19,047 matches
-
simpatie din presa literară, notează impresii despre poezia feminină (un amestec surprinzător de nume și cărți de toată mâna), meditează la „înduhovnicirea cosmosului” și nu uită să mai spună o dată că a fost fericit în detenție pentru că acolo a cunoscut taina botezului. „Convertirea este un acces la fericire”, explică el. Nu îi acceptă pe habotnici și, la urmă, „descotorosit de ură”, se roagă și pentru evrei, și pentru prigonitorii lor, legionarii asasinați din porunca lui Carol al II-lea, zicând că
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
textualiști optzeciști, dar mai puțin insistent, scrie „la vedere”, sub privirea cititorului, aducând în scenă autorul real sau presupus. După ce în povestiri, situate în descendența lui I. L. Caragiale sau a lui Anton Cehov, exersează mai multe tipuri narative, în romanul „Tainele inimei” (1988; Premiul Academiei Române) construiește complex - utilizând mai multe planuri și voci - și solid. „Aude” cu finețe și înregistrează cu umor discret vorbirea personajelor din diverse medii. Pe fundalul cvasimonografic al orășelului de provincie dobrogeană în curs de a-și
TEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
locul ternei și încremenitei societăți comuniste. Atenția cu care înregistrează faptul real, apropiată de a colegilor optzeciști, îi conferă statutul de martor creditabil, iar inventivitatea epică răspunde diversității reacțiilor declanșate de schimbarea de regim. SCRIERI: Maestrul de lumini, București, 1985; „Tainele inimei”, București, 1988; Faust repovestit copiilor lui..., București, 1991; Povestiri din lumea nouă, București, 1996; Îngerul de la benzinărie, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Povestitori II, RL, 1985, 18; Marian Papahagi, Școala cotidianului, TR, 1985, 27; Nicolae Manolescu, Un prozator
TEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
Dan Culcer, „Maestrul de lumini”, VTRA, 1986, 3; Dimisianu, Subiecte, 270-275; Holban, Profiluri, 430-432; Mircea Iorgulescu, Lozul cel mare, RL, 1988, 37; Ioan Buduca, Cercul care se închide, AFT, 1988, 10; Florin Manolescu, Tema singurătății, AFT, 1988, 10; Mihai Dragolea, „Tainele inimei”, ST, 1988, 11; Valentin F. Mihăescu, „Tainele inimei”, LCF, 1988, 53; Simion, Scriitori, IV, 629-637; Papahagi, Cumpănă, 350-358; Vlad, Lect. prozei, 257-268; Țeposu, Istoria, 121-123; Lovinescu, Unde scurte, V, 115-120; Negoițescu, Scriitori contemporani, 435-437; Alex. Ștefănescu, Sociogonie, RL, 1996
TEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
Dimisianu, Subiecte, 270-275; Holban, Profiluri, 430-432; Mircea Iorgulescu, Lozul cel mare, RL, 1988, 37; Ioan Buduca, Cercul care se închide, AFT, 1988, 10; Florin Manolescu, Tema singurătății, AFT, 1988, 10; Mihai Dragolea, „Tainele inimei”, ST, 1988, 11; Valentin F. Mihăescu, „Tainele inimei”, LCF, 1988, 53; Simion, Scriitori, IV, 629-637; Papahagi, Cumpănă, 350-358; Vlad, Lect. prozei, 257-268; Țeposu, Istoria, 121-123; Lovinescu, Unde scurte, V, 115-120; Negoițescu, Scriitori contemporani, 435-437; Alex. Ștefănescu, Sociogonie, RL, 1996, 17; Perian, Scriitori, 191-197; Dimisianu, Lumea, 436-440; Adrian
TEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
cu alte nuvele de „mistere”, ca Mătușile sau O casă ciudată. Paginile din București, oraș de vis și de dor (1977) recompun o microistorie a capitalei, de la pașoptism la comunism, autorul încercând să contureze imaginea unui oraș „plămădit de istorie, taine, vise și legende”, cu episoade extraordinare, figuri simbolice, momente gastronomice și mondene (la Capșa) sau de cultură. Moartea boxerului (1978), volum de povestiri polițiste, ca și Pasagera (1989), are drept protagonist un milițian, fost sportiv de performanță, „căzut la datorie
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
Maternală, Azilul Bătrânilor, Energia Femeii, Mângâierea Orfelinelor, Scutecul, Foaie Verde ș.a.m.d. Pretins patrioticele întruniri sunt, în realitate, reuniuni mondene, prilejuri de taifas, șuete frivole, bârfă și un paravan pentru idile deșucheate. Doamna Mihailidis își logodește nepoata, iubită în taină de un poet simbolist, cu un „tânăr de viitor”, participant fidel la ceaiurile ei. Fiind cam anemică, fata e trimisă la Călimănești și, în timp ce juna, o ingenuă, se îndrăgostește în solitudinea rustică de prezumtivul viitor soț, perversa mătușă și-l
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
refugiului după Dictatul de la Viena, succinte comentarii despre evenimentele din august 1944, cu „secvențe de galeră” și mărturii despre fruntașii țărăniști ori despre încercarea de reinserție socială. Martor nemijlocit, „un om în furtuna” veacului său, Ț. relatează în Însemnări de taină (1997), configurând scene de viață animate, atmosfera din redacția ziarului „Ardealul” ori reconstituie, în pagini de proză memorabilă, presărată cu reflecții, iar uneori marcate de bonomie și umor în schițarea unor personaje, lumea pestriță și dezorientată a perioadei de după armistițiu
