18,636 matches
-
p. 287. 6. Grigore Arhimandrit, Triod (București, 1798), cf. Ioan Bianu-Nerva Hodoș, Bibliografia românească veche (București, 1910), II, p. 406. 7. șt. Bezdechi, Cronica inedită de la Blaj a protosinghelului Naum Râmniceanul, partea I (Cluj, 1944), p. 67. 8. paris Mumuleanu, Rost de poezii adecă stihuri (București, 1822, ed. a 2-a), p. 5. 9. G. Bogdan-Duică, Eftimie Murgu (București, 1937), p. 63. 10. D. țichindeal, Filosoficești și politicești prin moralnice învățături (București, 1838) (fab. 139, Învățătura), p. 355. 11. Adrian Marino
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
e acesta un soi de privilegiu? Academicienii de altă dată nu erau remunerați ca spre a sugera gratuitatea științelor și artelor. Foarte rău. De fapt, academicienii, În special cei de secție mai mult ori mai puțin științifică Își agoniseau un rost prin anume instituții particulare sau de stat. Astfel, În loc să-și vadă de știință și de arta lor, intrau În slujba unui capitalist. Afară de asta erau unii care pătrunseseră În Academie nu fiindcă aveau o activitate culturală ci pentru că reprezentau un
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de știință? Acel care cu mâna lui iscusită ți-a tăiat și cusut țesuturile maligne, nu merită invidia dacă merge În automobilul În care altădată se duceau intermediarul veros sau industriașul opulent. (Ă). Cât despre arte și litere premiile au rostul de a stimula. Aceste premii sunt acum așa de mari Încât nu mai Îndreptățesc blazarea concurenților pentru 500 lei. (Ă). Să nască o bună dispoziție de lucru, Încrederea În viitorul artelor regimului democrat popular, acesta este rostul cu totul binevenit
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
litere premiile au rostul de a stimula. Aceste premii sunt acum așa de mari Încât nu mai Îndreptățesc blazarea concurenților pentru 500 lei. (Ă). Să nască o bună dispoziție de lucru, Încrederea În viitorul artelor regimului democrat popular, acesta este rostul cu totul binevenit al premiilor. (Ă)”. În primul număr al revistei Flacăra, Geo DUMITRESCU 5 prevede, grație acestui buget financiar generos, dezvoltarea cuprinzătoare, În avalanșă, În campanie a culturii devenită o „problemă de Partid și de Stat”, având pecetea creației
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ce ți se cere pentru asta, dragă prietene? Ce ni se cere nouă, tuturora, debutanți, tineri sau mai puțin tineri? Simplu: să fim realmente conștienți de ceea ce Înseamnă misiunea de scriitor În lume, astăzi, de mesajul lui În societate, de rostul lui printre cei care o reclădesc prin muncă. Scriitorii de astăzi, din lumea socialistă, a vecinei noastre de la Răsărit, au avut norocul să trăiască din plin și mult mai devreme experiența pe care o trăim noi astăzi; de aceea, noi
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care spun totul Încă din titlu: Intelectualii - armată combatantă de acad. prof. Ștefan Nicolau 12; Imperialiștii americani au Întocmit un „plan al crimei” (Radu Lupan 13). De asemenea, Încă de la Începutul lui martie Scânteia 14 publică materiale informative care explică rostul acestui congres: mândria pentru realizări, mobilizare generală pentru Înfăptuiri și mai mari: „Să privim activitatea din câmpul literelor și artelor. Au apărut lucrări valoroase În spirit realist, tipărite În tiraje de zeci de mii de exemplare, lucrări ce pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Societății Scriitorilor din RPR au luat ființă și au trecut la activitate. Atât ședințele de constituire cât și primele ședințe de lucru ne-au furnizat o serie de date, de semne și tendințe care pot constitui materialul unei discuții asupra rostului acestor secții (Ă). În ciuda marei afluențe a participanților atât la constituire cât și la primele ședințe de lucru se poate observa totuși că rostul secțiilor nu e cu totul clar membrilor lor, se pot nota o sumă de indicii de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
furnizat o serie de date, de semne și tendințe care pot constitui materialul unei discuții asupra rostului acestor secții (Ă). În ciuda marei afluențe a participanților atât la constituire cât și la primele ședințe de lucru se poate observa totuși că rostul secțiilor nu e cu totul clar membrilor lor, se pot nota o sumă de indicii de natură să circumscrie entuziasmul facil al celor care considerau dificultățile lichidate și scopul lesne de atins. Nu trebuie să ascundem, desigur, faptul că toată
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
