18,073 matches
-
prezent regiunea separatistă din Transnistria, Republica Moldova) lângă hotarul cu RSS Ucraineană (acum Ucraina). În perioada sovietică "depozitul de muniții de artilerie nr. 1411" era un arsenal strategic al districtului militar de vest al URSS. Însă cea mai mare parte a munițiilor a fost stocată aici după retragerea trupelor sovietice din fosta RDG, Cehoslovacia și alte țări ale lagărului socialist. În prezent circa 20.000 de tone de arme și muniții sînt stocate la acest depozit. O eventuală explozie a acestor depozite
Depozitul militar de la Cobasna () [Corola-website/Science/332600_a_333929]
-
militar de vest al URSS. Însă cea mai mare parte a munițiilor a fost stocată aici după retragerea trupelor sovietice din fosta RDG, Cehoslovacia și alte țări ale lagărului socialist. În prezent circa 20.000 de tone de arme și muniții sînt stocate la acest depozit. O eventuală explozie a acestor depozite, care nu pot fi transportate, ar provoca un dezastru ecologic și uman. La 29 septembrie 2011, o delegație moldovenească condusă de către viceministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Popov
Depozitul militar de la Cobasna () [Corola-website/Science/332600_a_333929]
-
acestor depozite, care nu pot fi transportate, ar provoca un dezastru ecologic și uman. La 29 septembrie 2011, o delegație moldovenească condusă de către viceministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Popov a cerut finalizarea procesului de retragere a depozitelor de muniții ruse și transformarea aranjamentului actual de menținere a păcii din regiune într-o misiune civilă multinațională cu mandat internațional. Ex-vicepremierul Victor Osipov, responsabil de problemele reintegrării R. Moldova, a menționat că depozitul de la Cobasna constituie un focar de risc. „Arsenalul
Depozitul militar de la Cobasna () [Corola-website/Science/332600_a_333929]
-
depozitul de la Cobasna constituie un focar de risc. „Arsenalul este menținut acolo în pofida promisiunii făcute de Rusia la Summitul OSCE din 1999 că-și va retrage trupele și armamentul până în 2002. Între timp, au fost retrase 22 de tone de munițiii, fiind distruse 300 de tancuri și alte vehicule blindate. Din 2003, însă, acest proces este oprit, motivația Moscovei fiind că Tiraspolul ar fi cerut ca prezența militară rusească să fie păstrată, de teama «agresiunii militare» din partea Chișinăului. Simultan, au fost
Depozitul militar de la Cobasna () [Corola-website/Science/332600_a_333929]
-
astfel încât nimeni nu mai cunoaște în ce condiții este păstrat acest armament”, spune Osipov. Vicepremierul a admis că, în condițiile în care avem un depozit păzit de santinele, circa 1000 de soldați ruși, nu este exclus furtul de arme și muniții de acolo. Fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, a abordat problema munițiilor aflate în regiunea transnistreană. Vitalie Marinuța a subliniat că depozitul de muniții de la Cobasna prezintă un pericol sporit pentru securitate, iar explozia care s-a produs la un
Depozitul militar de la Cobasna () [Corola-website/Science/332600_a_333929]
-
spune Osipov. Vicepremierul a admis că, în condițiile în care avem un depozit păzit de santinele, circa 1000 de soldați ruși, nu este exclus furtul de arme și muniții de acolo. Fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, a abordat problema munițiilor aflate în regiunea transnistreană. Vitalie Marinuța a subliniat că depozitul de muniții de la Cobasna prezintă un pericol sporit pentru securitate, iar explozia care s-a produs la un depozit similar în Federația Rusă confirmă necesitatea retragerii armamentului și munițiilor din
Depozitul militar de la Cobasna () [Corola-website/Science/332600_a_333929]
-
