6,312 matches
-
zilnice erau covârșitoare. Parcă îl aud și acum, spunând hâtru: „Sărăcie ce-ai cu mine?/ M-am avut cu tat'tu bine/ Și nu mă las nici de tine”. Acesta era singurul mod de a se consola, de a se împăca cu propria sa soartă. Un om extraordinar de muncitor despre care îmi aduc aminte că în ajunul Paștilor, avea grijă să ne așeze, cu mic cu mare, pe la 10-12 noaptea, la o coadă imensă. Ore întregi de așteptare, ce ne
GHEORGHE A. STROIA – A FOST ODATĂ ... 22 DECEMBRIE, ZIUA SPERANŢEI FĂRĂ CHIP de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350944_a_352273]
-
lucrurilor și de tribalizare a persoanelor în cea mai periculoasă utopia a unui singur Guvern Mondial, sperând că voi găsi soluții de ameliorare a umanității, după comunism și capitalism. Mărturisesc că formulă de Sat Planetar îmi place, dar nu mă împac nici cum cu utopia Guvernului Mondial. Deci, până la urmă tot de administrație este vorba, despre responsabilii și administratorii acestui Pământ pe care lucuiesc șapte miliarde de oameni. În paranteză, vreau să mai spun că eu am citit Capitalul lui Marx
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMC SI ALTI MORTI ELECTRICI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351497_a_352826]
-
în spate, Iar noi îl așteptam în frig Până târziu, în miez de noapte, Pentru halva sau un covrig . Ne bucuram . Eram copii Și ne certam între noi, frații, Că nu primeam și jucării Așa cum mai primeau și alții . Ne împăcau bieții părinți Cu ceva fructe din cămară ... Cu câțiva creițari - mărunți, Să nu mai tremurăm pe-afară . Tata-l cinstea cu țuică fiartă, Puțin să se mai dezmorțească Și-l conducea până la poartă, Nu cumva să se amețească . Nu trecuse
MOŞ CRĂCIUN SAU MOŞ GERILĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351586_a_352915]
-
speranța și să mă scol cu credința cum se spune. - Același proverb l-am întâlnit și la sârbi: Să te culci cu Nada și să te scoli cu Vera. Ceea ce înseamnă același lucru. Dar cu limba rusă cum te-ai împăcat? - Aproape deloc. Era greu de învățat și pace bună. Știința - năukă, poporul - nărod, munca o trudă! Aoleuuu, ce m-a urechiat pe mine directorul când a auzit că butada asta a fost pusă pe seama mea. Că toți copiii o preluaseră
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
pe tron! Să știi, măicuță, că sunt supărat; Toate merg mai prost ca înainte! Că Dumnezeu și el ne-a cam uitat, În zadar sărut icoane sfinte! Dar înc-o dată-ți spun, măicuța mea, Că de-oi muri, muri-voi împăcat; Că n-am tăiat la nimeni pensia Și din salar la nimeni eu n-am luat. Știu că nu m-or blestema vădane, Nu voi condamna copii la foame, Nici nu voi primi comisioane, Doar la teatru vreau să văd
SĂ ŞTII, MĂICUŢĂ, LEGE-I AL TĂU SFAT! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346564_a_347893]
-
mele, dar și o însănătoșire și consolidare a coeziunii sociale într-un plan mai profund. Cel ce se roagă îi are pe ceilalți în inima lui iar ei simt aceasta și vin spre el. Sfântul Serafim de Sarov a spus: „Împacă-te cu Dumnezeu și mulți oameni vor veni să se împace cu tine”. Reproducând aceste cuvinte, Arhimandritul Gheorghios Kapsanis - Egumenul Mănăstirii Grigoriu din Sfântul Munte Athos mai adăuga că: „În tradiția isihastă a Bisericii se observă că pe măsură ce Părinții care
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
