13,494 matches
-
imediat versus feedback întârziat; individual versus feedback de grup; feedback controlat de angajat; public versus feedback public; Fifth Discipline, The (Senge) Tehnica instruirii fluenței Fortune Regula 4 la 1 Franklin, Benjamin Factprul de frecvență în întărirea pozitivă Fuji Electric Company Împărțirea câștigurilor Gibbon, Edward Gilbert, T. Ginder, Don Obiective și stabilirea obiectivelor; posibil de atins versus nerealiste; analiza proceselor organizaționale; natura obiectivelor; modelarea; seriile de obiective Regula bunicii; definiția; exemplu; Great Place to Work, A (Levering) Green, L. Stimulente de grup
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
14 pași al lui Crosby; programul celor 14 indicatori al lui Deming; noțiuni de calitate lacunare; calitate prin consecințe Sistemele de recunoaștere și recompensă; planurile anuale de acordare a bonusurilor; competiții; sisteme de recunoaștere eficiente; premii jenante; programele Angajatul lunii; împărțirea câștigurilor; stimulentele de grup; sistemele de recunoaștere ineficiente; sistemele de sugestii; definirea termenilor Reed, Toy Întărire; întărire negativă; întărire pozitivă; Vezi și Întărire pozitivă Stimulente Stimulente versus recompense Rezultate; măsurare și; observare și; încredere și; Management numai prin rezultate Sisteme
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
sau respingerea) ipotezei nule. Aceasta din urmă ar fi aceea că nivelul de agresivitate este același la copiii care văd programe TV violente și la copiii care văd programe neviolente. Un posibil mod de a analiza această problemă constă în împărțirea aleatorie a subiecților în două grupuri și supunerea fiecărui grup unor condiții diferite, după cum se poate vedea mai jos. Acest procedeu pune mai multe probleme de fond. Are experimentul validitate internă? Când de bine a stabilit cercetătorul legătura între nivelul
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
rău. Cercetătorul a expus copiii din grupul experimental la desene animate violente, ceea ce a determinat comportamente negative de durată (agresivitate) care ar putea avea consecințe pe termen lung (inadaptabilitate). Studiile cvasi-experimentale Adesea, în studiile clinice, este dificil de făcut o împărțire aleatorie în grupuri, iar în unele cazuri nici nu se recomandă. Această problemă poate fi rezolvată folosindu-se un grup martor. Caz practic Un cercetător vrea să studieze rolul depresiei materne în cazurile de abuz asupra copiilor. Copiii abuzați sunt
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
determinate prin teste practice descrise în DSM a determinat o revenire la o singură categorie: deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD). DESCRIERE CLINICĂ ȘI CARACTERISTICI ASOCIATE Cea mai recentă versiune a DSM (APA, 2000) a marcat o revenire la o împărțire în tipuri a acestei tulburări. Astfel, deficitul de atenție și hiperactivitatea se prezintă sub trei forme. Acestea sunt definite în funcție de severitatea celor trei simptome centrale: neatenția, hiperactivitatea și impulsivitatea. Cele trei subtipuri sunt: Tipul predominant neatent; Tipul predominant hiperactiv/impulsiv
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
forțată, B. sesizează „noile forme fără fond” ce se voiau introduse în societatea românească a anilor ‘50, dar, cu o estetică mult simplificată și, din păcate, dogmatică, ilustrează decăderea comediei la rangul de farsă cu „un patos simplu și uman”, împărțirea tranșantă a personajelor în „eroi pozitivi” și „eroi negativi”, care se înfruntă până la biruința programatică a celor dintâi (muncitor, țăran, activist, secretar de partid); se adaugă la toate acestea câteva complicații sentimentale, uneori chiar între membrii celor două categorii maniheic
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
nuclear” (Brown Weiss, 1992: 728). Prima utilizare a conceptului „durabil” s-a întâlnit în 1974 la Conferința „Știință Și Tehnologie pentru Dezvoltarea Umană”, organizată de Consiliul Mondial al Bisericilor: În primul rând, stabilitatea socială nu poate fi obținută fără o împărțire echitabilă a resurselor sau fără posibilitatea populației de a participa la luarea deciziilor. În al doilea rând, o societate globală solidă nu va fi durabilă decât dacă în orice moment nevoia de hrană va fi mai mică decât capacitatea globală
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
populară românească: motivul omului închis în sac sau în butoi și condamnat la moarte, al celui care merge nici îmbrăcat, nici gol (învelit în plasă), al judecății făcute de rege, după modelul lui Solomon, al celor două femei certate de la împărțirea unei oglinzi ș.a. Modificările și calitățile traducerilor - dialog viu și spontan, simplitate a compoziției, limbaj popular - au integrat romanul lui Bertoldo în literatura populară românească. Parte din motivele populare incluse în roman au fost prelucrate de Anton Pann, altele au
BERTOLDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]
-