depozit păzit de santinele, circa 1000 de soldați ruși, nu este exclus furtul de arme și muniții de acolo. Fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, a abordat problema munițiilor aflate în regiunea transnistreană. Vitalie Marinuța a subliniat că depozitul de muniții de la Cobasna prezintă un pericol sporit pentru securitate, iar explozia care s-a produs la un depozit similar în Federația Rusă confirmă necesitatea retragerii armamentului și munițiilor din Cobasna. Totodată, Vitalie Marinuța susține că Ministerul Apărării salută inițiativa substituirii forțelor
Depozitul militar de la Cobasna () [Corola-website/Science/332600_a_333929]
-
problema munițiilor aflate în regiunea transnistreană. Vitalie Marinuța a subliniat că depozitul de muniții de la Cobasna prezintă un pericol sporit pentru securitate, iar explozia care s-a produs la un depozit similar în Federația Rusă confirmă necesitatea retragerii armamentului și munițiilor din Cobasna. Totodată, Vitalie Marinuța susține că Ministerul Apărării salută inițiativa substituirii forțelor militare tripartite cu o misiune civilă. Potrivit raportului OSCE intitulat „Mediu și securitate: transformarea riscului în cooperare”, Republica Moldova trebuie să rezolve problema moștenirii militare, formată din circa
Depozitul militar de la Cobasna () [Corola-website/Science/332600_a_333929]
-
Ministerul Apărării salută inițiativa substituirii forțelor militare tripartite cu o misiune civilă. Potrivit raportului OSCE intitulat „Mediu și securitate: transformarea riscului în cooperare”, Republica Moldova trebuie să rezolve problema moștenirii militare, formată din circa 20.000 de tone de arme și muniții stocate la gara din Cobasna, în Transnistria. O eventuală explozie a acestor depozite, care nu pot fi transportate, ar provoca un dezastru ecologic și uman, avertizează raportul. Situația rămâne similară și în cazul deșeurilor industriale.
Depozitul militar de la Cobasna () [Corola-website/Science/332600_a_333929]
-
mediul natural, o localitate sau regiune, locul de muncă, locuința (eliminarea sau reducerea riscurilor de sănătate asociate cu alimentarea cu apă, colectarea, stocarea, tratarea și eliminarea urinei și materiilor fecale, deșeurilor solide, lichide, medicinale sau radioactive, prafurilor, gazelor, vaporilor, înlăturarea munițiilor neexplodate, controlul rozătoarelor și insectelor sau a altor agenți nocivi și patogeni) sau organismul uman în scopul eliminării unui focar de infecție (ex.: dentar, amigdalian, gastrointestinal etc.) și evitării răspândirii infecțiilor (profilaxie colectivă în cursul epidemiilor, dezinfecție și dezinfestare împotriva
Asanare (medicină) () [Corola-website/Science/332612_a_333941]
-
aprobarea operațiunii. Horia Sima a prezentat un alt plan, o lovitură de stat, precedată de asasinarea regelui și a primului ministru. S-a renunțat la acest plan, deoarece echipele din țară erau insuficient înarmate. În acea epoca, regimul armelor și munițiilor era extrem de strict. Primele informații ale Siguranței privind deținerea ilegală de arme de către legionari apar abia în septembrie 1938. Avocatul Miti Dumitrescu a fost extrem de precaut în pregătirea operațiunii, singurii care cunoșteau toate detaliile fiind membrii echipei sale. Nici macar lui
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
tunul Bofors folosite de Marina SUA în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost foarte „americanizat” la standardele Marinei. Acest nou standard a rezultat într-un sistem de tunuri setat la standardele engleze (acum cunoscut ca Sistemul Standard) cu muniție interschimbabilă, simplificând situația logisticii în timpul războiului. Când era cuplat cu transimisiuni hidraulice pereche pentru a reduce contaminarea cu sare și sistemul de conducere a focului Mark 51 pentru precizie sporită, tunul Bofors de 40 mm a devenit un adversar de
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
