem de influent în arhitectură, artele plastice, designul, fotografia, mobilierul și decorările interioare ale secolului XX. Generată de către arhitectul și pedagogul german Walter Gropius în orașul Weimar în 1919, a funcționat la maxima sa anvergură între anii
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
academice. Arhitectura expresionistă se preocupă nu atât de elementele decorative exterioare, cât mai ales de formele neobișnuite din structura unei clădiri. Această școală și mișcare artistică, o școală de artă, design și arhitectură, precum și un curent artistic extrem de influent în arhitectură, artele plastice, designul, fotografia, mobilierul și decorările interioare ale secolului XX. Generată de către arhitectul și pedagogul german Walter Gropius în orașul Weimar în 1919, a funcționat la maxima sa anvergură între anii 1919 - 1933 în trei orașe germane: Weimar, Dessau
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
Weimar în 1919, a funcționat la maxima sa anvergură între anii 1919 - 1933 în trei orașe germane: Weimar, Dessau și Berlin, devenind în timp, în ciuda interzicerii lor de către naziști în 1933, unul dintre cele mai importante și inspirante curente ale arhitecturii moderne și, mai ales, al stilului cunoscut sub numele de stil internațional. Chiar mai mult, odată cu emigrarea fondatorului mișcării artistice Bauhaus, Walter Gropius, în Statele Unite ale Americii, această mișcarea artistică cunoaște o renaștere cunoscută sub numele generic de "Stilul The
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
se limitează la alb și negru; ca materiale sunt folosite cu precădere sticla și oțelul. Practicat de Le Corbusier, Groppius, Mies van der Rohe si de Frank Lloyd Wright, influențat de Bauhaus, școala care a pledat pentru sinteza artelor în cadrul arhitecturii funcționale. Exemple: Seagram Building , Sediul Central al Națiunilor Unite, ambele din New York, intrarea în stația de metro Loughton din Londra, clădirea Equitable Bulding din Chicago. Acest stil reprezintă un nou mod de considerare a arhitecturii. Caracteristici: simplificarea formei și a
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
pledat pentru sinteza artelor în cadrul arhitecturii funcționale. Exemple: Seagram Building , Sediul Central al Națiunilor Unite, ambele din New York, intrarea în stația de metro Loughton din Londra, clădirea Equitable Bulding din Chicago. Acest stil reprezintă un nou mod de considerare a arhitecturii. Caracteristici: simplificarea formei și a ornamentelor, estetica este "mașinistă", eliminarea detaliilor inutile, predominanța funcționalului asupra formei. Modernismul exprimă o diversitate de idei și concepte stilistice printre care: structuralismul, formalismul, Bauhaus, stilul internațional La începutul secolului XX, contextul era oarecum potrivnic
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
și a ornamentelor, estetica este "mașinistă", eliminarea detaliilor inutile, predominanța funcționalului asupra formei. Modernismul exprimă o diversitate de idei și concepte stilistice printre care: structuralismul, formalismul, Bauhaus, stilul internațional La începutul secolului XX, contextul era oarecum potrivnic stilului decorativ din arhitectură. Arhitectul german Adolf Loos a declarat ca "ornamentul este o crima". În 1907, Peter Behrens a fost numit consultant artistic al firmei germane AEG, pentru care a construit Fabrica de turbine, o structură monolitică din oțel, sticlă și beton armat
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
Acești trei ucenici aveau să devină ulterior cei mai influenți arhitecți ai secolului XX. Modernismul a devenit stilul arhitectural dominant în perioada postbelică, dar, în scurt timp, au apărut îndoieli legate de scopul universal al funcționalismului și al minimalismului în arhitectura modernistă. La sfârșitul celui de-al doilea război mondial, stilul internațional, ramură a modernismului care a luat naștere în anii 1920, a devenit definitoriu în construcția clădirilor grandioase. Din punct de vedere filozofic, funcționalismul exprimat de primii moderniști viza realizarea
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
înălța blocuri-turn rezidențiale, iar Ludwig van der Rohe, emigrând în SUA, construia primii zgârie-nori din oțel și sticlă destinați corporațiilor. Cladirea Seagram din New York, construită între 1954-1958, este un model de zgârie-nori monolitic din bronz și sticlă, devenită standard de arhitectura corporatistă pentru următorii 30 ani. Exemple: Seagram Building din New York, Einstein Tower din Potsdam, Neue Nationalgalerie din Berlin. Acest curent a evoluat cu precădere în zona nordică a Europei. Sunt adoptate materiale moderne, inovații formale. Distribuția volumelor este neobișnuită, făcându
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
exprima emoțiile. Exemple: Einstein Tower din Potsdam, Sydney Opera House. Forme ale neoexpresionismului sunt arhitectura organică și cea brutalistă. Acest curent este caracterizat prin respingerea trăsăturilor istorice, mulțimea de linii orizontale ce sugerează viteză, dinamism, mișcare în general. Deconstructivism în arhitectură, numit uneori și Deconstrucție, este o direcție de dezvoltare a arhitecturii postmoderne începută la sfârșitul anilor 1980. Este caracterizată de idea de non-liniaritate a procesului de design și proiectare, precum și de manipulări ingenioase ale formelor, continuității și structurilor suprafețelor exterioare
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
ale neoexpresionismului sunt arhitectura organică și cea brutalistă. Acest curent este caracterizat prin respingerea trăsăturilor istorice, mulțimea de linii orizontale ce sugerează viteză, dinamism, mișcare în general. Deconstructivism în arhitectură, numit uneori și Deconstrucție, este o direcție de dezvoltare a arhitecturii postmoderne începută la sfârșitul anilor 1980. Este caracterizată de idea de non-liniaritate a procesului de design și proiectare, precum și de manipulări ingenioase ale formelor, continuității și structurilor suprafețelor exterioare ale clădirilor. Deconstructivismul apelează la aparenta nerespectare a geometriei euclidiene, sugerând
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
sovietice programatice a anilor 1930, Constructivism. Există, de asemenea, referiri multiple ale deconstructivismului la alte mișcări artistice importante ale secolului XX: modernism, postmodernism, expresionism, cubism, minimalism și artă contemporană. Oricum, încercarea generală a mișcării deconstructiviste este de a realiza progresul arhitecturii înspre o direcție neexplorată până la începutul anilor 1980, aceea a ignorării regulilor constrictive anterioare, "funcția determină forma", "purism", "fidelitate față de materialele folosite", și altele similare. Evenimentele importante care au marcat mișcarea deconstructivistă includ concursul de design arhitectural din anul 1982
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]