19,627 matches
-
Denumirea este probabil o deformare a patronimului Nistor. este situat în partea centrală a Moldovei, în zona codrilor. La nord se învecinează cu raionul Călărași, la sud cu raionul Hîncești, la vest cu raionul Ungheni și România, la est cu raionul Strășeni. Teritoriul este cuprins între paralele 47 00` și 47 16`` lat. nordică și 28 00 și 28 00` long. estică, iar centrul geografic al orașului Nisporeni are coordonatele geografice 47 05` lat. nordică și 28 13`` long. estică, la
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
00` long. estică, iar centrul geografic al orașului Nisporeni are coordonatele geografice 47 05` lat. nordică și 28 13`` long. estică, la distanțe aproximativ egale față de punctele extreme de nord și de sud ale republicii (Naslavcea - Nord și Giurgiulești Sud). Raionul Nisporeni este situat în cadrul podișului Moldovei centrale, iar în partea de vest se mărginește cu rîul Prut, care constituie granița dintre România și Republica Moldova. Poziția fizico-geografică avantajată, relieful, clima temperat continentală blîndă, solurile fertile de cernoziom au favorizat popularea și
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
ocupă cea mai mare parte din terenurile arabile. În apropierea satului Bălănești se află cel mai înalt deal din țară cu altitudinea de 429,50 m și care poartă același nume ca și satul - Bălănești. Principalii indicatori demografici, 2013: Președintele raionului Nisporeni este Ion Artene (PDM), ales în 8 iulie 2015 (coaliția PDM-PPEM-PCRM). Componența Consiliului Raional Nisporeni (33 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea: Caracteristicile tectonice și geologice ale teritoriul raionului Nisporeni, situat pe podișul Moldovei, sunt datorate
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
satul - Bălănești. Principalii indicatori demografici, 2013: Președintele raionului Nisporeni este Ion Artene (PDM), ales în 8 iulie 2015 (coaliția PDM-PPEM-PCRM). Componența Consiliului Raional Nisporeni (33 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea: Caracteristicile tectonice și geologice ale teritoriul raionului Nisporeni, situat pe podișul Moldovei, sunt datorate structurei geologice a plăcii Moldovenești în cadrul căreia se deosebesc fundamentul cristalin de vîrstă precambriană, și învelișul sedimentar alcătuit din roci de vîrste diferite. Fundamentul cristalin de la Nisporeni se află la o adîncime mai
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
cu o mică înclinare în direcție sud-vestică. În secțiunea geologică se deosebesc următoarele complexe stratigrafice: Mai puțin răspîndite și mai slab dezvoltate sunt rocile de vîrstă cambriană, ordoviceană, jurasică și paleogenă, iar depunerile carbonifere, permiene și cele triasice lipsesc. În cadrul raionului Nisporeni se evidențiază și depresiunea precarpatică care intersectează placa Moldovenească în partea de vest. Ea cuprinde partea centrală inclusiv și raionul Nisporeni și partea de sud a bazinului rîului Prut. Este o structură tînără, suprapusă aproape ‘în cruciș’ pe structurile
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
dezvoltate sunt rocile de vîrstă cambriană, ordoviceană, jurasică și paleogenă, iar depunerile carbonifere, permiene și cele triasice lipsesc. În cadrul raionului Nisporeni se evidențiază și depresiunea precarpatică care intersectează placa Moldovenească în partea de vest. Ea cuprinde partea centrală inclusiv și raionul Nisporeni și partea de sud a bazinului rîului Prut. Este o structură tînără, suprapusă aproape ‘în cruciș’ pe structurile tectonice mai vechi - placa Moldovenească. A luat naștere pe fundamentul precambrian -hercinic în decursul epocii miocene medii și a celei pliocene
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Prut. Este o structură tînără, suprapusă aproape ‘în cruciș’ pe structurile tectonice mai vechi - placa Moldovenească. A luat naștere pe fundamentul precambrian -hercinic în decursul epocii miocene medii și a celei pliocene. Grosimea maximă a stratelor de roci pe teritoriul raionului este de 800 m. Depresiunea este orinetată submeridional, iar structurile de grad superior care o completează sunt dispuse perpendicular pe partea ei axială. Zona depresiunii subcarpatice situată de-a lungul rîului Prut, se caracterizează prin prezența a 3 șiruri de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Prut, se caracterizează prin prezența a 3 șiruri de recife fosile ce au o direcție submeridională și care s-au format în părțile cel mai puternic afectate de procese tectonice. Formațiunile geologice și condițiile paleogeografice de formare a rocilor din raionul Nisporeni. Cele mai vechi formațiuni geologice dezvoltate pe teritoriul raionului Nisporeni sunt cele precambriene. Ele sînt prezentate printr-un complex de roci cristaline de vîrstă arhaic-proterozoică (2000-1.650 mln ani) și roci mai tinere - sedimente terigene, sedimente vulcanogene și efuzive
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