avioane de vânătoare. Aceste creșteri au fost însă afectate de nevoile a două industrii militare. Milch l-a informat pe Göring că industria aeronautică avea alocate 74% din resursele de aluminiu, dar 4.640 t erau folosite în producția de muniție. Milch considera că folosirea aluminiului pentru muniții este o greșeală. El a calculat că aceste rezerve ar putea fi folosite pentru construirea a 1.000 de bombardiere grele Dornier Do 217 și 4.000 Messerschmitt Bf 109. Milch a ordonat
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
însă afectate de nevoile a două industrii militare. Milch l-a informat pe Göring că industria aeronautică avea alocate 74% din resursele de aluminiu, dar 4.640 t erau folosite în producția de muniție. Milch considera că folosirea aluminiului pentru muniții este o greșeală. El a calculat că aceste rezerve ar putea fi folosite pentru construirea a 1.000 de bombardiere grele Dornier Do 217 și 4.000 Messerschmitt Bf 109. Milch a ordonat limitarea risipei. El a cerut ca metalul
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
război, neavând nimic în adevăr gata"”. Deși s-au încercat niște eforturi paliative în anii 1912-1913, disfuncțiile structurale nu au putut fi remediate, ele manifestându-se pe timpul campaniei din sudul Dunării, din "1913". "Amalgamarea unităților permanente și nepermanente, insuficiența armamentului, munițiilor și echipamentului, slaba organizarea a serviciilor, inclusiv a celor sanitare, pregătirea modestă a unei părți din corpul ofițeresc etc. sunt numai câteva din caracteristicile acțiunii militare la sudul Dunării". Lecțiile identificate din participarea la cel de-Al Doilea Război Balcanic
Situația Armatei României la izbucnirea Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332783_a_334112]
-
1914, armata se găsea în cea mai mare lipsă de tot ce-i era neapărat trebuincios pentru a intra în campanie"”. De asemenea, efectivul mobilizabil nu atingea cifra de 500 000 de oameni, rezervele nu erau organizate, iar în privința armamentului, munițiilor și echipamentului existau mari deficite. Acest lucru a avut repercusiuni grave în campania din anul 1916, care s-a soldat cu o înfrângere militară de proporții. A fost, într-un fel, „darul otrăvit” al victoriei ușoare din vara anului 1913
Situația Armatei României la izbucnirea Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332783_a_334112]
-
de 90 m și lățimea maximă de 52 m. Zidul de incintă se ridica până la 10 m și în locurile strategice au fost construite șase turnuri: Turnul de Pază ("Wächterturm"), Turnul Porții ("Torturm"), Turnul Preotului ("Pfarrerturm"), Turnul Voievodal ("Fürstenturm"), Turnul Muniției / Pulberăriei ("Pulverturm") și Turnul Școlii ("Schulturm"). În incinta cetății se mai găseau un heleșteu și o fântână adâncă de 50 m, despre care legenda spune că ar avea legături printr-un tunel subteran cu biserica fortificată. Zidul de incintă a
Cetatea Țărănească din Saschiz () [Corola-website/Science/332854_a_334183]
-
poartă, turnul școlii pe latura de sud și turnul voievodal pe latura de nord. Ulterior, extremitățile de nord-est și sud-est au fost consolidate prin construirea altor două turnuri, cunoscute sub denumirea de turnul preotului, spre mijlocul sec. XVI, respectiv turnul muniției, la începutul sec. XVII. Ulterior, în zona intrării a fost construit un zwinger, întărit la sud de un al șaselea turn, cel de pază. În timpul invaziei otomane Cetatea Țărănească a fost un loc de refugiu unde nobilii din așezările învecinate
Cetatea Țărănească din Saschiz () [Corola-website/Science/332854_a_334183]
-
