2,389 matches
-
fixă și cu mîinile împreunate. Melopeea lui Ganjur ne învăluie ca o vrajă și, cînd se sfîrșește, ne trezim ca dintr-un vis adînc. Ne ridicăm în tăcere și abia în fața iurtei ne strîngem mîinile sau ne salutăm cu ele împreunate în dreptul inimii, în gălăgia stîrnită de chiotul copiilor și de freamătul cirezilor. Iată-ne din nou în GAZ și Sandan aprinde calm a patru-zecea țigară din zi. Pornim în direcția cunoscută doar de el, spre locul acela din mijlocul deșertului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Arte din Iași. Fire romantică, atras încă din copilărie de "imaginile colorate, hărțile, icoanele... culorile de toamna aruncate peste vii, cerurile de octombrie și cele dintâi accente de verde primăvăratic", refuză formulele academiste, prezente încă la început de secol și, împreuna cu Aurel Băeșu, părăsește scoala, lăsându-se cuceriți de vibrațiile de lumină, mereu altele în diferitele ore ale zilei, ce modifică peisajul poetic al Iașului. "Tinerii aceștia [Bălțatu și Băeșu] scria Tonitza au dezertat dezgustați din cuprinsul rânced al Academiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
profesor a două zi, el se simțea deja foarte obosit. Ar fi vrut să se întoarcă pe partea cealaltă și să adoarmă la loc, dar o auzi pe nevastă-sa spunându-i că trebuie să meargă în oraș la cumpărături, împreuna. Era curios faptul că - deși se întorsese foarte târziu acasă - avea impresia că nu se intamplase nimic și că, nejustificat parcă, plimbarea prin oraș îi va face plăcere. Cumpărăturile îl aduceau acasă, în cotidian,d în paradisul aventurilor sale extraconjugale
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
prețuirii ei. * A acordat o atenție specială educației distingând între educatio, învățătura primită în afara școlii coordonată de organizațiile și mijloacele care urmăreau formarea virtuții, a personalității oamenilor și disciplina, învățătura primită deliberat sub conducerea profesorilor. * În conștiința sa intelectuală se împreunează două lumi ale timpului aflate în continuu neastâmpăr contradictoriu, cea a filosofiei grecești și cea a monoteismului iudeo-creștin. Bibliografie De Libera, Alain, Gândirea Evului Mediu, Editura Amarcord, Timișoara, 2000 Gilson, Etienne, Tomismul: Introducere în filozofia sfântului Toma D' Aquino, Editura
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
călugăriță și infirmieră, intră în sală, sprijinindu-se în baston. Era înconjurată de corpul profesoral în întregul lui, alcătuit doar din personal feminin. Prezentată de directoare cu respect, îndelung aplaudată de asistență, bătrâna doamnă mustăcioasă ținu, rămânând așezată, cu mâinile împreunate pe baston, un discurs al cărui mesaj stătea în trei cuvinte: credință, patrie, război. La prezentarea elevelor celor mai merituoase și a buchetelor de flori, Nel ieși din sală ca să se ducă, clătinându-se, la infirmerie. Se afundă într-un
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
coapsele. Un nor îi învălui ochii și se lăsă să alunece. Sleiți și goi, rămaseră mult timp îmbrățișați pe pardoseală. Ahile se ridică cel dintâi, șchiopătând, piciorul continua să-l doară: "Știam eu că sunt vulnerabil la călcâi!" Sprâncenele Margaretei, împreunate deasupra nasului, începură să palpite ca o pasăre prinsă de furtună. Urlă: "Dar eu nu știam asta? Eu, nu?" Acesta a fost începutul unui lung calvar. Margareta descoperi cu spaimă că iubea concomitent doi bărbați și că dragostea pentru Ahile
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Balcani cu dinastia sa, de aceea a căutat să-l doboare. Detronarea s-a făcut în următorul mod. Regimentul de infanterie din Kustendil a intrat în cea mai mare tăcere în Sofia: erau orele 12 noaptea. Imediat, regimentul s-a împreunat cu elevii din școala de cadeți, apoi a înconjurat palatul princiar și a ocupat toate porțile. Trei ofițeri au intrat în camera prințului și, cu revolverele în mână, l-au silit să semneze abdicarea. Apoi a fost scos afară din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
externare fără nici un drept de apel. ( Până și dulăul de afară schelălăie, înțelege totul și îmi plânge de milă, la gândul că ceva grav trebuie să urmeze.) Am gluga hanoracului pe cap, halatul strâns bine cu un cordon improvizat, mâinile împreunate pe piept precum în rugăciunea unui veritabil preot budist. Am barba mare și deasă, neașezată. Observând această ,,fotografie’’, doctorul îmi replică pe un ton ridicat și în cuvinte scurte: ,,Măi...ce moacă...ai!’’ Îl privesc în ochi, cu teamă în
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