un plan mai profund. Cel ce se roagă îi are pe ceilalți în inima lui iar ei simt aceasta și vin spre el. Sfântul Serafim de Sarov a spus: „Împacă-te cu Dumnezeu și mulți oameni vor veni să se împace cu tine”. Reproducând aceste cuvinte, Arhimandritul Gheorghios Kapsanis - Egumenul Mănăstirii Grigoriu din Sfântul Munte Athos mai adăuga că: „În tradiția isihastă a Bisericii se observă că pe măsură ce Părinții care se împăcau cu Dumnezeu și se afundau în pustie, mulțimi tot
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
cu Dumnezeu și mulți oameni vor veni să se împace cu tine”. Reproducând aceste cuvinte, Arhimandritul Gheorghios Kapsanis - Egumenul Mănăstirii Grigoriu din Sfântul Munte Athos mai adăuga că: „În tradiția isihastă a Bisericii se observă că pe măsură ce Părinții care se împăcau cu Dumnezeu și se afundau în pustie, mulțimi tot mai numeroase veneau la ei pentru binele lor”. Rugăciunea lui Iisus - „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul” - se poate rosti oricând și oriunde, potrivindu-se la fel de
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
înțelegător și tolerant, cunoscând firea umană, dar în momentele de cumpănă ale națiunii, în problemele ei grave, Silviu Dragomir s-a dovedit a fi de neclintit. Ultimele cuvinte scrise îl arată ca fiind un om de valoare, care s-a împăcat cu el însuși: „ Căci, dacă, față de ceia ce ar fi trebuit și am fi dorit să facem ceia ce am făcut e așa puțin, atâta cât am făcut era, în împrejurările date, tot ce puteam face. Iar o acțiune folositoare
CINCIZECI DE ANI DE LA MOARTEA SA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346718_a_348047]
-
lăudabilă a unui om din afara obștii Rucărului (l-am numit pe tânărul și înzestratul jurnalist „capitalist” Cătălin Bădulescu) pentru a răspunde unei cerințe resimțită în parte de fiecare dintre rucăreni, aceea de a-și regăsi ardoarea confesiunii și a gândului împăcat cu sine și mai ales încărcat de adevăr, spirit de dreptate și viziune limpede, nepărtinitoare. Asupra lui, a lumii de lângă el și a celei mari, de aiurea, diversă și atotcuprinzătoare. Într-altfel, regulile acestei inițiative le copiază, până la un punct
APARIŢIE JURNALISTICĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351134_a_352463]
-
mai buni prieteni pe care i-am avut în ultimii ani, a fost un al doilea tată. Acum, la despărțire, îmi pare rău că nu i-am spus cât de mult l-am prețuit și l-am iubit. Sunt totuși împăcat cu gândul că l-am văzut și am vorbit cu o zi înainte de final. L-am vizitat împreună cu Părintele Mănescu de la Urșani-Horezu. La despărțire, imobilizat la pat și cu vocea aproape stinsă, a rostit ca de obicei salutul-îndemn, LUPTĂM. Profesorul
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
gâlceavă... Tot de-atunci a intervenit și-o împăcare pe care n-o planificase nici anii și nici înțelepciunea, de care făcuse adesea atâta caz. O clipă de sinceritate și împărtășire de gând pe nepusă masă a fost îndeajuns să-mpace orgolii care ardeau mocnit și se aprindeau din orișice. Iar văru Niță se procopsise cu o poreclă, pe care-o va duce pân'la sfârșit, ba și prin urmașii sorei sale și poate cine știe până când. Se simțea în al
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
O durere numai a mea se-nfruptă din mine/ Umilită de seve (...)/ Eu încăpățânat -melancolică/ Mă împresor și cu tandri de / vânt...” Celălalt ciclu Tema principală, menține poezia autoarei într-un echilibru mai stabil, sub o privire mai comprehensivă, mai împăcată cu seismele interioare, cu situația unui eu care își trăiește cu dramatism prezența în lume și multiplele-i metamorfoze. Dacă la un moment dat poeta adoptă un ton degajat, ironic, scriind: “Eu locuiesc în centrul unui eminamente/ Fragil vârtej senzual
