2,256 matches
-
rezultate slabe. b) Dezbaterea: discuțiile, ca instrument de învățare, au fost definite în diferite moduri, care însă au trei elemente comune: un grup de oameni → care vin împreună într-o relație de comunicare de tip „față în față” → în scopul împărtășirii cunoștințelorsau al luării unor decizii. Specialiștii au păreri diferite în ceea ce privește mărimea grupului de dezbatere, mai ales dacă ea se realizează în plen. Se consideră că este productivă pentru grupuri care ar putea varia între cinci și 12/15 participanți.Mărimea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de a dezbate „la obiect”. Discuțiile constituie o metodă desfolosită în educația adulților, ele fiind o modalitate naturală de învățare, mai ales când participanții au experiență legată de conținutul considerat. Scopurile acestor grupuri de discuții pot fi: învățarea unor conținuturi, împărtășirea unor idei și experiențe sau orientarea spre rezolvarea unor sarcini. Sunt multe modalități de a organiza dezbateri, diferitele variațiuni chiar denumind metode diferite: discuții panel, mese rotunde, discuții de tipul „întrebări și răspunsuri” (cu varianta tip interviu) etc. Desigur că
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dat fiind faptul că, la acest nivel, grupul supus unui program de formare diferă din multe puncte de vedere de grupul de tip „clasă de elevi”, având o relevanță mult sporită (o reală comuniune de interese de formare, comunicare și împărtășire acțională, învățare interactivă și colaborativă, lipsa de importanță a oricărei clasificări, ierarhizări performanțiale intragrup, constituirea unor afinități elective de rang superior între colegi etc.); • deplasarea radicală spre un caracter criterial al evaluării procesului curent formativ al cursanților, renunțându-se, îndeobște
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
situate poate la mii și mii de kilometri distanță, ce poate nici nu se cunoșteau înainte, dar sunt unite de interesul pe care-lmanifestăfață de un anumit subiect, fiind cadrul cel mai la îndemână pentruînvățarea informală, de la egali, de la semeni, prin împărtășirea unor experiențe și reflecții. De asemenea, vorbind tot de avantajele 2 generate de utilizarea blogurilor la scară planetară, putem menționa faptul că în cadrul blogosferei nu există probleme referitoare la rasism, la apartenența la o anumită religie, la barierele socioeconomice sau
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la manager, în organizațiile de educație a adulților ele ajung filtrate prin intermediul formatorului, principala resursă a acestora. Acest dublu rol, de persoană-resursă și membru al echipei, face ca managementul în acest tip de organizație să se bazeze, în principal, pe împărtășirea viziunii organizaționale și pe o strategie axată pe valorificarea resurselor umane. 5.1.2. Cultura organizațională în organizațiile de educație a adulțilortc "5.1.2. Cultura organizațională în organizațiile de educație a adulților" Rogers (2002) susține că nu putem eluda
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acțiune, încredere, planificare sau prudență în context organizațional, trebuie să le imaginăm în contextul unei echipe, nu într-unul individual. Constituirea unei echipe este un proces destul de dificil de transformare a unui grup informal, a cărui existență este motivată de împărtășirea aceleiași viziuni, într-o structură organizațională. În continuare, prezentăm zece factori care pot fi utilizați ca repere în procesul de formare a echipei: 1. Fiecare membru al echipei își înțelege rolul specific în cadrul grupului. Membrii grupului știu ce au de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
finale. În linii generale, se pot adăuga și alte beneficii ale activității desfășurate în rețea: o mai bună relaționare de ordin social și colegial între membrii unei rețele, un proces de învățare colectivă (informare, sfătuire, consiliere, critică constructivă, implicare, progres, împărtășirea experiențelor etc.), muncă de grup în vederea împlinirii unui scop comun și relaționare, încredere (respect de sine, respectul celor din jur și prestigiu), reciprocitate șicomunicare, flexibilitate (capacitate de adaptare și inovație), transparență (accesibilitate și corectitudine). Totuși, există și dezavantaje în cadrul activității
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în echipă (împărțirea sarcinilor și asumarea responsabilităților); - transparență (accesibilitate și corectitudine). Concluzionând informațiile prezentate în această secțiune, putem afirma că munca/comunicarea în rețea/parteneriat reprezintă pentru individ un proces de învățare colectivă, o bună conexiune între diferiți actori sociali, împărtășirea experienței, cooperare în vederea îndeplinirii unui anumit scop, asigurarea nivelului calitativ. 5.4.3. Parteneriate, comunicarea în rețea și impactul acestora în procesul învățării de-a lungul întregii vieți și în formarea regiunilor de învățaretc "5.4.3. Parteneriate, comunicarea în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
