21,644 matches
-
deșeuri animale reconstituite în formă umană. Legătura cu Geneza este totuși prezentă, căci creatura fără nume a doctorului Frankenstein îi mărturisește acestuia: "Aș vrea să fiu Adam al tău". Aspectul acesta blasfemiator, cu un savant care se prezintă ca un zeu, îl vom regăsi la H. G. Wells, în Insula doctorului Moreau (1896). Nici aici nu e vorba de clonare, ci de manipularea unor animale cu ajutorul chirurgiei și al hipnozei, urmărind să creeze o specie de "umanimale". Să notăm, în schimb, că
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
la glume involuntare. 1. Roboți, androizi și cyborgi Constrângerile materiale impuse omului de natură au fost mai întâi obiectul unor soluții imaginare pe care le regăsim în mituri și care adesea aduc în scenă animale. Ele propun scenarii în care zeii acționează și vorbesc de la distanță, se deplasează în medii în mod normal interzise, ca aerul și apa. Dar aceste visuri de transgresiune sunt tot atâtea programe pe care oamenii, de-a lungul timpului, le-au introdus, prin geniul lor, în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Ladies (Terry Pratchett, 1992), Quarantine (Greg Egan, 1992), Endymion și The Rise of Endymion (Dan Simmons, 1996,1997), Dirk Sently's Hollistic Detective Agency (Douglas Adams, 1987), trilogia Schrödinger's Cat (Robert Anton Wilson, 1980-1981), American Gods (Neil Gaiman, 2001, Zei americani, Ed. Tritonic, 2006, tr. Liviu Radu) sau în nuvela Schrödinger's Cat (Ursula K. De Guin, 1974) (LT). 16 Ed. Ion Creangă, 1990, Ed. Datina, 1994, tr. Aurora Gheorghiță; ed. nouă, Adevărul, 2010 (LT). 17 Ed. Ion Creangă, 1993
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
se consemnează de la o societate la alta sunt date doar sub aspectul frecvenței și al formelor concrete pe care le îmbracă. Rüdiger Opelt (2007) descifrează violența în familie ridicată la nivel de simbol în cadrul miturilor omenirii. începuturile omenirii, sub oblăduirea zeilor, sunt pline de violență și suferință: părinți ucigași de copii sfârșind în pedepse cumplite; unchi ucigași de nepoți, răzbunări sângeroase în familie, relații incestuoase, care duc mai departe, de la o generație la alta, dâra de sânge, violența, suferința. Dar marile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi ridicat de oricare trecător. Dacă altcineva decât tatăl lua copilul, exista posibilitatea ca el să fie înfiat de către binefăcătorul său, sau să fie crescut în familie pentru a deveni sclav. Dar abandonul copilului putea servi și ca protest împotriva zeilor sau a unei decizii de Senat. La moartea conducătorului lor Germanicus, mulți romani și-au abandonat copiii în piața centrală a Romei, exprimându-și protestul față de zeii care le luaseră conducătorul. în același timp, romanii știau că alte popoare, cum
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru a deveni sclav. Dar abandonul copilului putea servi și ca protest împotriva zeilor sau a unei decizii de Senat. La moartea conducătorului lor Germanicus, mulți romani și-au abandonat copiii în piața centrală a Romei, exprimându-și protestul față de zeii care le luaseră conducătorul. în același timp, romanii știau că alte popoare, cum ar fi fost egiptenii, evreii sau grecii, nu își abandonau copiii. în epoca istoriei moderne, clasele superioare considerau că alăptarea și îngrijirea copilului conduc la degradarea stării
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
izvorul d-unde, bând, autorul Doinelor deveni poet și creator... astfel precum popolul atenian întreba pe poeții săi, când voia a ști d-au păstrat instinctele puternicei și grațioasei sale naturi, de mai cred și cât mai cred încă în zei, în eroi, în patrie, în virtute, în puterea Greciei și în maiestatea Republicei 59. Preocuparea lui Rosetti de a reconstitui o pasiune privată îl face să justifice formele fraternității și ale iubirii pe care le constată în colecția de poezii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