lucrare. Șef al lucrărilor din partea primăriei este numit d. inginer Dimitrie Matac, nepotul primarului, iar antrepriza este dată fraților Boisguérin, doi francezi specialiști. în același timp se hotărăște și canalizarea orașului. Pentru Dâmbovița au fost două propuneri: una ca Dâmbovița - împreunându-se cu Argeșul - să fie săpată pe o mai mare lărgime și să fie făcută navigabilă. Apoi s-a propus și un alt traseu, în alte direcții ale orașului, pe linii mai drepte decât cele de astăzi. A doua propunere
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
gloria țării. (Aplauze prelungite și repețite.) d. președinte al consiliului, ioan c. brătianu: D-lor senatori, iau cuvântul ca să îndeplinesc o datorie, declarând fericirea mea că aud vorbind astfel pe d. Iorgu Cantacuzino, fiul lui Grigore Cantacuzino, care a lucrat împreuna cu Câmpineanu și Iancu Rosetti și a pornit pe Câmpineanu la 1838 la Paris și Londra ca să ceară Unirea Principatelor și constituirea lor în Regat.( Aplauze prelungite.) d. lascăr catargi: Partidul conservator se unește și salută cu bucurie rădicarea României
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dragii mei? Da, mama! "Înger, îngerașul meu Roagă-te lui Dumnezeu Eu sunt mic, tu fă-mă mare, Eu sunt slab, tu fă-mă tare, În tot locul mă-nsoțește Și de rele mă păzește. Amin!" (Rugăciune pentru copii) Cu palmele împreunate la nivelul pieptului, cu ochii țintă la mama, cu busturile săltate, drepte, pronunțam fiecare cuvânt clar, distinct, recitam fiecare vers cu atâta convingere, de parcă în fața noastră s-ar fi aflat nu mama, ci însuși îngerul, dacă nu chiar Maica Domnului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
-se să înțeleagă ce spunem și ce facem, întrucât, trăind într-o comunitate preponderent macedoneană, ei foloseau în vorbirea curentă dialectul macedoromân, nestăpânind prea bine dialectul dacoromân. Văzându-ne pe noi în genunchi, cu ochii îndreptați spre mama, cu palmele împreunate în dreptul pieptului a rugăciune, nu le-a fost greu să înțeleagă ce facem. Și-atunci, dintr-un impuls interior, printr-o mișcare de mimetism religios, au luat poziția sculpturii realizate de geniul de la Hobița, pe care o adoptă orice creștin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
până la moarte, s-a rugat Celui de Sus în limba poloneză, iar sfânta cruce o făcea și acum precum creștinii catolici: adică sfântul duh în partea stângă, iar încheierea rugăciunii, "amin", în partea dreaptă, acolo unde noi, ortodocși, cu degetele împreunate pentru semnul divin, atingând partea laterală dreaptă a corpului, spunem "Sfântul Duh". De undeva, din străfundurile ființei lui de biped irațional, un beculeț îi semnala milițianului, cu intermitențe alarmante, riscul iminent al unei catastrofe pe circuitul sanguin. Prin urmare, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nedescoperite, din imensa junglă amazoniană. Avântam rapid brațele unite spre cer, coborându-le brusc și iar ridicându-le, într-o alternanță succesivă, ca aripile obosite ale unui flamingo, oprite într-un picaj fatal. Mergeam înainte și înapoi în linie dreaptă, împreunam capetele liniei sub formă de cerc, într-un fel de horă sacramentală, bătând apăsat și ritmic lutul mocirlos cu călcâiele crăpate. Era un dans teluric adresat unui zeu al pământului pe care-l imploram să ne facă mai ușor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nedescoperite, din imensa junglă amazoniană. Avântam rapid brațele unite spre cer, coborându-le brusc și iar ridicându-le, într-o alternanță succesivă, ca aripile obosite ale unui flamingo, oprite într-un picaj fatal. Mergeam înainte și înapoi în linie dreaptă, împreunam capetele liniei sub formă de cerc, într-un fel de horă sacramentală, bătând apăsat și ritmic lutul mocirlos cu călcâiele crăpate. Era un dans teluric adresat unui zeu al pământului pe care-l imploram să ne facă mai ușor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mașina. În mâna dreaptă, unde de obicei Își Înșurubează creionul, are acum gheara, cu care apucă bine schimbătorul de viteze și volanul. Ne așezăm 8 persoane În jurul unei mese rotunde. Doamna ne invită să facem rugăciune. Toți apleacă capul și Împreunează mâinile, stau În reculegere. Apoi doamna taie mărunt friptura soțului, Îi Înșurubează furculița și Începem prânzul. Facem glume, În amintirea felului cum am făcut cunoștință cu doamna. Eram invitați la o recepție, mulți doctoranzi și străini la departamentul de economie
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cel mai sincer și profund. Lacrimile au apărut pe obrajii Anei, dar și pe-ai mei. Amândoi regretam incidentul, amândoi suferiserăm inutil, ca doi copii răzgâiați, ce s-au plictisit de frumusețea jocului lor... Ne-am iertat și ne-am împreunat fiecare mâinile, făcând namaste... Luminile reapăruseră, fericirea grupului se reinstaurase. Cred că au mai lăcrimat și alții de prin apropiere... Ca să închei povestirea acestui incident, în zilele ce au mai rămas până la plecare, toate planurile de cadouri de grup le-