tonalitate “închisă”, de tip arsură, imperioase, încărcate afectiv. Dureri apropiate de Eu - „ichnah”, cele de la cap, torace, abdomen și dureri depărtate de Eu - „ichfern”, cele de Ia membre. Clasificarea pe baza criteriului anatomofiziologice, ne dă mai multe informații utile, permițând împărțirea durerii în două mari clase: 1) Cu suport real și 2) psihogene. 1. Dureri cu suport real În cadrul acestui tip de durere, există un agent receptiv (extern sau intern) care interacționează cu organismul. Aceste dureri se clasifică în: a) dureri
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de sine stătători, și un cromosom nu conține întotdeauna două cromatide-surori. Producerea de celule-fiice care sunt copii exacte ale progenitorului implică asocierea unui ciclu de creștere a masei celulare cu un ciclu discontinuu de diviziune a materialului genetic, replicarea și împărțirea genomului între celulele-fiice. Ciclul celular este pus în mișcare de către diverse modificări citoplasmatice, modificări care se datorează fosforilării sau defosforilării unor enzime, sintezei sau degradării unor proteine. Enzimele care realizează fosforilarea proteinelor sunt denumite generic protein kinaze, sau simplu kinaze
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
să declanșeze cascade de semnalizare intracelulară care să activeze punctele de control. Ciclul celular de la mamifere este alcătuit din interfază (cu 4 subfaze, G0, G1, G2, S) și mitoză. Mitoza propriu-zisă reprezintă separarea cromosomilor celulelor fiice, aceasta fiind însoțită de împărțirea citoplasmei și organitelor și fisiunea celulară, grupate sub denumirea de citokineză. Fiecare dintre aceste subfaze este precedată de un punct de control (checkpoint). Punctele de control înseamnă de fapt reacții enzimatice obligatorii pentru trecerea ciclului celular spre faza următoare. Aceste
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sintetizează proteinele și enzimele pentru replicarea ADN S, se produce sinteza și replicarea materialului genetic G2, ste absentă în meioză. Meioza are 2 componente: meioza I, care constă în separarea arbitrară a perechilor de cromosomi omologi în 2 celule: adică împărțirea numărului de cromosomi la 2, cu apariția a 2 celule haploide. Pentru că se reduce numărul de cromosomi, meioza I se numește diviziune reducțională. meioza II este similară cu mitoza prin aceea că cromatidele-surori se separă între ele, iar numărul de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
proteic sinaptonemal. 2. Recombinarea este schimbul fizic de segmente de ADN între cromosomii omologi lipiți. In urma acestui fenomen apar structuri cromatinice specializate, numite chiasme, ce păstrează împerecheați cromosomii care s-au recombinat până în anafaza meiozei I. 3. segregarea reprezintă împărțirea cromosomilor între celulele fiică. Împerecherea și recombinarea cromosomilor omologi are loc în timpul profazei meiozei I. Cromosomii replicați și împerecheați sunt numiți cromosomi bivalenți sau „tetrade”, pentru că au 4 cromatide. Deoarece profaza meiozei I e un proces complicat, se descriu subfaze
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
metafizic prin substanța de imaginelor (***, sensibile) pline de sens, de Anschauungen, de esemple, spre a-l face mai de mistuit pentru aceia cari nu sânt obicinuiți c-un astfel de nutremînt, totuși el lăsa să pătrundă prin toată compozițiunea și împărțirea (membrarea, Gliederung) sa asprimea (ideei) conceptului filozofic. Prin asta abia artistul simte puterea sforțătoare a dezvoltărei, deși nu cunoaște lucrătoria unde a fost gătită schelea pentru această agitațiune pacifică. Însă pentru ca știința unei arte să poată lucra cu succes, trebuie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să se cultive cu deosebire acolo unde o natura de artist dramatic dotată cu mijloace naturale mai ne-nsemnate trebuie să și le supuie pe acestea abia printr-un lucru continuu și trebuie să economize astfel cu ele încît numai împărțirea lor cea mai precugetată și cea mai precaută poate să producă efectul just. E așadar a acestei direcțiuni ca artistul să se abandone aicea cu mult mai puțin unei inspirațiuni, pentru că vine-n pericolul de-a fi părăsit de măsura
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îndoitul pericol, sughiț mai întîi, a întreruperei sensului logic, și, a doua, a audibilității respirațiunei din cauza lipsei de putere. Mult exercițiu îl va învăța însă pe reprezentator să-și cunoască măsura puterei sale, astfel încît în urmă nimerește pe neconștient împărțirile corecte ale respirațiunei. Procesul respirațiunei trebuie așadar, după cum am văzut, să se subordoneze legei logice; îutretăierile formate de cătră cugetare formează puntele naturale și pentru. ea. Pauzele mai mari or mai mici condiționate prin proporțiunea și relativitatea frazei ni vor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