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
și te-am dorit cât nimenea nu știe. " Aș vrea să mă opresc dragul meu cititor, dar aș vrea să te fac bolnav de dor după Domnul Isus. Aș vrea să te leg de veșnicie. Dragul meu cititor, te rog împacă-te cu Dumnezeu. Primește-L pe Domnul Isus. Acolo unde ești, spune: Doamne, sunt un păcătos. Iartă-mi păcatele, ajută-mă să fiu copilul Tău, să trăiesc pentru tine. Scoate-mi în cale oameni cu care să pot fi împlinit
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351221_a_352550]
-
peste viața, domiciliul și timpul compozitorului. Atât compozitorului, cât și anteriorilor locatari se pare că le revin părți de dreptate. Și unii și ceilalți aveau de a face, în chip nefericit cu întâmplarea și legea, fără putința de a le împăca pe una cu cealaltă, deoarece întâmplarea-i legalizată, iar legea-i întâmplare, în acest caz. Cele două locuințe din care a fost evacuat compozitorul Temistocle Popa au avut alți proprietari până la naționalizarea în iureș, care a fost un explozibil fără
TEMISTOCLE POPA. ODISEEA COMPOZITORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345514_a_346843]
-
mărțișoare. Unii chiar pregăteau de Mărțișor cadouri importante pentru cei dragi. Nici colegii lui Punky nu se lăsau mai prejos. Se lăudau cu noile colecții de mărțișoare achiziționate din magazine scumpe sau de la tarabe improvizate. Singurul care nu se prea împăca cu mărțișoarele era prietenul său, Rebel, care nu vedea rostul acestei sărbători și nu înțelegea de ce trebuia să ofere mărțișoare fetelor și nu invers. - Hm! E ridicol! Fetele trebuie să ofere mărțișoare băieților! Și-n plus, la televizor spuneau că
MĂRŢIŞOARELE LUI PUNKY de DORU CIUTACU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345580_a_346909]
-
Spiritual > MARINA GLODICI - IERTAREA CARE NE DĂ PACEA Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 796 din 06 martie 2013 Toate Articolele Autorului De-alungul vieții, cu toții am avut și avem o mare nevoie de a fi iertați pentru a ne împăca și a menține relațiile sociale armonioase. Atunci când greșim, chiar și unii față de alții, greșim în primul rând față de providență ale cărei legi ne condamnă în mod clar și obiectiv. A ne cere iertare în primul rând de la Dumnezeu și a
IERTAREA CARE NE DĂ PACEA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345600_a_346929]
-
este cauza întunericului (interior, aș adăuga eu) prelungit", spunea A.W. Tozer. Așadar, haideți să fim adevărați, să ne iertăm in lumina dragostei de oameni. Mai întâi însă ca și cum Dumnezeu v-ar ruga prin mine, vă rog fierbinte pe fiecare, împăcați-vă cu Dumnezeu și unii cu alții. Acest lucru va face să fie posibile, noi perspective de conlucrare, și va deschide izvorul creativității ce va aduce soluții tuturor problemelor materiale și spirituale din societate. Există o categorie de oameni care
IERTAREA CARE NE DĂ PACEA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345600_a_346929]
-
mai înțelegem noi ăștia învechiți! Ce vrei, tantilică? Oamenii evuluiază! Știi că și caii pictează și au expoziții!? A! Ok! Pictează și caii! Păi, zi așa măi frate! Acum m-am mai liniștit! Așa e! Oricum, nu mai contează! Sunt împăcat! Un bătrânel, emoționat, își roade unghiile asemeni unui copil neajutorat. Apoi, tresare și începe să se caute prin buzunare. Scoate o batistă mototolită, apoi un șervețel, niște bilete uzate de autobuz, o bucată ruptă dintr-un creion găsit, o mină