fosile ce au o direcție submeridională și care s-au format în părțile cel mai puternic afectate de procese tectonice. Formațiunile geologice și condițiile paleogeografice de formare a rocilor din raionul Nisporeni. Cele mai vechi formațiuni geologice dezvoltate pe teritoriul raionului Nisporeni sunt cele precambriene. Ele sînt prezentate printr-un complex de roci cristaline de vîrstă arhaic-proterozoică (2000-1.650 mln ani) și roci mai tinere - sedimente terigene, sedimente vulcanogene și efuzive de vîrstă rifeu vedniană (1.150-570 mln ani). Complexul de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
fundamentului cristalin se dispune complexul de roci rifeu vendiene care se subdivide în 11 suite grupate in 3 serii ( de jos în sus) voliniana moghilov-podoliană și avdarmină. Din aceste 3 serii doar seria moghilov-podolină este prezentă în structura geologică a raionului Nisporeni fiind alcătuite din sedimente marine (gresii, aleurolite, argilite) cu intercalări de roci vulcanogene (bentonite, tufuri, tufite). Grosimea stratelor de roci variază între 125 și 425 metri. În rocile din această serie au fost evidențiate împresiuni de organisme nevertebrate (meduzoide
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de roci variază între 125 și 425 metri. În rocile din această serie au fost evidențiate împresiuni de organisme nevertebrate (meduzoide și urme ale activității vitale ale acestora) precum și microresturi floristice (acritarci). La începutul paleozoicului în perioada cambriană întreg teritoriul raionului Nisporeni împreună cu teritoriul ce se desfășoara de-a lungul rîului Prut era acoperită de apele mării kambriene timpurii. Aici s-au depus nisipuri și mîluri care au alcătuit ulterior un pachet de roci terigene constituit din gresii aleurolite și argile
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
s-au acumulat depozitele ordovicene și siluriene reprezentate prin gresii, sisturi argiloase, argelite, aleurite. În perioadele devoniană și carboniferă marea se retrage către sudul țarii și astfel ca urmare a retragerii mării în regiunea de Nord și centrală respectiv și raionul Nisporeni s-a stabilit ulterior în regim continental, parțial continental lagunar ceea ce confirma prezența unui pachet de roci continentale. În perioada permiană acest teritoriu a fost supus proceselor de denutație și peneplenizare. La sfîrșitul paleozoicului superior teritoriul raionului Nisporeni a
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
respectiv și raionul Nisporeni s-a stabilit ulterior în regim continental, parțial continental lagunar ceea ce confirma prezența unui pachet de roci continentale. În perioada permiană acest teritoriu a fost supus proceselor de denutație și peneplenizare. La sfîrșitul paleozoicului superior teritoriul raionului Nisporeni a fost supus unor mișcări ascendente datorită carui fapt a devenit o regiune continentală. Depozitele de vîrstă paleozoică sunt strabătute de roci magmatice în care au fost constatate manifestări de minereuri de metale colorate rare și nobile (zinc, cupru
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
datorită carui fapt a devenit o regiune continentală. Depozitele de vîrstă paleozoică sunt strabătute de roci magmatice în care au fost constatate manifestări de minereuri de metale colorate rare și nobile (zinc, cupru, plumb, argint). Depozitele jurasice lipsesc deoarece teritoriul raionului se dezvoltă în condiții continentale în aceasta perioadă. Depozitele cretacicului super se evidențiază prin forare la o adîncime de pînă la 600 m. Iar cele ale cretacicului inferior lipsesc din regiunea centrală și se găasesc doar în sudul țării. Formațiunile
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
sfîrșitul perioadei cretacice marea s-a retras de pe teritoriul Moldovei, aici stabilindu-se un regim continental, în ale cărei condiții depunerile cretacice au fost supuse timp îndelungat unor procese de spălare, alterare și dezagregare. Cele mai răspîndite depuneri de pe teritoriul raionului Nisporeni sînt depunerile cainozoice. Pe parcursul celui mai mare interval de timp al perioadei paleogene teritoriul pe care îl ocupa astăzi raionul se dezvoltă în condiții continentale. Numai în epoca paleogenului mediu marea a ocupat acest teritoriu precum și partea centrală a
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
cretacice au fost supuse timp îndelungat unor procese de spălare, alterare și dezagregare. Cele mai răspîndite depuneri de pe teritoriul raionului Nisporeni sînt depunerile cainozoice. Pe parcursul celui mai mare interval de timp al perioadei paleogene teritoriul pe care îl ocupa astăzi raionul se dezvoltă în condiții continentale. Numai în epoca paleogenului mediu marea a ocupat acest teritoriu precum și partea centrală a țării. Marea paleogenă a atins o dezvoltare maximă în epoca cocenă superioară. La sfîrșitul perioadei paleogene Marea s-a retras treptat
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de adîncime mare cu un conținut mic de materiale terigene (aleurito-nisipoase). Aceste depuneri conțin cochilii de moluște, resturi fosilizate de-arici de mare, de bureți, cochilii de octracare, foraminifere mai ales de numuliți. Depunerile neogene sînt dezvoltate pe întreg teritoriul raionului, ele ies la suprafața pe povîrnișurile abrupte ale văilor și ravenelor. Sînt alcătuite din roci sedimentare de origine marină și continentală aparținînd seriei mocine si celei pliocene. Grosimea lor nu depășește 750 m. Vîrsta absolută a acestor depuneri este apreciată