activitate, este recomandată utilizarea mijloacelor audiovizuale și accentuarea aplicabilității practice a informațiilor furnizate. 2. Seminariile se caracterizează printr-o predominanță a discuțiilor și dezbaterilorîntre lector și cursanți, pe baza unui material, fiind o modalitate eficientă destimulare a învățării și de împărtășire a ideilor și experiențelor. Lectorul trebuie să păstreze „controlul” asupra discuțiilor grupului, să asigure participarea tuturor, să sintetizeze ideile principale desprinse și să acorde o atenție sporită mai degrabă modelării anumitor atitudini decât transmiterii de cunoștințe noi (Armstrong, 2005). 3
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
că, în orice context organizațional, putem folosi bani (salariul sau onorariul) numai pentru a cumpăra forța de muncă a oamenilor. Calitatea forței de muncă (randament, inovație, productivitate etc.) se poate doar câștiga, prin dezvoltarea unui climat de încredere și prin împărtășirea unei viziuni comune. O viziune trebuie să conțină detalii. Acesta este elementul care diferențiază viziunea organizațională de reverie. Viziunea trebuie să aibă un obiect anume și un cadru de timp bine definit. Constituirea echipei pleacă de la premisa că orice organizație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
funcție activă, benefică, poate motiva În sensul asumării reale a unor atitudini și comportamente de această natură. Din punctul de vedere al particularismului ardelean, el este, de altfel, singurul element capabil să fundamenteze, la ora actuală, o solidaritate de grup, Împărtășirea unei auto-imagini și a unei identități specifice. Dar un lucru, poate, și mai important este ca imaginea respectivă să nu intre Într-un dezacord dramatic cu realitățile, să nu ajungă să camufleze neîmplinirile, devenind un izvor de autoiluzionare și de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ci ea va fi nume sinonim cu al culturii, civilizațiunii. Ea va Însemna complexul popoarelor recunoscătoare de eternele adevăruri: libertate, ecualitate, frățietate, pentru toți și toate popoarele Într-asemenea. Potrivit acestei noi definiții, Europa era caracterizată În primul rând de Împărtășirea În comun a valorilor politice liberale. Cei care nu aderau la acestea se autoexcludeau din civilizația europeană. Pe de altă parte, pentru români, acest criteriu se dovedea a fi unul mult mai favorabil decât cel bazat pe nivelul cultural, specific
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
comportamentului ce produce nemulțumirea și Încercarea de a găsi modalități de rezolvare a situației. Dificultatea În exprimarea emoțiilor pozitive este asociată de către Fontana (1988, 294) cu căldura socială. Conform opiniei autorului, căldura socială ia forma afecțiunii, a simpatiei sau a Împărtășirii bucuriei. Modul jenat În care adulții răspund uneori la astfel de expresii Îi convinge pe copii să-și ascundă sentimentele de căldură și deschidere, reducându-le spontaneitatea, ei evitând să arate atracția față de cineva, evitând să exprime regretul sau copasiunea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fără prihană din Brigada lui Ionuț. Deși grănicer destoinic, se lasă prins în mrejele unei brunete focoase și viclene, folosită de inamic, Codița (Dana Comnea). În premieră, apare atracția sexuală în relația dintre El și Ea, până acum limitată la împărtășirea de idei și sentimente cu așezări de cap pe umăr. Dana Comnea, prezență întunecată și intensă, este prima tovarășă fatală a ecranului socialist. Mai mult, militarul Mihu bea peste măsură, ajungând să deconspire Codiței date secrete pe care ea le
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
abilității de a constitui mișcări sociale structurate. Mișcări sociale puternice se pot dezvolta doar în prezența unei condiții preexistente a coeziunii sociale ridicate. Mai mult, solidaritatea și coeziunea socială depind de sentimentul de apartenență la o comuniate sau de sentimentul împărtășirii unei identități specifice. Anihilarea spiritului comunitar în România a fost un scop politic determinant în perioada comunistă, pentru că asigura stabilitatea sistemului, prin distrugerea oricărei posibilități de reacție colectivă. Consecințele teribile sunt vizibile mult după căderea regimului totalitar. Este evident că
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
secțiuni: cor, bibliotecă, creșă, dans, timp liber ș.a.m.d. În perioada ’53-’55 s-au pus bazele unei școli în Cité Radieuse. Le Corbusier a fost continuu interesat de ceea ce se petrecea în interiorul complexului, în special ceea ce privea interacțiunea, împărtășirea, convivialitatea. El a participat la mai multe manifestări organizate de asociație. Lherisson îl citează: „Eu am construit un imobil pentru locuit. Este datoria voastră să îl faceți să trăiască”. Chiar primul copil născut în Cité Radieuse a fost botezat de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Picasso. Aceste complexe au fost gândite tocmai pentru a facilita interacțiunea dintre oameni, pentru a i sprijini să se implice, pentru a asigura toate elementele necesare vieții cotidiene. Locuitorii din aceste ansambluri rezidențiale organizează relativ frecvent expoziții și spectacole. Dimensiunea împărtășirii devine relevantă, vectorul fiecăruia îndreptându-se și către spațiile comune, către ceilalți. Este vorba despre zone menite a genera un spirit aparte. Este relevant în acest sens faptul că Le Corbusier, atunci când se referea la unitatea habitațională, utiliza expresia mașina