meu a fost un om foarte simpatizat de toată lumea. A avut un fel aparte a lui de a se purta cu oamenii. Și când au ieșit partizanii ăia dintr-o livadă a unei femei - mama Aldeoaia, o femeie excepțională, D-zeu s-o ierte! -, unul dintre partizani zice: "Băi, e dom' Petrică, lasă-l să treacă! Grăbește calul, nea Petrică, că nu-i bine să". C. I.: Dar nu erați singura familie care s-a evacuat. S. Ț.: Nu numai noi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Nichifor Crainic? D.V.: Era Nichifor Crainic 8. C.I.: Știu că Nichifor Crainic ar fi suferit de bulimie și s-a pretat, din cauza foamei, la multe lucruri reprobabile. D.V.: Ați pomenit de Radu Gyr. Pentru mine a fost un fel de zeu. C.I.: L-ați întâlnit în detenție? D.V.: Nu l-am întâlnit. El a făcut aproape tot timpul la Aiud, că acolo era închisoarea foștilor legionari, dar vă spun că un poet, un suflet uriaș precum a fost și a avut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o probează însuși Th. Codrescu, autorul volumelor „Uricariul": „Unul dintre tinerii ce au încurajat pe domnul Kogălniceanu cu tot devotamentul (pentru realizarea Unirii n.n.), am fost și eu. Acum voiesc să arat ce am făcut și eu, infimă creatură, pentru Zeul tinerimii, și cum s-a purtat și el cu mine". Și Th. Codrescu relatează în continuare în „Uricariul", volumul al XV-lea: „În anul 1844 am dat un articol în „Calendarul Foaia sătești", publicat de domnul Kogălniceanu. În tipărirea Stelei-Dunării
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
își iubesc profesia și țara. Dar cine erau Sumeria și sumerienii? Cei care ne-au încălzit mintea și sufletul, sporindu-ne imaginația, rămânem încă încântați de scrierile lui Ghilgameș („Epopeia lui Ghilgameș") și păstrăm figura personajului jumătate om și jumătate zeu, care plecase în căutarea a ceea ce încă mulți visează - găsirea nemuririi. Se spune că doritorul de viață fără de moarte nu a fost decât un rege al sumerienilor, a cărui mormânt i-a fost descoperit, către zilele noastre, în localitatea Uruk
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sunt astfel răvășite și violența adusă gazdei provoacă un șir de violențe și ea îi va aduce lui Ulise peregrinarea îndelungată și amânarea reînnoită a întoarcerii acasă; altfel spus, lunga călătorie a lui Ulise în drum spre Itaca, este pedeapsa zeilor, în special a lui Poseidon, pentru încălcarea legilor ospitalității. Conform credințelor antice, ospitalitatea este un mod de a-i onora pe zei și în fiecare străin care bate la ușă se poate ascunde Zeus însuși. A nu-l primi și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
amânarea reînnoită a întoarcerii acasă; altfel spus, lunga călătorie a lui Ulise în drum spre Itaca, este pedeapsa zeilor, în special a lui Poseidon, pentru încălcarea legilor ospitalității. Conform credințelor antice, ospitalitatea este un mod de a-i onora pe zei și în fiecare străin care bate la ușă se poate ascunde Zeus însuși. A nu-l primi și a nu-l găzdui pe străin înseamnă, indirect, a aduce o ofensă zeilor și a le suporta, în consecință, mânia. Aceasta este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ospitalitatea este un mod de a-i onora pe zei și în fiecare străin care bate la ușă se poate ascunde Zeus însuși. A nu-l primi și a nu-l găzdui pe străin înseamnă, indirect, a aduce o ofensă zeilor și a le suporta, în consecință, mânia. Aceasta este, în mare, morala poveștii bătrânilor Filemon și Baucis, cuplul ospitalier prin excelență, care i-a inspirat, între alții, pe Odiviu, pe La Fontaine și pe John Dryden, și care îi prilejuiește lui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe Odiviu, pe La Fontaine și pe John Dryden, și care îi prilejuiește lui Alain Montandon o frumoasă analiză a teoxeniei. Temă universală, cunoscută în mitologia greacă și romană, dar și în poveștile populare a numeroase popoare, teoxenia înseamnă "vizita unui zeu în casa muritorilor pentru a le pune la încercare ospitalitatea, adică de fapt, omenia, prin ceea ce ea are pozitiv, semn de virtute și de pietate, de respect și de bunăvoință". Morala clasică a poveștilor - cei răi sunt pedepsiți, cei buni
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aceea de a fi găzduit. Este dorința lui Ulise care se întreabă mereu când ajunge pe un țărm străin 1*: "Vai, unde mă aflu? Ce oameni mai locuiesc acest pământ? Sunt ei răi, sălbatici, nedrepți, ori primitori și temători de zei?"2*, implorând mereu pe prag o primire binevoitoare. Dar tensiunea și așteptarea depășesc simpla dorință a unei prezențe, a hranei, a odihnei, simpla dorință a contactului uman. Faptul de a fi găzduit reactivează fără nicio îndoială nostalgiile prime și arhaice
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de ospitalitate, numeroase povestiri de scene de ospitalitate punctând călătoria rătăcitorului, aflat în căutarea unei ultime primiri care marchează sfârșitul încercărilor, sfârșitul periplului. În această foarte lungă călătorie, rătăcire din insulă în insulă, cu o navigare întotdeauna întârziată de furia zeilor, Ulise este animat de dorința de a vedea "cum se înalță fumul de pe acoperișurile din țara lui"21, de a regăsi Itaca și pe Penelopa, soția sa. Este, bineînțeles, vorba despre restaurarea ospitalității batjocorite de pretendenți și de restabilirea ordinii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