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
nu depășește 750 m. Vîrsta absolută a acestor depuneri este apreciată de la 16 pînă la 1,5 mln ani. Anume în depozitele neogene are loc dezvoltarea rețelei hidrografice și a reliefului contemporan. La începutul neogenului în epoca miocenului inferior terotoriul raionului la fel ca și teritoriul țării se dezvoltă în condiții continentale și reprezintă o cîmpie slab fragmentată. Formarea Munților Carpați a contribuit la coborîrea regiunilor limitrofe și la formarea depresiunii tectonice Precarpatice. Cu aproximativ 13 milioane de ani în urmă
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
formarea depresiunii tectonice Precarpatice. Cu aproximativ 13 milioane de ani în urmă, în miocenul superior, teritoriul era ocupat de Marea Sarmațiană. Aceasta a fost cea mai mare transgresiune marină din perioada neogenă. Depozitele acestei mări se găsesc și pe teritoriul raionului și sînt reprezentate prin calcare nisipuri, argile. Lumea organică era bogată și variată în moluște, alge, briozoare, pești. În epocile badenian și sarmațian predomina o climă subtropicală. Pe măsură ce se ridicau munții Carpați și platforma Moldovenească marea regresa treptat spre sud
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
era o cîmpie ridicată pe care se dezvolta vegetația de savană. Iar la începutul epocii pliocene vegetația de savană este înlocuită cu landșafturile de silvostepă. În pliocenul mediu și superior, cu 3-4 mln ani în urmă partea centrală împreună cu teritoriul raionului de astăzi au suferit mișcări lente de ridicare si reprezenta o cîmpie ridicată. Tot în această perioadă a început formarea rețelei hidrografice-văile rîurilor Prut, Nistru, Răut și Cogîlnic - ultimul formîndu-se chiar pe teritoriul raionului. Odată cu formarea văilor a început și
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
în urmă partea centrală împreună cu teritoriul raionului de astăzi au suferit mișcări lente de ridicare si reprezenta o cîmpie ridicată. Tot în această perioadă a început formarea rețelei hidrografice-văile rîurilor Prut, Nistru, Răut și Cogîlnic - ultimul formîndu-se chiar pe teritoriul raionului. Odată cu formarea văilor a început și formarea teraselor care s-au format din depunerile de nisip și prundiș cu grosimea de 3-8 m. Acestea sunt acoperite de lemuri leosoidecu intercalări de soluri fosile castanii. Mai tîrziu pe terasele pleistocenului mediu
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de lemuri leosoidecu intercalări de soluri fosile castanii. Mai tîrziu pe terasele pleistocenului mediu au fost descoprite stațiuni paleolitice ale omului primitiv în care au fost găsite unelte ale culturii așel tîrzii și ale celei musteriene. În perioada cuaternară teritoriul raionului a continuat să se dezvolte în condiții continentale, fiind supus mișcărilor tectonice de ridicare. Ultimele au contribuit la accelerarea proceselor de eroziune, a alunecărilor de teren și la fragmentarea reliefului. Pe parcursul cuaternarului s-au acumulat depozite continentale aluviale, deluviale, eoliene
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
accelerarea proceselor de eroziune, a alunecărilor de teren și la fragmentarea reliefului. Pe parcursul cuaternarului s-au acumulat depozite continentale aluviale, deluviale, eoliene: nisip, prundiș, pietriș, argile locssoide ect. Structura scoarței terestre de la temelia Podișului Codrilor pe care este situat și raionul Nisporeni suferă mișcări de ridicare care provoacă uneori cutremure de pămînt cu magnitudinea de pînă la 2-3 grade pe care populația nu întodeauna le simte. Teritoriul raionului face parte din regiunea seismică carpatică. Intensitatea seismică maximă a cutremurelor ce provin
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
ect. Structura scoarței terestre de la temelia Podișului Codrilor pe care este situat și raionul Nisporeni suferă mișcări de ridicare care provoacă uneori cutremure de pămînt cu magnitudinea de pînă la 2-3 grade pe care populația nu întodeauna le simte. Teritoriul raionului face parte din regiunea seismică carpatică. Intensitatea seismică maximă a cutremurelor ce provin de la focarele din scoarță nu depășește (chiar și în zona lor epicentrală) intensitatea seismică a cutremurelor provocate de focare situate la adîncimi mari de 180-200 km. Aceste
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
arcului carpatic și sînt cunoscute în literatură sub denumirea de “focarul Vrancea”. Energia lor maximă atinge magnitudinea de 7,5 iar atenuarea undelor seismice cu distanța se petrece încet, datorită carui fapt cutremurele perceptibile se resimt și peste hotarele Ucrainei. Raionul Nisporeni este situat în apropierea nemijlocită a focarului Vrancea. Din această cauză pe teritoriul raionului au loc cutremure de pămînt cu o intensitate de la 6 pîna la 8 grade după scara M5K-64. Conform calculelor, în aceste zone seismice au loc
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]