21,512 matches
-
-mi place e chestia cu focile. Eschimoșii din pustietățile respective - oameni simpatici pentru care a te iubi cu o femeie înseamnă a râde cu ea - sunt neliniștiți: clientela lor obișnuită nu le va mai cumpăra conservele și pieile de focă, temându-se să nu fi fost contaminate. Specialiștii atomici îi invită și pe ei să doarmă liniștiți: focile sunt animale sedentare și e cu totul neserios să crezi că se vor deplasa din regiunile contaminate spre alte blocuri de gheață. Focile
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
nu arată deloc bine. E cam degenerată, cam devitalizată, cam decalcifiată. Firește, nu avem de ce ne speria. De mult ne-am rupt și ne-am înstrăinat de mama care ne-a născut, într-atât încât nu mai avem de ce ne teme în ce privește ereditatea. Mama, cu lacurile, munții și urșii ei, arată prost - noi, fiii, noi toți, să batem în lemn... Noi toți, și anume: Acei care jucăm zilnic - la birou, în bucătărie, la piață și în cancelarii - Hamlet; noi toți, și
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Pompidou, Alain Poher îi predă lui Pierre Messmer plicul în care se găsește codul atomic. După festivitatea instalării ca președinte, dl Pompidou mărturisește: „Costumul pe care l-am purtat azi nu e cel mai nou... Credincioasa mea servantă s-a temut ca decorațiile și colierul Legiunii de Onoare să nu-mi agațe hainele cele mai bune...”. Dl Léo Hamon, purtătorul de cuvânt al noului guvern francez, întreabă în clipa când intră în cabinetul său: „Și unde-i sufrageria? Franța e o
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
vorbele tovarășului Nicolae Ceaușescu la întâlnirea cu oamenii de artă și cultură din februarie 1971.“ (Era socialistă, martie 1973) CRIȘAN Nicolae „Cei ce nu văd, sau se fac că nu văd eroismul poporului nostru, cei ce nu aud sau se tem de ecoul pașilor noștri care înaintează, greu, dar ferm, spre viitorul nostru, n-au învățat nici una din lecțiile istoriei. Dar mai sunt acolo, în străinătate, și unii ce cred că își pot zice compatrioți. Acești dezrădăcinați s-au condamnat singuri
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
auzul Spre muma-țară și spre durerile de jos. El ne făcu mai liberi și mai cu rost pe lume, Precum ne puse-n față oglinda să vedem Erorile cu nume și cele fără numeă De legea lui severă erorile se tem. Îl cânt pentru că este. Îl cânt pentru că arde Întruchipând partidul, de dragul țării lui, Că respectând a lumii pădure de stindarde Nici unul, pentru dânsul, ca tricolorul nu-i. El este ritmul nostru, voința și mândria. De-un sânge sau de altul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
oamenii de bună credință, în spiritul celei mai înalte exigențe și principialități. Adevărații comuniști, educați la școala fermă și militantă a partidului, aflați cu onestitate permanentă în slujba nobilelor idealuri ce animă mersul nostru înainte, n-au de ce să se teamă de termenii clari ai îndrumării, dimpotrivă, acești termeni sunt necesari dezvoltării potențialului artistic național, ei reprezintă un sprijin necesar.“ (România literară, 15 iulie 1971) „Nimic n-ar fi fost cu putință fără acești oameni ai zilelor noastre, fără acești cercetași
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
puțin suspicioasă, care dădea impresia de pierdere „spontană“ a sarcinii, era aplicarea unei perne deasupra abdomenului, urmată de o cascadă de pumni, care, în acest fel, nu lăsau urme.) Nu-i de mirare că, la asemenea perspective, majoritatea adolescentelor se temeau de amorul trupesc, încercând să amâne pentru cât mai târziu contactul cu fatalele realități ale ginecologiei. În liceu, puținele fete care-și pierduseră virginitatea se bucurau de un respect aparte: înfruntaseră Moartea și Oprobriul Societății de dragul Iubirii. În plus, beneficiau
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