într-o peșteră adâncă zeieasca nimfă Calipso" (1.13-14)25. Perioada petrecută în insula lui Calipso este primul exemplu de perversiune a ospitalității. Din cauza căror aspirații? În cântul al V-lea, Calipso relatează lui Hermes, venit să-i transmită ordinele zeilor de a-l elibera pe Ulise ca să se întoarcă în patria sa dragă, cum acesta a eșuat pe țărmul insulei sale și circumstanțele ospitalității sale generoase: "eu l-am mântuit de la moarte", așa plânge nimfa care povestește cum corabia lovită
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
topită de dor și de gemete"27. Ea îl dorea. Ospitalitatea interesată a lui Calipso l-a transformat pe erou în sclavul așternutului ei, în prizonierul dorinței sale pentru un muritor. Dorința feminină trebuie să aibă însă limite pe care zeii le cunosc, căci dacă aceștia se pot îndrăgosti de muritoare, zeițelor nu le este permis să facă la fel! Cititorul modern va gândi cu siguranță că descumpănirea lui Ulise se trage din monotonia acelei vieți veșnice promise. Prizonier pe o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
i se înfățișează sub chipul unui tânăr care îi da iarba vieții, iar aceata îl face să reziste la vrăjile magicienei. Înarmat cu obiectul magic, el întoarce în favoarea sa raportul sclav-stăpân, obligând-o pe gazdă să rostească marele jurământ al zeilor prin care tovarășii săi să revină la chipul uman. Putem interpreta acest episod în cadrul unei ospitalități vrăjite. Mai întâi băutura care duce la uitare, scoțând din minte chiar și amintirea dorinței de întoarcere, semnalează foarte apăsat, pe tot parcursul povestirii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Aventura lui Elpenor ne arată cu pregnanță că omul slab cedează acestei ispite. Antidotul vrăjii este această iarbă fermecată a cărei rădăcină este neagră iar floarea albă ca laptele, floare pe care muritorii o smulg cu greu și pe care zeii o numesc în graiul lor "molu". Fără îndoială, ne putem gândi, ca și Cléopâtre Athanassiou 33 la o figurație a clivajului pe care ea îl interpretează într-o perspectivă analitică anală. Dar o asemenea diviziune și disjuncție este mai întâi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lor "molu". Fără îndoială, ne putem gândi, ca și Cléopâtre Athanassiou 33 la o figurație a clivajului pe care ea îl interpretează într-o perspectivă analitică anală. Dar o asemenea diviziune și disjuncție este mai întâi o lecție pe care zeii i-o dau lui Ulise - Vicleanul. Se cuvine să învățăm să separăm seducția de aparențe, atracția imediată de atitudinea virilă, cea care întârzie și amână dorința. Diviziunea privește noțiunile de sus și jos, curat și murdar, umanitate și animalitate, dar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
înfurie și-și justifică ospitalitatea astfel: "De câte ori n-am fost și noi găzduiți printre străini până ce am sosit acasă ? Să dea Zeus să nu mai avem și alte necazuri", (4.33-35)57. De fapt, ospitalitatea este justificată prin frica de zei, și mai ales drept recunoștință față de trecut și grijă de viitor. Ospitalitatea este văzută în perspectiva datoriei și darului, în mod interesat și ca practică a reciprocității. Această ezitare devine o ocazie de a exprima generozitatea lui Menelau, a cărui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
funcționării și sensului scenei de ospitalitate. De fiecare dată când Ulise acostează pe un nou țărm, aceeași întrebare revine neîncetat: "Vai unde mă aflu? Ce oameni mai locuiesc acest pământ? Sânt ei răi, sălbatici, nedrepți, ori primitori și temători de zei?" (13.200-202)65. Ospitalitatea este o dovadă de civilizație și umanitate și peregrinările lui Ulise schițează o geografie imaginară a universului uman, ele desenează contururi și marchează limitele culturii și naturii, ale civilizatului și sălbaticului, non-umanului. François Hartog, arată, în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
desenează contururi și marchează limitele culturii și naturii, ale civilizatului și sălbaticului, non-umanului. François Hartog, arată, în cartea sa Memoria lui Ulise că o hartă a categoriilor de heterologie greacă este trasată 66 între cei mai mult decât oameni, adică zeii și semizeii și cei mai puțin decât oamenii, adică monștrii. Zeii nu practică o ospitalitate umană; astfel ei nu le mănâncă bucatele și dispar brusc, pe când monștrii simbolizează exact distanța dintre practică și normă. Sunt unii non-umani ce țin de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]