creatoare norme de activitate. Nu e mai puțin adevărat Însă că aceste metode trebuie să ia naștere dintr-un principiu de bază, dintr-un sens fundamental care a făcut necesară Înființarea acestor secții - și acest principiu, acest rost-legat de Însăși rosturile mari ale Societății Scriitorilor, factor activ În procesul revoluției noastre culturale, legat de Însăși marea atenție cu care partidul clasei muncitoare și guvernul țării o acordă fenomenului creației - acest principiu și acest sens există În chip clar, nu trebuie Învăluit
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acordă fenomenului creației - acest principiu și acest sens există În chip clar, nu trebuie Învăluit În formule vagi, nu trebuie tranșat În tradiționalele amabilități de salon literar, nu trebuie admis cu nici un chip să fie escamotat, negat de fapt. Acest rost trebuie lămurit cu oricâtă insistență tuturor membrilor secțiilor, el trebuie transferat Într-un principiu viu, Într-un obiectiv imediat, prezent fără Încetare. Trebuiesc lichidate dulcile aproximații și Înaltele pasivități și indiferențe, trebuiesc risipite nedumeririle, Îndoielile și perplexitățile multor oameni de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literar - n.n.) o aflăm În recenta apariție a culegerii antologice de poezie și proză Atelier literar, rod al muncii În colectiv a cenaclului Ion Păun-Pincio compus din oameni ai muncii de diferite categorii, dintre care o bună parte muncitori. (Ă). Rostul unei astfel de poezii, Însușit de cenaclul Ion Păun-Pincio, e expus limpede de penița tânără a lui Costin Ștefănescu: «Să alerg cu poemul În mână, să-l citesc În atelier ucenicului să știe că el e viitorul, și-n muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sărbătoririi a 75 de ani de la nașterea poetului: „Înăbușind un gând rebel Înainte de-a răzbate/Ar fi putut urma și el Cărări de mult umblateă/ Nepăsător cum ar fi fost De-a fraților durere,/ Ar fi căutat al vieții rost În vise și himere. (Ă)./ Din veac creștea spre el mereu/ Un murmur fără nume/ Zadarnic lanțul lung și greu Cerca să Îl sugrume -/Revoltă aprigă mustea Jăratecul sub spuză!/ În beznă se ivise-o stea - Râvnită călăuză./ Poetul clocotea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
superioare. (Ă). Autorul se lasă Încă stăpânit Într-o măsură de această nesănătoasă voluptate de a scormoni aspectele josnice și mărunte ale vieții. (Ă). Naturalismul, În toate formele și gradele lui, este În esență o manifestare reacționară care amenință Înseși rosturile literaturii noastre, care-i frânează dezvoltarea, care-i alterează realizările”. În fine, În ultima parte a comentariului său, Geo DUMITRESCU 26 pune și de data aceasta punctul pe „i” - așa cum o făcuse și În anul precedent cu privire la nuvelistică, numai că
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din satul lor, demascând uneltirile hoțești ale chiaburilor. (Ă). Cu fața spre viitor: Tot astfel, cu ajutorul partidului, dobândește biruința Constantin I.Constantin, eroul lui I. Jipa din nuvela Un voinicel dă piept cu viața, care Înțelege În cele din urmă rosturile muncii de tractorist, după ce mai Întâi voise să părăsească școala S.M.T.-ului, ca și studentul Andrei, eroul nuvelei Armă vicleană de Mircea Slavu, care demască fără cruțare elementele dușmănoase strecurate În sânul colegilor săi, ca și Zota Păcălitul din povestea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pomenit aici, În câteva rânduri, poemul Întâlnirea apelor de Ion CARAION 55, acuzat (poemul) de formalism; citesc această inutilă risipă de talent În 61 de strofe și nu descopăr nici o intenție dușmănoasă, reacționară; ce-i drept, n-am să fac rost de ochelarii de cal ai epocii; Îi port pe-ai mei: +0, 50. Dar să citim câteva strofe: «Trebuie s-apară și-aurora -/(viața naște pururi temelii!) După orice noapte vine-o zi,/care-nfrânge rugu, ’nalță ora. (Ă) Vom
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
abat În modul acesta atenția creatorului și publicului de la ceea ce este esențial. (Ă). De multe ori, apoi, există În cenaclu o tendință foarte periculoasă de a cocoloși critica sub pretextul că autorii sunt tineri și deci exigențele nu-și au rostul. Dar s-a putut constata că tocmai acești critici «generoși», tocmai acești domni gata să absolve toate lipsurile unei poezii al cărei ascuțiș era tocit, sunt cei care În anumite Împrejurări devin foarte «pretențioși». Nu-i deloc Întâmplător faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
critică severă și plină de grijă. Căci nu-i cu nimic mai puțin important decât hrana trupului, hrana pe care o dăm minții și sufletului poporului nostru. Ea trebuie să dea forțe vii oamenilor, În mersul lor Înainte. Nu este rostul nostru s-o apărăm pe Maria Banuș», declară amabilii cavaleri londonezi, vajnici apărători ai asasinatelor În massă și ai asupririi popoarelor. Și mai departe: «E inutil să se discute chestiuni de adevărată literatură sau poezie, iar Măria Banuș Își pierde
