3,383 matches
-
teritoriale vagi și cu granițe istorice nestatornice. În zilele noastre, frontierele civilizaționale sînt cele mai vagi, de vreme ce civilizația europeană s-a revărsat și continuă să se reverse asupra lumii. Chiar și atunci cînd culturile și religiile asiatice sau africane se împotrivesc Europei sau vor să o înfrunte, o fac împru-mutînd de la aceasta formula statului-națiune și dezvoltînd științe, tehnici și arme apărute în Europa. În sfîrșit, nu este vorba doar de faptul că roadele inițiale ale Vîrtejului s-au răspîndit în lume
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cu răniții sovietici. Îmbuibații ofițeri și soldați din C.Al.C., își cumpăraseră în ziua de 7 decembrie alimente în valoare de 200.000 de lei, când au văzut că merge și așa și că oricum nu li se poate împotrivi nimeni! Bieții conțopiști ai Prefecturii Tutova, își făceau în continuare conștiincioși treaba, notând toate bonurile aduse spre decontare. Pe 9 decembrie, cei de la comandamentul muscălesc mai ORDONASERĂ cumpărarea unei cantități de ceapă de pe piața bârlădeană în valoare de 16.550
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de vinovăție: sancțiunile pe motive politice aplicate preoților, acceptarea colectivizării pământurilor Bisericii și a măsurilor legislative vizând monahismul, participarea la lupta pentru pace, incitarea românilor din afara granițelor să laude regimul comunist etc.: "În acea perioadă nu era posibil să te împotrivești dictaturii: ori acceptai să părăsești dioceza, să renunți la episcopat, ori acceptai compromisul cu puterea. ...Am fost dintre aceia care au acceptat colaborarea cu puterea. Aceasta e pentru mine ca o povară, ca o piatră de moară (...) Nu mi-am
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
mai joace. Dacă nu știi jocul, roagă-l să te învețe. Nici că îi faci mai mare plăcere. În joacă, de multe ori, schimbând rolurile, copilul va înțelege, învăța și accepta ceea ce, altminteri, ar fi refuzat cu încăpățânare. Nu te împotrivi imaginației lui cu „așa ceva nu există” sau „așa ceva nu se poate”. Învață de la copil cum poți suspenda realitatea, cum o poți înfrumuseța fără să te amăgești. Nu uita, în lumea copilului, ești musafir, fii politicos și nu o lua în
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
primăria din Cumlăuș, el a avut nenumărate prilejuri să cunoască isprăvile lor. A stat el însuși în fața lor și la cea dintâi somație le-a predat pușca, deși o avea încărcată. Ar fi plătit cu viața, dacă s-ar fi împotrivit. Ziaristul vorbește în detaliu despre această teribilă experiență într-un articol intitulat Sepi și publicat târziu în ciclul amintirilor din ziarul Lupta 152. Despre pădureni, luncani, lotri, Slavici dă informații bogate în monografia Die Rumänen in Ungaren, Sibenbürgen und der
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
apare, astfel în viziunea lui Ralea, ca un mecanism de autoreglare social, acționând în sensul domolirii și chiar refulrii spontaneitții formelor de manifestare a impulsiunilor vitale și argumentând în felul acesta și ea teza negației creatoare cu care omul se împotrivește naturii și-și furește propria sa lume. Capitolul etic este dintre cele mai personale și mai ingenios argumentate, uneori în marginea paradoxului, având, pân la urm, o motivare susținut, aducând soluții de un larg și constructiv caracter social. În marginea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Walter Rathenau din Pentru o critică a prezentului (Zur Kritik der Zeit, 1912) și Despre lucrurile viitoare (Von kommenden Dingen, 1917), sau Rudolf Pannwitz în Criza culturii europene (Die Krise der europäischen Kultur, 1917). După Spengler, unii urmându-l, alții împotrivindu-i-se, alții încă independent de el, rândurile "criticilor civilizației" s-au îngroșat până la neverosimil: Theodor Lessing, prieten și succesor al lui Klages, cu o personalitate agitată, cu Istoria ca o conferire de sens lucrurilor lipsite de sens (Geschichte als
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
descriere melancolică a sentimentelor de dor și nostalgie, de care este adesea încercat omul lăsându-se pradă gândurilor; p. 173, r. 21 22 : „le dai paiăle” a încuraja pe cineva, a susține acțiunile lui chiar și atunci când alte persoane se împotrivesc; 69 r. 37 38 : „Dacă-i copil, să se joace, dacă-i cal, să tragă, și dacă-i popă, să cetească...” predestinarea unor acțiuni pentru anumite ființe, potrivit statutului lor; firescul inocenței la vârste mici; p. 175, r. 30 33
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