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
Pentru o nouă istorie a literaturii și culturii române vechi, București, 1994; Rememorări de istorie, literatură și cultură națională, București, 1994; Cântece de galeră, Timișoara, 1996; Interpretări și restituiri, București, 1996; Așteptând... Pagini de jurnal, Cluj-Napoca - Oradea, 1997; Însemnări de taină, București, 1997; Călătorii interioare, București, 1998; Călătorie prin veac (Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan), Arad, 1999; Secvențe din purgatoriu, București, 1999; Itinerar în vremi de cumpănă, îngr. Viola Vancea și Mihaela Proca, București, 2000. Antologii: Plugarii condeieri din
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
SCRIERI: Brazdă și paloș, I-II, București, 1954-1956; Interceptarea, București, 1963; Muntele, I-II, București, 1963-1967; Atac la sol, București, 1965; Steaua de mare, București, 1966; Popas în Madagascar, I-II, București, 1967; Strămoșii, București, 1967; Dincolo de linii, București, 1968; Taina recifului, București, 1968; Vitejii, I-II, București, 1968; Aproape de zei, București, 1969; A sosit ora, București, 1969; Asediul, București, 1970; Escadrila a patra, București, 1970; Regina de abanos, București, 1970; S.O.S. ... Puhoaiele!, București, 1970; Vulturul, I-IV, București
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
baladă, "semnificația acestei nunți nu mai este substituirea elementelor rituale cu scopul de a efectua simbolic o nuntă postumă; măreția fabuloasă a ceremoniilor mistice este răspunsul dat de păstor cruntului destin. El reușește să prefacă un eveniment nefericit într-o taină a nunții pentru că moartea unui tânăr păstor necunoscut se transformă în celebrări nupțiale de proporții cosmice". Astfel ia naștere o impresionantă imagine poetică a contopirii omului cu natura, căci ceremonialul morții văzut ca nuntă are loc într-o veritabilă catedrală
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
atât dragostea față de natură, cât și concepția sa asupra vieții și morții, văzând în moarte o lege a firii, o trecere firească în elementele naturii veșnice. Ciobanul moldovean dovedește că dispune de o extraordinară capacitate de înțelegere și pătrundere în tainele existenței umane, exprimându-și indirect o profundă dragoste de viață. Rostind ultima dorință testamentară, baciul o roagă pe mioară să păstreze secretul morții pentru mama sa, vrând s-o cruțe de o mare durere sufletească. Este în acest gest o
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ar da seama că acesta a murit. Prin zbuciumul său sufletesc, prin intensitatea trăirilor , prin dragostea de mamă ea nu este numai mama ciobanului moldovean, ci devine atât simbolul bătrânei care duce dorul celor plecați de acasă și neinițiați în tainele vieții, cât și simbolul mamei eteme sau așa cum remarca Liviu Rusu, "jalea eternului feminin". Ca și Fefeleaga lui Ion Agârbiceanu sau Vitoria Lipan, eroina din Baltagul" sadovenian, cu care are numeroase asemănări, măicuța bătrână stârnește admirația și prețuirea cititorului. Portretul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cubul de zahăr de mică, o puneau pe calorifer de se usca, făceau un săculeț de pâine; mai aranjau cu doctorul de un medicament, o aspirină, nu știu ce, și când veneam de la izolare luam legătura cu ei și noaptea, În mare taină și cu mare grijă, pentru că reflectoarele erau pe noi, lansam așa-zisa „parașută”: pe lângă fereastră, cu ața scoasă din saltele și ținută cu mare grijă ascunsă, ca să nu fie găsită, pentru că se făceau percheziții săptămânale... Și lansam „parașuta”, cu o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu nasturul metalic, și ieșea scântei, și „neagra”, cârpa aia uscată bine, făcea un fel de jar și lua foc. Ș-atuncea aprindeai țigara... (simulează cum trage din țigară - n.n.) Și neagra se punea la loc. Aia era chestia de taină. Și, bineînțeles, câteva ace, făcute din sârme tocite bine, găurite cu sticlă pentru urechi, și mai cosea omul câte ceva cu ele. Dar bineînțeles că, dacă te prindea cu astea, te băga la izolare. Dumneavoastră ați fost la izolare? Am căpătat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am Încercat să nu discut absolut nimic din ce-a fost, ca să nu creez un handicap, și căderea comunismului a fost o surpriză pentru toți, și, pe undeva, cred că am greșit că nu l-am pregătit În secret, În taină. Și ce m-o durut și mă doare mai tare e că n-o venit rușii, ci o venit ai mei și m-o omorât... Ei au mascat faptul că primii care au fost În Securitate au Învățat În Rusia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