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din partea unor oameni de o aleasă calitate. Observațiile și sugestiile lor au adus lucrării un binevenit plus calitativ, reușind, nu de puține ori, să limpezească perspectivele neclare, să pună ordine în tumultul gândurilor și, în plus, să reclădească încrederea în rostul acestui demers, în clipele în care fiecare pas înainte părea să se împotmolească în păienjenișul neîncrederii. A le aduce mulțumiri nu are legătură decât cu datoria de onoare și buna-cuviință. Mulțumirile și gândurile noastre de gratitudine se îndreaptă către domnul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a fost tradiționalul târg (în România, iarmaroacele din apropierea orașelor au fost desființate de autoritățile comuniste în anii ’60-70 ai secolului al XX-lea). Practica întâlnirilor periodice cu mediul rural - sub forma târgurilor săptămânale sau a iarmaroacelor anuale - a dat un rost negustorilor și meșteșugarilor din interiorul centrelor administrative, reușind să salveze peste timp firavele comunități urbane. Începutul secolului al XIX-lea va găsi aceste comunități lipsite de autonomie, vlăguite economic sub povara unei fiscalități excesive, ocupând o suprafață teritorială redusă și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dou) sacale. Primul primar care a început bazaltarea (pavarea) trotuarelor a fost Costache Radu. Începute în anul 1889 cu muncitori aduși din București, lucrările au declanșat la vremea respectivă numeroase proteste din partea băcăuanilor. Aceștia au acuzat municipalitatea că risipește fără rost banii din bugetul comunei. Deși protestele au fost vehemente, de la Costache Radu și până la izbucnirea celui de-al doilea Război Mondial toate administrațiile locale au avut cel puțin o campanie de bazaltare pe mandat. Starea înapoiată în care se aflau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a spus că a fost o activitate falimentară. Sper că în vremuri mai bune se va scrie altfel despre utopia și pasiunea mea pentru cultură. Să fi vorbit oare în deșert? Să fi tipărit atâtea reviste, cărți și broșuri fără rost? Mai știi? De opt ani adun material pentru Monografia orașului și județului Bacău. (...) Însă, de la o vreme, puterile au început a se istovi. Acum nu mai sunt în stare să trec dealurile, acum nu mai pot înfrunta furtuna și viscolul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
comunei La Fontaine-Saint-Martin, am făcut o mică genealogie după aceea [...]. Marin Simon, croitor de haine, născut la Brou, oraș din provincia Beauce, a plecat de acolo pentru a face turul Franței și, după ce a parcurs mai multe provincii, își fixă rostul în La Fontaine-Saint-Martin și se căsători acolo în 1589 cu Louise Maloyer, avu un fiu în 1590 pe care-l numi Pierre care a fost tot croitor. Și Pierre se căsători cu Agathe Pousse; ei avură un fiu născut în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
suplu decît Richelieu, dar avînd aceleași talente, același simț politic, precum și aceeași aviditate, Mazarin are de gînd să ducă aceeași politică. În cîțiva ani, el aduce nemulțumirea generală la maximum prin nevoia în care se găsește de a-și face rost de bani prin toate mijloacele: împrumuturi, crearea de oficii, suprimarea parțială a plății rentelor, restabilirea impozitelor căzute în desuetudine. Fronda parlamentară. În iunie 1648, Parlamentul de la Paris redactează o hotărîre, numită "a camerei Ludovic cel Sfînt", cerînd rechemarea tuturor comisarilor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
operațiunile rămîn limitate. Germania așteaptă momentul. Aliații nu vor să-și asume riscul unei ofensive și consideră că pot zdruncina Germania prin blocadă. Acest "război caraghios" afectează moralul maselor, care ajung într-o oarecare măsură să se întrebe care este rostul conflictului. În jurul lui Pierre Laval, al unor radicali, al unor socialiști pacifiști, se avansează ideea unei păci de compromis. Partizanii fermității, la dreapta ca și la stînga, obțin demisia cabinetului Daladier, considerat nehotărît. Paul Reynaud îl înlocuiește, dar nu reușește
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aparent inofensivă ascunde pulberea, glonțul și explozia fatală - tot așa, grațiosul repaos al saulei, care șerpuiește în tăcere printre vîslași, înainte de a intra în acțiune, ascunde mai multă teroare veritabilă decît oricare alt aspect al acestei primejdioase îndeletniciri. Dar ce rost ar avea să spunem mai mult? Toți oamenii trăiesc înfășurați în saule pentru balene. Toți se nasc cu lațul la gît; doar cînd sînt prinși în vîrtejul unei morți grabnice și neașteptate, muritorii își dau seama de pericolele tăcute, subtile
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]