SPECTACOL DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345597_a_346926]
-
cunosc de mult amiaza ce-i! Cuvintele în sinea lor se miră De frumusețea ta fără cusur, Adoarme gândul fericit pe liră, Aș vrea s-adorm și eu și nu mă-ndur... TRANSPLANT DE SUFLET Cu gândul omul să se împace, Oricâtă știință-n el asudă, Transplant de suflet nu se face, Zadarnică-i această trudă! Zadarnic îl chemăm 'napoi, Chemarea noastră-i prea săracă, Nu știe nimeni dintre noi Când vine pe pământ, ori pleacă. Nici bisturiu nu-i pe
POEME DE VARĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345648_a_346977]
-
mai înțelegem noi ăștia învechiți! Ce vrei, tantilică? Oamenii evuluiază! Știi că și caii pictează și au expoziții!? - A! Ok! Pictează și caii! Păi, zi așa măi frate! Acum m-am mai liniștit! Așa e! Oricum, nu mai contează! Sunt împăcat! Un bătrânel, emoționat, își roade unghiile asemeni unui copil neajutorat. Apoi, tresare și începe să se caute prin buzunare. Scoate o batistă mototolită, apoi un șervețel, niște bilete uzate de autobuz, o bucată ruptă dintr-un creion găsit, o mină
AMINTIRI DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345626_a_346955]
-
cea mare a țării, în “Piteștiul după Pitești”, nu i-a fost ușoară. A fost împiedicat să-și reia studiile universitare, cu mare greutate și-a găsit un loc de muncă, iar umbra Securității o simțea în permanență. Nu se împăca cu societate construită de comuniști. Dumnezeu l-a călăuzit să continue calea tradiției, apucându-se de meșteșugul cioplirii lemnului, sublimându-și, astfel, durerile acumulate, în creație. Și-a aflat echilibrul, aflând “taina bucuriilor de spumă”. Învățase să sculpteze de la ucenicii
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
din rătăcirea / prea lungă / ori fără de șir / a ideii-izvor / din care și ei / rătăcind / au pornit...” În speranța redobândirii fericirii pierdute, a producerii unui miracol, poetul încearcă o soluție de compromis: “Mireasa mea, uitarea”! De multă, multă vreme, eu mă împac cu soarta / Și larg deschid, în taină, ogrăzii mele poarta / Să-mi ducă dorul azi, cum valu-nghite marea / Să-l macine mărunt mireasa mea, uitarea...” Fără doar și poate, vama plătită la trecerea peste granițele dorului nu stă la îndemâna oricui
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
de echilibru. Modestia cantonată în alte cămări ale sufletului și mai mult decât trebuie, dezechilibrează balanța existenței. Sfârșitul este normal: în univers unii vin alții pleacă, rostul nu este anticipativ. Profesorul pleacă din lumea în care s-a zbătut să împace dileme, pe o bancă, în fața bisericii, ca și cum corpul greu de materie nu mai poate urma sufletul detașat de efemerul acestei vieți. Dornic de a găsi o dragoste din care a băut câte puțin, doar să nu moară de sete, cultivată
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]
-
să aibă un timp de pregătire (spontaneitatea poate fi o mișcare greșită „pe tabla de șah”), în acest mod existând un timp de a se convinge de necesitatea compromisului, ca fiind singura soluție viabilă la problema apărută și a se împăca cu ideea, spre a nu avea regretul momentului decisiv. Trebuie avută acea virtute numită răbdare, stăpânire de sine. James Clawell, în cartea sa „Shogun”, considera că sunt șapte emoții importante ale omului: „Bucuria, mânia, neliniștea, adorarea, mâhnirea, teama și ura
POLITICA ŞI COMPROMISUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345720_a_347049]