văzut ce piele? Ce păr? Ce brațe? Ce pulpe?“ Am crezut că glumește, dar, observându-i expresia gravă și simțind admirația profundă - ba nu: evlavia! - din glas, am înțeles că, pentru Flutur Veronica, imaginea bărbatului-pe-blana-de-leopard reprezenta ceva major-existențial. Am tăcut, temându-mă să nu-mi scape vreo prostie, căutând să-mi agăț privirea de altceva. Undeva, în alt capăt al clădirii, cineva deschise o ușă sau fereastră, drept pentru care ușa Veronicăi, care până atunci rămăsese deschisă, pentru a lăsa aerul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Vezi, vezi cât de dependenți suntem de carnea noastră, că până la urmă nu mai putem să ne facem că iubim ceea ce e altfel decât noi?... De aceea dictaturile și dictatorii ne seduc, fiindcă ne flutură prin fața nasului asemănarea promisă. Mă tem că lumea noastră a acumulat prea mult și prea repede. S-a umflat până a devenit o roșie uriașă, după care se va chirci toată într-o pitică albă, iar la sfârșit nu va mai rămâne din ea decât o
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
reșoul într-o singură cameră (a mea, că-i mai mică) și toate păturile pe noi, „să ne încălzim ca animalele în grajd“ - iar o durea capul, cred că din cauză că se încălzește cu aragazul aprins toată noaptea, iar tata se teme să nu se ia gazul și apoi să-i dea ăia drumul înapoi și să murim toți sufocați. Nouă ne-a picat bine, i-am spus Povești cu zâne lui nebunu’ de frate-meu și el făcea pe Zâna cea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
țara ne îndrumă spre comunism - sau altă barbă de genu’ ăsta - și dirigu’, nefiind chiar prost de felul lui, l-a dat afară. Bobby n-a întins coarda, mai ales că nici nu l-a pus absent - de, poate se temea dirigu’ să nu zică după aia cineva că ne înăbușă profii entuziasmu’, mai ales că-i clasa plină de copii de ștabi. În pauză am mers „să bem apă“, adică să ne fâțâim pe coridor în față la a XII
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
îmbrac seara asta. Și cu ce mă-sa mă spăl. Dimineață măcar curgea apa aia înghețată, am strâns din dinți și m-am spălat, însă, nu m-am dat cu spray, că mai am un pic de tot și mă tem că nu-mi ajunge nici pe diseară. M-am repezit la dulap să-mi scot toate hainele pe pat, să cuget în liniște; altceva tot n-aveam ce face. Până la haine am văzut însă că mama, la curățenia de ieri
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
din lăcașurile ei tainice săpunul Rexona, un șampon unguresc, de un roz cam dubios, dar, oricum, STRĂIN, iar tata și Dragoș s-au dus cu canistrele până jos, la Golia, la cișmeaua din zid. Am stat cu stres amândouă; ne temeam că a înghețat apa acolo și nu curge. Dar s-au întors cu plinul și au turnat tot ce-au adus în cazanul mare, la înfierbântat. În baie e ca la balamuc, numai oale, ulcele și lighene, plus spirtiera cu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
a lui Dan Lungu, că nici nu știam să ne dorim foarte multe; de pildă, când am mâncat prima dată banane le-am găsit grețoase și nu le-am mai gustat ani de-a rândul). Numai de patru lucruri mă temeam în copilărie: de câini (de toate rasele și mărimile), de inundații (visam recurent casa noastră luată de ape), de posibila moarte a părinților mei și de gândul că, la maturitate, ai mei m-ar fi putut obliga să mă căsătoresc
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mers al istoriei. Pentru mine, nazismul și comunismul erau de-o seamă, prin modul în care trupul își pierdea dreptul și demnitatea de a-și simți intimitatea ca pe un bun de preț, inalienabil. În fine, prietena surorii mele se temea să nu o trimită diriginta la control la Policlinica Mare. Nu că ar fi avut ceva de ascuns, nu se atinsese nimeni de ea nici în vis; pur și simplu i se tăiau picioarele și i se întorcea stomacul pe
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
își plânge omul; de ce bărbate, de ce te-ai pus cu Stăpânirea? ,,Osânda” mea s-a datorat faptului că ,,m-am pus cu stăpânirea”! Încă din ilegalitate comuniștii cunoșteau puterea cuvântului răspândit prin manifeste. Și încă de pe vremea dictaturii, bolșevicii se temeau ca dracu” de tămâie de puterea cuvântului tipărit și era o adevărată ,,crimă” pedepsită cu ani grei de pușcărie dacă aveai o banală mașină ...de scris! Cap. 6 Jefuirea țării Ca să înțelegem cu adevărat ce se întâmplă astăzi în țară
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
și care are importanța lui în evoluția cîtorva tineri scriitori. Din acel grup făceau parte Cezar, Svetlana, Răzvan Rădulescu, T.O. Bobe, poate și Sorin Gherguț, oca zional și Iulian Băicuș, și alții. Se întruneau săptă mînal și-și dădeau teme, care mai de care mai ciudate și mai anodine : cocoloșul, dunga de la pantaloni etc., iar data următoare veneau cu mici texte scrise pe aceste teme. Era un fel de infraliteratură, un fel de minimalism abia con știent de el însuși