întreaga temă a piesei: Octave (5) Ah, Scapin, dac-ai putea născoci, dac-ai putea găsi ceva ca să ies din încurcătură ți-aș datora mai mult decât viața. Scapin (6) Ca să spun drept, cînd m-amestec, puține lucruri mi se împotrivesc. Cerul mi-a dat, fără-ndoială, harul să mă pricep a scorni drăgălășenii de duh, galanterii năstrușnice, cărora numai neștiutorul de rînd le zice șmecherii. Și pot spune fără să mă laud, că nu s-a văzut încă meșter mai
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este că aceste drepturi 9 amenință practicile unor guverne și culturi existente. Conform rapoartelor elaborate de Amnesty International, multe națiuni continuă să violeze Declarația Universală a Drepturilor Omului. Ceea ce decurge în mod evident de aici este că multe națiuni se împotrivesc încă diseminării la scara largă a Declarației Universale a Drepturilor Omului. La Conferința Mondială asupra Educației pentru Toți, unii delegați au susținut că includerea doctrinelor drepturilor omului în educația primară ar trebui să fie urgentată. Acești delegați doreau ca educația
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Leric. Erau deja mulți membrii la biserica, iar comuniștii au dat o reglementare ca între orele 9-13 pentru întâlnirile la biserică. Erau mulți și tineri, cor și orchestră și doreau să se întâlnească și după-masa dar Gaga Gheorghe s-a împotrivit deși era diaconul bisericii. Frați care îi susțineau erau Gheorghe Miculiț (bătrânul) și Gheorghe Miculiț (fiul), Creangă Ion și Maria, Salița Miculiț, Ștef Simion, Ștef Ilie, Ștef Mărioara. Aceștia erau prieteni de familie cu fratele Gaga și astfel țineau cu
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
facilitatea intercomunicării. Dacă în timpul copilariei părinții sunt cei care inițiază efectiv copilul în stabilirea relațiilor în familie, extinse apoi la grupul din care face parte, în timpul adolescenței părinții nu mai reușesc să supravegheze minorii decât cu mare dificultate. Adolescenții se împotrivesc dorinței părinților de a nu întârzia, de a avea grijă pentru studiu, de a nu intra în relații cu persoane necunoscute sau care nu inspiră încredere. Cercetările lui Glueck și E.T.Glueck (1-50), H.G.Elder (1-62), T.Smith (1-83), Riskin
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
Cunescu ieșind din cursă din primele tururi de scrutin. Corneliu Coposu l-a susținut pe Nicolae Manolescu până în ultimul moment, dar a rămas singur. Când a văzut că nu are nici o șansă de a-l impune, că toți ceilalți se împotrivesc, a apelat la Alianța Civică și așa a apărut Emil Constantinescu. Nu Ana Blandiana i-a făcut opoziție lui Manolescu, ci aproape toți ceilalți lideri ai Convenției Democratice, în afara lui Corneliu Coposu. În '96, Manolescu a putut candida la Președinție
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
să-l deschiaburească, adică să-i ia toată averea, pământul și pe el la pușcărie. Într-o dimineață au venit circa 20 de care cu oameni străini, au intrat în curte, l-au bătut bine pe moș Anton pentru că se împotrivea, și în scurtă vreme i-au luat toată avuția, femeia lui plângând cu disperare și în pragul serii când i-am perceput bocetul ca la căpătâiul mortului. Soțul ia fost ridicat de jandarmi și după câțiva ani de pușcărie, „reacționarul
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Ele aparțin sau sunt adesea atribuite fratelui Leon, însoțitorul Sfântului Francisc din ultimii ani ai vieții sale. Martor, în acest caz, vrednic de încredere chiar dacă s-a lăsat prins într-un curent polemic, de altfel lesne de înțeles, ce se împotrivea anumitor sectoare ce se dezvoltau în Ordin ca și imaginii “standard” a Sfântului Francisc oferită de Legenda bonaventuriană, potrivită unui ordin deja clericalizat. Fratele Leon este așadar demn de încredere, însă trebuie abordat întotdeauna cu prudența necesară pe care o
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Francisc și al fratelui Ioan Parenti care îl precedase. Prin urmare, decreta din propria voință multe lucruri nepotrivite pentru Ordin. Într-adevăr, timp de șapte ani, împotriva Regulii, nu a ținut capitulul general, iar pe frații care i s-au împotrivit i-a împrăștiat care încotro. Frații, după ce s-au întrunit într-un consiliu, au stabilit de comun acord să aibă grijă de Ordin. În deciziile luate, au fost susținuți în primul rând de fratele Alexandru și fratele Ioan din La
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în seamă cu atenție gândirea Sfântului Francisc și intenția pe care a avut-o atunci când a redactat Regula;în caz contrar, superficialitățile vor lua amploare în interiorul Ordinului asemenea firelor de păr din barbă ce cresc pe nesimțite. Trebuie să ne împotrivim ispitelor lumii mai mult decât ar părea necesar, altfel ea ne va trage mai în jos decât am vrea, așa cum fac valurile râului cu cei care vor să-l traverseze de-a dreptul și să treacă direct pe malul opus