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Ocupându-se de cultivarea limbii române Patria dă o deosebită atenție societăților și cercurilor de lectură. La rubrica „Petreceri” ziarul informează că la „nou înființata societate „Stejarul” din suburbia Cernăuților-Horecea se aranjează pentru duminică 13/25 iulie 1897 o petrecere împreunată cu teatru de diletanți și un concert în casele domnului Lomoș - proprietar în Horecea”, iar „poporenii din Siret aranjează la 18 iulie o petrecere poporală împreună cu o reprezentațiune teatrală, cântări și declamațiuni...” Societăți de cetire au fost încurajate și susținute
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a artei dramatice. Ai putea pune un preț de o sută de galbeni pentru inventarea unui adjectiv nou, ce nar fi fost deja întrebuințat pentru Agata Bârsescu și nimenea n-ar câștiga premiul”. El o proclamă „îngeroaică” - „cuvânt nou care împreuna gingășia femeiască cu puterea bărbătească în sufix”, concluzionând: „Neamțul n-are așa ceva. El are Engel, Engelschen, Engelein, Kiebes Engelein sűsses Engelchen, însă îngeroaică n-are.” (Victor Morariu „Agata Bârsescu și Bucovina” în revista FătFrumos nr.5/1936, Cernăuți) * „La Sentinela
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
recurg la metode tari, pentru a-i determina să vorbească. În problema PNȚ-Maniu, are 14 arestați și din cercetări nu reiese că ar avea vreo vină în afară de fostul comisar Giurgiu Ștefan, care avea un aparat de radio-recepție, la care asculta împreunăm cu Oloeru Octavian posturile imperialiste, dar care nu au o activitate de organizare sau grupare de elemente PNȚ-iste. Arestările au fost făcute fără să fi verificat materialul informativ și astfel au fost arestați oameni săraci fără nici o vină. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
răi. Dar noi trei am pornit la un drum. Bine, fiecare, pe de altă parte, are viața lui, cu nebunia și angoasele ei, da ? Însă cât de greu e să găsești, iată, trei destine atât de diferite și să le împreunezi ca să iasă ceva minunat ? Câtă șansă, nu, Sachi ? Câte posibilități în care la fel de bine, în nouă din zece, putea să iasă fix nimic ? Cum să dai aici cu piciorul ? Nu e nevoie să pleci, bătrâne, doar pentru că timpurile și politica
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
se uita la mine cu tristețe, iar expresia ei nu s-a schimbat când am comandat o vodcă și un suc de grapefruit. A acceptat acest fapt și a comandat un pahar de Viogner, vinul casei. Mâinile noastre s-au împreunat deasupra mesei. Ochii ei rătăciră afară, pe fereastră; era frig și fațadele magazinelor de pe Main Street cufundate în întuneric, semaforul legănându-se cu un galben intermitent deasupra intersecției pustii. Eram amândoi mai puțin severi. Devenisem mai simpli, ancorați, nimic nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în așa hal încât mi-a căzut pe masă atunci când i-am întins-o. Mi-am cerut iertare. A aruncat o privire schiței și a așezat-o lângă carnețel. - Trebuie să te întreb unele lucruri, zise el liniștit. Mi-am împreunat mâinile să nu mai tremure. - Când au loc aceste manifestări, domnule Ellis? - Noaptea, am șoptit. Au loc noaptea târziu. Întotdeauna în jurul orei morții tatălui meu. - Când anume? Precis. - Nu știu. Între doi și trei dimineața. Tata a murit la 2
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
obez și fără mesaj, ne impresionează fără a ne transmite nimic altceva decât poncife de genul "patruzeci de secole vă contemplă". Un agnostic se poate mulțumi cu o rugăciune pe Acropole, dar vi-l puteți imagina Renan îngenuncheat cu mâinile împreunate în fața piramidei lui Kheops? Ca să se adreseze cui? În ce limbă? Ca amintire despre ce? În așteptarea a ce? Dacă natura adevărului transpare din grija manifestă de a-și arăta cât mai puțin din măreția lui, atunci aici Dumnezeu a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
numelui. Pierro della Francesca, n-ai să mă mai prinzi pe-aici! Desfid orice ființă umană (ceea ce Isus era pe deplin, în ciuda dublei sale naturi) care pretinde că poate sta aici două minute neînfricat cu torsul gol și cu mâinile împreunate în rugăciune, ca Hristosul tău cu porumbelul din celebra frescă. Sau atunci să nu-mi mai spună nimeni că Verbul s-a întrupat făcându-se carne, deci epidermă (a doua punere în gardă: nu trișați cu carnația, voi fanatici ai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]