disciplinare a acestui proces natural. 0 tecnică fundamentală are de dătorie de-a-l dezvolta după un plan. Ea, începînd de la fraze cu mai multe membre, va trece la perioade împletite de proză, spre a studia în ele artea respirărei, adică împărțirea răsufletului ce e corectă și scărită după sensul vorbei. Oratorul câștigă astfel conștiința propriei sale măsuri și câștigă în putere de-a respira, tactul pentru economia lui și-o 391 vabilitate de-a-l intercala fără ca să se observe. După aceea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ACCENTUL SIMBOLIC În privința artistică accentul logic nu e decât o treaptă precursorie la accentul acela care are de-a sensibiliza și prin ton intuițiunea aceea pe care sensul celor vorbite o stârnește în auditor. Pe acest din urmă noi, în împărțirea ce i-am făcut-o părții spețiale, l-am numit accent simbolic. Aicea tonul cu care sânt grăite singuratecele părți ale vorbirei [î]i predau și-i reflectă auditorului intuițiunea ei însăși. Pentru că fiecare simbol se bazează pe o înrudire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
decât de-a reda complect sensul celor vorbite, e subordonat declamațiunei ritmice a periodei. Declamațiunea ritmică își zidește pe această primă temelie, indispensabilă, un alt edificiu, care nu e accesibil decât numai simțului artistic. Dispărțirea marilor membre generale ale periodei, împărțirea pauzelor construcțiunei după valoarea și însămnătatea acestora, economizarea vocei și o corectă împărțire a respirațiunei spre a ilumina în parte tocmai cugetările cele mai eclatante și întorsăturile cele mai surprinzătoare, în fine dominarea acestor momente prin care intră în intuițiune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
periodei. Declamațiunea ritmică își zidește pe această primă temelie, indispensabilă, un alt edificiu, care nu e accesibil decât numai simțului artistic. Dispărțirea marilor membre generale ale periodei, împărțirea pauzelor construcțiunei după valoarea și însămnătatea acestora, economizarea vocei și o corectă împărțire a respirațiunei spre a ilumina în parte tocmai cugetările cele mai eclatante și întorsăturile cele mai surprinzătoare, în fine dominarea acestor momente prin care intră în intuițiune o viață unitară cu toată varietatea, toate aceste la un loc constituiesc cerințe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lungă și mai într-un suflet, și cu cât va fi totodată mai plastică întreaga formațiune a espresiunei. Căci cu mulțimea membrelor și a mai micelor lor cezuri crește și cerința atât [a] unei măsuri corecte a ondolațiunilor tonului în împărțirea lor cât și a unei puteri constante cu care să poți face ca, cu toate subordinatele ondolațiunii de ton prin cari se mișcă membrele incidente, totuși să iasă pe deasupra ondolațiunile principale, și la căderea periodei s-o lași în fine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cea mai multilaterală, este acea speție de poezie care întrunește în sine cea mai mare mulțime de situațiuni și simțăminte și de-aceea implică în sine și întrebuințarea cea mai variată a tempoului corect. Din însăși natura noțiunii rezultă o împărțire în trei momente. Momentul întîi coprinde măsura generală cu care are să se declameze opera dramatică peste tot. Acest moment se desparte naturalminte în cele două speții a tragediei și a comediei. Momentul al doilea coprinde în sine tempoul special, adică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
327} prezintă o varietate multicoloră, ci e fixată prin spețiile poeziei. Ele ni dau așadar cu necesitate formele declamațiunii poetice. Și fiindcă poezia se desparte în cele trei speții, de epos, lirică și dramă, rezultă dintr-asta și o triplă împărțire a feliurilor de declamațiune poetică: în declamațiunea epică, lirică și dramatică. Și precum drama e o monas mai înaltă a eposului și a liricei, tot astfel și declamațiunea dramatică e o pătrundere reciprocă a declamațiunei epice și a celei lirice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dezvoltarea dramei, că e arătarea sensibilă corăspunzătoare a caracterului. Arta grimărei, care firește e afară de resortul nostru, contribuie și ea la obținerea unor esacte efecte de lumină și la formarea maștei caracteristice; marile apucături de artă și micile mistere în împărțirea cosmeticului și în desemnul nimerit a unor trăsuri singulare esecutate cu isteție și calculate cu deosebire după mărimea spațiului favorizează producerea unor efecte anumite a măscărei: însă, deși mânuirea sigură a acestei tecnice întregi, cu toate apucăturile ei la un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-l căuta în afară de noi, nici poate să ni rămâie ascuns, drept care resursele sale vor fi îndestul de mici pentru a fi resumate pe deplin, a se judeca după valoarea sau nevaloarea lor și a fi supuse unei juste prețăluiri. II. ÎMPĂRȚIREA FILOZOFIEI TRANSCENDENTALE Filozofia transcendentală este ideea unei științe în socoteala căreia critica rațiunei pure are datoria de-a trasa planul în mod arhitectonic, adică din principie, cu deplină garantare a complectitudinei și siguranței tuturor pieselor cari constituiesc această clădire. Rezonul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]