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ajutorul în nu știu ce altă chestie. Dănuț pleca de fiecare dată urechea, le zicea că să vadă ce poate face, strîn gea oamenii și acționa fără să mai stea mult pe gînduri. și Cristi era stimat, dar de el se cam temea lumea - el făcea totul după cum îi venea (și nu o dată se întîmplase să-i ardă un șut unuia după ce tocmai îl salvase de la bătaie). Cam așa era cu pauzele. Asta pînă cînd, într-o zi, Dănuț îi văzu chipul ei
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
model. Oricum, Cristi era foarte de folos în pauze, cînd trebuiau s-o apere amîndoi pe Serghei Luminița de Barbu cel mic. Barbu cel mic era un băiat rău și fratele lui Barbu din gașca lui Iordache, iar Iordache era temut în cartier pentru că făcuse și pușcărie. Barbu cel mic nu avea o gașcă în regulă, ci doar cîțiva oameni de-ai lui. Erau din clasa a doua Ce. Barbu ăsta o remarcase și el pe Serghei Luminița și o necăjea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
așa cîtva timp, după care mi-a zis că nu mă credea așa de laș. Lovitură de grație. Eu, care mă simțisem în sfîrșit bărbat, care tocmai fuse sem cu o tipă în pat, în casa mea, fără să mă tem de nimeni, ca și cum aș fi fost eu stăpînul casei, bărba tul, soțul, tatăl, eu, iată, eram socotit laș. „Dar atunci care e nenorocirea ?“ - am întrebat eu moale. Nenorocirea era că nu mai puteam face dragoste, fiindcă îi venise ciclul. Așa
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
profesionale, unii învățători aflați în concurență cu colegii din școală sau din localitate sacrifică orele de educație fizică, desen, muzică, lucru manual pentru a face matematică și limbă română. Ca să aibă elevi performanți, depășesc prevederile programelor școlare, îi supraîncarcă cu teme multe și dificile pentru acasă, ajungându-se în unele cazuri ca o parte dintre aceste teme să fie pentru părinți, pentru că școlarii oricum nu le pot efectua singuri. În suita practicilor condamnabile ale unora dintre educatori se situează și temele
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
gașca, de a se distra și de a pune la cale petrecerile nocturne în baruri, discoteci sau localuri de destrăbălare nelimitată. Știu oare părinții ce preocupări au copiii lor și modul cum își petrec timpul cât nu sunt acasă? Mă tem că nu! Cu gândirea matură și cu experiența dobândită într-o viață de dascăl, îmi pun întrebările: Ce fel de tineret creștem? Cui încredințăm destinele viitoare ale țării? Mințile luminate ale națiunii ar trebui să tragă un semnal de alarmă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de zis. Dar d-lor nu extrag ridicolul și imoralitatea grupului advers pentru a ni-l reprezenta ca ridicol și imoralitate omenească, ci pun pe scenă chiar grupul și oamenii lui, ca atare d-lor se vede că s-au temut că publicul nu va înțelege despre ce e vorba, n-au avut adică încrederea în talentul d-lor de a zugrăvi și atunci au alergat la indicii absolut concrete: Petrache Crap, Club junimist, Jochey Club, Scuza, etc. au făcut întocmai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
De aceea, puterea cuvântului mă înspăimântă adesea. De aceea, cele mai de multe ori, tremur pentru propriul meu cuvânt, căruia nu-i pot imprima decât sinceritatea, dar pe care nu-l pot întotdeauna feri de eroare. După cum de asemeni mă tem de îndoiala și de neîncrederea cu care el poate fi întâmpinat, chiar atunci când am destule motive să cred că eroarea e în afară de cauză. Apoi, eu sunt mereu subiectiv, prea subiectiv, oribil de subiectiv, chiar în lucrurile unde nota aceasta nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care dezvăluie în culori luminoase, vesele, îndemnând la contemplație și visare..... Perspectiva e controlată de efect, importanța personajelor și a obiectelor în cadru e dictată de sentiment. Impresia de ansamblu e una de șăgalnici în teme curente ale artei naive, teme care de altfel nu au dat niciodată în punct de vedere deosebit de grav sau sumbru” Teatrul Nottara București 1993 Expoziția de la Teatrul Nottara a fost pentru mine o experiență foarte interesantă din mai multe de vedere. Din nou sprijinul meu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]