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
auzitori din mai multe țări europene. Acest proiect„Împreună Într-o lume a tăcerii”s-a dorit a fi punctul de plecare În inițierea și promovarea colaborării dintre tinerii cu deficiențe de auz și auzitori din România și Turcia, prin Împărtășirea de experiențe, schimburi de bune practici, creșterea Încrederii În sine, a stimei de sine a tinerilor. Liderul grupului LONCA a prezentat oportunitățile de integrare profesională a tinerilor cu deficiență de auz din Turcia și evantaiul diversificat de specializări pe care
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Profesor psihopedagog Lăcrămioara Ursache Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Conversația reprezintă acel dialog purtat Între doi parteneri ce implică schimbarea rolurilor dintre emițător și receptor În jurul unui subiect sau a unei teme de interes comun. Conversația Înseamnă comunicare, adică Împărtășire de idei. Ca act tranzacțional, inevitabil În situații de interacțiune, comunicarea devine esențială, fundamentală atât pentru viața personală cât și pentru viața socială a individului. De cele mai multe ori avem impresia că a comunica Înseamnă doar a vorbi prin prin intermediul cuvintelor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
lucrărilor de îndeplinit și a documentelor aflate în lucru, aspect ce ușurează mult munca și atenția individului nu mai este dispersată în mai multe locuri, avându-se o imagine clară asupra agendei de lucru. Tot pe acest palier, susținem și împărtășirea greutăților apărute celor din jur, dar persoanelor care nu numai să știe să vă asculte, ci să vă înțeleagă problema și să fie capabile să vă acorde, dacă este nevoie, ajutorul mult dorit pentru evitarea suprasolicitărilor apărute, de unde și un
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
pentru a rezista (a face față) influenței factorilor stresori externi. Sensul trebuie să fie de găsire a modalități de atingere a obiectivului propus, sau de reducere a pierderilor în cazul neîndeplinirii acestuia. - sprijinul celor dragi, apropiați, este foarte necesar, prin împărtășirea problemelor ivite și eliberarea organismului de atfel de poveri (,,gândurile negre”, cu alte cuvinte). Sigur că trebuie să se acorde atenție și acțiunii de răspuns, în sensul ca sfaturile și ajutoarele să fie pe deplin prietenești și nu fățarnice și
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
să ghideze lectura, această călătorie a elevilor în lumea textului, astfel încât fiecare dintre ei să ajungă la o înțelegere personală a textului discutat, să nu dea verdicte privind interpretările pe care elevii le dau unor texte, să încurajeze notarea ideilor, împărtășirea acestora și confruntarea dintre ele. Paul Cornea (1988) spunea în lucrarea sa Introducere în teoria lecturii Lolica Antipa, prof. psiholog, Școala nr. 5, Vaslui Biblioteca și gustul pentru lectură Misiunea, scopul și obiectivele bibliotecii sunt specifice și subordonate. Biblioteca devine
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
care participă la utilizarea bunului comun crește, ea conduce la cooperare și la construirea încrederii și reciprocității între actori și implicit la rezultate mai bune în gestionarea bunului comun (Basurto și Ostrom, 2008). În cazul analizat, comunicarea a condus la împărtășirea unor informații importante în accesarea bunului comun, precum modul de ocolire a pragului de 5% din valoarea burselor pentru echipa de management, informația contribuind însă la creșterea comportamentelor maximizatoare de resurse ale universităților, în detrimentul bunului comun. Basurto și Ostrom au
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
enunț prezintă și o latură performativă sau acțională, numită adesea atitudine propozițională sau intenție de comunicare. Spunând „Voi veni mâine”, vorbitorul nu numai că exprimă un conținut (venirea în ziua următoare), dar săvârșește, totodată, o acțiune ce poate fi promisiune, împărtășirea unei intenții, avertizarea sau amenințarea. Actul social - în opinia lui Reinach - este un act care are drept caracteristică faptul de a fi îndeplinit prin limbaj. El implică cel puțin două persoane, de obicei, unul fiind cel care este la originea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
se bazează pe cunoașterea partenerilor de interacțiune ceea ce, pe termen lung, duce la interese comune, reciprocitate în obligații, responsabilitate și chiar altruism. Abordarea constructivistă prin care pot fi studiate comunitățile de securitate este evidentă mai ales datorită accentului pus pe împărtășirea, de către membrii acesteia, a unor identități, valori și înțelesuri. În cazul în care se vorbește despre o comunitate a democrațiilor, faptul este posibil prin împărtășirea, de către toți membrii acesteia, a unor convingeri privitoare la drepturile omului, relațiile dintre guvernați și
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]