este ales deputat în Parlamentul României. La 23 septembrie 1916 locotenentul Cristea Cristoveanu are misiunea din partea Artileriei Armatei de Nord de a se deplasa „"pe frontul armatei, la toate unitățile, pentru a controla și completa situațiunile cu efective în armătură, muniție, trăsuri și harnașamente"”. La 5 decembrie 1918 este numit Prefect al județului Bacău prin Decret regal No. 3597. Din anul 1927, timp de un an, Criste Cristoveanu figurează ca senator în guvernarea liberală. Între 9 septembrie 1936 și 11 martie
Criste Cristoveanu () [Corola-website/Science/333534_a_334863]
-
2003). Rusia, în timp ce îndeplinea alte obligații, a negat în mod constant începând cu anul 2002 ca și-ar fi făcut vreodată un angajament clar să-și retragă trupele, cu toate acestea Rusia a retras 58 de trenuri de echipamente și muniții din Transnistria. Nici o altă retragerile au avut loc începând cu 2004. Rusia susține că a îndeplinit toate obligațiile prin semnarea acordurilor cu Georgia pentru a închide bazele Batumi și Ahalkalaki și a-și retrage trupele staționate acolo până la sfârșitul anului
Summitul de la Istanbul din 1999 () [Corola-website/Science/333682_a_335011]
-
considerat, în general, ca fiind prima piesă de artilerie modernă. Cu un design revolutionar pentru vremea sa, el reunea cele mai recente evoluții care avuseseră loc în artilerie în secolul al XIX-lea și anume: utilizarea pulberii fără fum, a muniției acuplate, a proiectilelor explozive și a încărcării pe la culată prin procedeul Nordenfelt. El a fost totodată, primul tun de câmp dotat un mecanism de recul hidropneumatic, care menținea afetul și trenul rulor perfect nemișcate pe timpul secvenței de tragere. Întrucât nu
Tun de 75 mm model 1897 () [Corola-website/Science/333691_a_335020]
-
în primele faze ale celui de-Al Doilea Război Mondial. Acest tun nu trebuie confundat cu "modelul 1907" produs de Schneider și nici cu "modelul 1912" destinat cavaleriei franceze și pieței de export, produs de același manufacturier. Deși au utilizat muniție originală franceză de 75 mm, aceste tunuri fabricate de producătorul privat Schneider erau mai ușoare, mai mici și diferite din punct de vedere mecanic.
Tun de 75 mm model 1897 () [Corola-website/Science/333691_a_335020]
-
anterior, cum ar fi mitraliera Gatling, se bazau pe principiul acționării manuale pentru reîncărcare. Acest fapt cauza probleme de proiectare și funcționare, cum ar fi greutatea mare, lipsa de fiabilitate a sistemului și funcționarea dificilă a mecanismului de alimentare cu muniție. Spre deosebire de acestea, mitraliera Maxim, folosea principiul recuperării energiei de recul, folosind mișcarea de recul din urma tragerii pentru aruncarea tuburilor trase și reîncărcare. Muniția era introdusă în benzi din material textil iar răcirea se făcea cu apă, ceea ce o făcea
Mitralieră Maxim () [Corola-website/Science/333703_a_335032]
-
fi greutatea mare, lipsa de fiabilitate a sistemului și funcționarea dificilă a mecanismului de alimentare cu muniție. Spre deosebire de acestea, mitraliera Maxim, folosea principiul recuperării energiei de recul, folosind mișcarea de recul din urma tragerii pentru aruncarea tuburilor trase și reîncărcare. Muniția era introdusă în benzi din material textil iar răcirea se făcea cu apă, ceea ce o făcea mult mai fiabilă decât predecesoarele sale. Viteza de tragere era de aproximativ 500-600 de lovituri pe minut, ceea ce echivala cu puterea de foc a
Mitralieră Maxim () [Corola-website/Science/333703_a_335032]
-
belgiană, fiind fabricate de Fonderie Royale des Canons de Belgique (F.R.C.) din Liege. Tunurile erau plasate astfel: Galeriile subterane se întindeau pe mai mult de 4 km sub deal, făcând legătura între blocurile combatante, uzina de energie electrică, magaziile de muniție, spitalul și spațiile pentru personal. Fresh air was obtained from intake vents over the canal. În 1940, Eben-Emael era comandat de maiorul Jottrand. În fort erau aproximativ 1.200 de soldați belgieni, împărțiți în trei grupuri. Primul era cel al
Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333743_a_335072]