funcții de răspundere. De alt fel el n-a putut (și, probabil, nici n-a vrut) să se mențină multă vreme în afara politicii militante a partidului al cărui principal om de presă va deveni curând - fiind inițiat deci și în „tainele zeilor“ -, obținând chiar pe lista conservatoare mandatul de deputat al Colegiului al II-lea de Ilfov, la alegerile din februarie 1911 și apoi, din nou, în 1912. În Patriotul, Bacalbașa, nominalizat în frontispiciu, în primii ani de apariție, ca redactor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ca legea să înlocuiască arbitrariul, fă ca legea să fie tare, iar tu, măria-ta, ca domn, fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentru care mai toți domnii trecuți au fost nepăsători sau răi“ (Mihail Kogălniceanu, Tainele inimei. Scrieri alese, ediție îngrijită de Dan Simonescu. Ed. pentru Literatură, „Biblioteca pentru toți“, 1964, p. 264). mai mult, pe acea țară care permisese de a i se închide porțile? Țara va mărturisi și chiar mărturisește, mărturisesc mulți chiar din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ambasadori. Al d-tale cu iubire și devotament Rosetti“96 În timpul acesta evenimentele din Balcani se precipită, răscoala din Bosnia și Herțegovina, cât și războiul sârbo-turc pun în primejdie pacea în Balcani. Intrarea Rusiei în acțiune nu mai este o taină pentru nimeni, acum diplomația se străduiește numai ca să localizeze conflictul. Rusia încunoștiințează formal pe prințul Carol cum că la primăvară armatele rusești vor intra în România spre a trece Dunărea. Situația era foarte serioasă. În presa străină apăruse știrea, dată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
decât două partide și printre ele câteva individualități cu foarte puțini partizani după ei. Partidul socialist nu exista, țara nu avea nici măcar un partid radical. Izbucnirea acestui război era așteptată de câțiva ani; în cercurile diplo matice nu era o taină cum că Rusia se pregătește ca să atace Turcia. Atât ac ti vitatea bandelor bulgare, cât și războiul turco-sârbo-muntenegrean nu erau alt decât preludiul marelui război, nu erau alt decât o prefață a agresiunii rusești. Când se vor publica, mai târziu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vorbit: Nicolae Fleva. Înfățișare extrem de simpatică, statură proporționată, figură brună, încadrată de barbă neagră, bărbat frumos în toată puterea cuvântului. Are glasul cald, insinuant, are un timbru pe care natura nu l-a cheltuit cu prea mulți. Una din marile taine ale succeselor de tribună ale acestui mare frazeolog era timbrul vocii: Fleva era un incomparabil bariton politic. Bogatul lui debit de banalități oratorice era expectorat cu glas atât de cald, cu inflecțiuni atât de sonore și atât de armonic variate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
4 colegii și adoptarea colegiului unic. În fața lui Rosetti sta Ion Brătianu, susținut de toți marii proprietari din partid, și chiar de elementele conservatoare din afară de partid care, în fața primejdiei rosettiste primeau să prelungească atotputernicia lui Ion Brătianu. Una din tainele întăririi lui Brătianu și a regimului său a stat în această rivalitate și în teama conservatorilor ca Rosetti să nu biruie pe Brătianu. (Id., ibid., nr. 11779, 20 august 1922, pp. 1-2.) Pagina 396 * Reproducem - din Adevărul - versiunea primară, mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ar fi avut un asemenea presentiment. În ceea ce-l privește pe tata, nu-i cred. Am stat și am dormit în aceeași cameră cu el, în ultimele lui zile, dar n-am observat că ar vrea să-mi încredințeze vreo taină, vreo dorință deosebită, să-mi dea instrucțiuni testamentare. Nimic de natura mesajului de definitivă despărțire în puținele lui cuvinte: mîhnit, pur și simplu, a întors spatele vieții, și a trecut mut dincolo. Moartea lui a fost ca o retragere în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
oarecum încurcați. Doar pe la prînz, mergînd pe Calea Mărășești, un cerșetor bătrîn mi-a spus: „Hristos a înviat, tovarășe!” *„Pilda lucrătorilor tocmiți la vie” se încheie (Matei 20, 16) cu des citatele vorbe: „mulți sînt chemați, dar puțini aleși”. Ce taină include alegerea nu se spune. Iisus trece la alt „subiect”: „Iată ne suim la Ierusalim și Fiul Omului va fi dat în mîna arhiereilor și a cărturarilor, și-L vor osîndi la moarte”. Întrucît încerc să-i cruț neaducîndu-le la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și am, așadar, numeroase motive să fiu mefient față de el. Am ajuns chiar să-l consider malefic, întrucît cele mai multe dintre veștile rele mi-au fost comunicate, întîi, de el. Cu această idee în minte, m-am ferit să-i dezvălui „tainele inimei” ori să-i vorbesc despre proiecte aflate în șantier, de teamă să nu-mi fie deviate sau date peste cap. Totuși, inevitabil, de-a lungul unui lustru, am schimbat destule păreri și observații despre literatură și politică, despre societatea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]