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
joace. Dacă nu știi jocul, roagă-l să te învețe. Nici că îi 10 faci mai mare plăcere. În joacă, de multe ori, schimbând rolurile, copilul va înțelege, învăța și accepta ceea ce, altminteri, ar fi refuzat cu încăpățânare. Nu te împotrivi imaginației lui cu „așa ceva nu există” sau „așa ceva nu se poate”. Învață de la copil cum poți suspenda realitatea, cum o poți înfrumuseța fără să te amăgești. Nu uita, în lumea copilului, ești musafir, fii politicos și nu o lua în
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
chiar și cuvinte, împotriva împăratului, cum am văzut mai înainte. Dat fiindcă poetul ne asigură că "nu a spus nimic" (rău = calumnia), trebuie să ne gândim că vina lui a fost mai degrabă pasivă, adică a asistat, fără a se împotrivi sau a spune cui i se cuvenea, la niște acțiuni sau conversații calomnioase despre împărat. Ni se pare o soluție evidentă care rezultă în mod clar din analiza pasajelor ovidiene. După părerea noastră, e inutil să cerem mai mult de la
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
la participarea la viața politică activă. Asinius Pollio, s-a dedicat activității literare și găzduia un cerc, în cadrul căruia, Timagene, care fusese alungat de Augustus, putea să-l denigreze în voie pe acesta din urmă. Marele ju-ist, Antistius Labeo, se împotrivea noului regim (GELL., XIII, 12, 1) și, se pare că, în ciuda solicitărilor principelui, a refuzat consulatul. În aceste trei cazuri este ușor de recunoscut persistența unei mentalități "pro-republicane", a unei apărări a libertății politice comprimate de noul regim 138. Alte
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
honos, auro conciliatur amor.149 Aristocrații de tipul lui Ovidiu se vedeau înlocuiți în funcțiile înalte de acești homines novi, plini de energie și foarte capabili. Iată de ce asistăm oarecum la o adevărată ridicare de scuturi din partea aristocraților care se împotrivesc invadării castei lor de către elemente stăine, insistând tot mai mult pe prerogativele nobleței lor de titlu și de blazon, și, de asemenea, pe vechimea acelui titlu. Cum se va vedea, Ovidiu o face (aproape) cu toți destinatarii scrisorilor sale din
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
treilea. Poate acesta din urmă este destinatarul ovidian. Care au fost sentimentele sale față de Augustus, nu știm. Oricum este vorba de un rege trac, care face parte, așadar, din acea serie de conducători ai neliniștitei regiuni care mult s-au împotrivit și mai aveau să se împotrivească romanilor. Nu intenționăm să ne referim la istoria raporturilor dintre Tracia și Roma până în acel moment politic. Aceasta a fost competent prezentată și minuțios analizată de Pârvan 213, Mateescu 214, Vulpe 215, Lambrino 216
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
destinatarul ovidian. Care au fost sentimentele sale față de Augustus, nu știm. Oricum este vorba de un rege trac, care face parte, așadar, din acea serie de conducători ai neliniștitei regiuni care mult s-au împotrivit și mai aveau să se împotrivească romanilor. Nu intenționăm să ne referim la istoria raporturilor dintre Tracia și Roma până în acel moment politic. Aceasta a fost competent prezentată și minuțios analizată de Pârvan 213, Mateescu 214, Vulpe 215, Lambrino 216. Avem ferma convingere 217 că raporturile
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
dintre voința (= împotrivirea) lui Brutus și voința destinului depășește o simplă formulare poetică, pentru a sugera, cunoscătorului prăpastia dintre cei care secondau resemnați destinul, soarta, norocul care adesea maschează, în opera ovidiană exilul, cum era Augustus și cei care se împotriveau acestora. Această tenace voință de dușmănie a poetului persistă atât la sfârșitul celor cinci ani care au trecut, cât și la începutul următorilor cinci ani din exilul său la Tomis. Perstat enim Fortuna tenax, votisque malignum Opponit nostris insidiosa pedem
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
minte, trăise în tovărășia morții") induce, apoi, indiferența, detașarea de viață ("i se părea că nu fusese călit pentru viață", "ajunsese să privească totul cu nepăsare, de departe") și, implicit, absența credinței ("îi lipseau atâtea însușiri: putința de a se împotrivi împrejurărilor felurite, credința în ceva, spre care să-și încordeze toate puterile căci nu credea în nimic"). Cu toate acestea, în adâncul sufletului Andrei era biruit de un sentiment mai puternic: autocompătimirea, "duioșia de a se vedea trecător", sentiment ce
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]