2,200 matches
-
Crawford. Și bunica ta la un moment dat. Dar nu și acum. El locuia de multă vreme În Newtongrange. Crawford nu se Înțelegea deloc cu tatăl tău vitreg, Ian Robertson. Ăsta a fost un pentru tine motiv suficient ca să te Împrietenești cu el iar el te-a inițiat În breasla străveche și nobilă a francmasoneriei. Într-o noapte, când era beat, ți-a istorisit adevărata poveste a tatălui tău natural. Nu era mort 000000000000000000000000000000000000000000000000 Aud vocile și apăs butoanele de pe telecomandă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
tunsă și cu înfățișarea încăpățînată. Era nepotul profesorului de filozofie de la Budapesta și avea ambiția să fie socotit mare cunoscător de cai. Apostol îl întîlnise des în casa profesorului și, cu toate că i s-a părut gol și fudul, s-a împrietenit cu el, având altfel un suflet deschis și leal. ― Închipuiește-ți, dragul meu, urmă Varga, adresîndu-se lui Bologa, ca omului care-i împărtășește credințele, cu o voce calmă ce voia să șteargă impresia izbucnirii indignate, de două ore numai despre execuția
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
dezlege limba și nu se putea dumeri: de ce s-a făcut așa de ursuz Bologa? Pe el tăcerea îl apăsa și-l amăra. De aceea a fost fericit când doctorii i-au dat voie să iasă din odaie, s-a împrietenit cu alți camarazi de prin celelalte saloane și mai mult stătea cu dânșii decât cu Bologa. Acuma, în așteptarea vizitei medicale de după-amiază, huzarul se perpelea ca peștele pe uscat, mai ales după ce toate sforțările lui de-a scoate o
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
de foc. N-aș vrea eu să nu mă mai gândesc la nimic și să trăiesc așa... mulțumit? Uneori îmi zic că sunt ridicol și totuși nu mă pot opri... Asta-i nenorocirea! Klapka se simțea foarte bine aici. Se împrietenise aievea cu colonelul. Toată iarna luptele conteniseră, așa că nici o primejdie nu-l mai amenințase. Se mai gândea, chiar deseori, la înflăcărările sale naționale și se stima în sinea lui din pricina lor, dar avea grijă să le ascundă și să le
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
scuze, tot îl voi ierta, m-am hotărât, important este să ne întoarcem acasă liniștiți, pentru Noga, să nu o facem prizoniera încordărilor noastre. Mă ridic și mă apropii de fereastră, ziua aceasta aurie îmi stă alături, poate ne și împrietenim, eu și soarele, și copacii, și florile, acum le observ pentru prima dată, cascade de flori de primăvară, galbene, roșii și violet, de la depărtare nu au nici nume, nici istoric, doar pete îndrăznețe pline de o culoare vie și efervescentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
îi peticesc fisurile, cosându-le grosolan, cu fire groase care nu făceau decât să le scoată în evidență, iar acum îmi devenise clar că nu aceasta era soluția, soluția era aceea de a învăța să trăiești cu ele, să te împrietenești cu ele, nu să le înfrumusețezi, ci să le inhalezi urâțenia, în toată complexitatea ei, să observi de deasupra imaginea dezolantă a vieții și să găsești dorința de a trăi, ce altceva rămâne în urma acestei bătălii, ceva greu de definit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Lumea pe care mi-a descoperit-o el este infinit mai interesantă decât cea pe care am reușit s-o descriu eu. Și cred că voi reveni asupra acestui om. Voia să mă cunoască deoarece mă citise și ne-am împrietenit. A avut însă un ascendent grozav asupra mea. Era un foarte fin psiholog și, cu multă eleganță, îmi atrăgea atenția asupra multor detalii psihologice care îmi scăpau observației. De exemplu, când mergeam la restaurant. Trebuie să-ți spun că fusese
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
-o? A.B.: Am cunoscut-o când eram student. Frecventam cenaclul lui Zaciu la Casa Studenților. Acolo veneau și mulți redactori de la Tribuna. Așa l-am cunoscut pe Romulus Rusan, soțul Anei Blandiana, de fapt, pentru noi, Doina. M-am împrietenit cu el foarte repede. Eram cei doi de alte profesii: el era inginer, eu medic. Îi vizitam foarte des. La ei acasă era o atmosferă foarte culturală. C.Ș.: Cine mai venea la cenaclul lui Zaciu? A.B.: Veneau foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
poate la nivelul unor unicelulare, nu prea au ce să ne spună..., Însă noi le găsim un rost În ziua lor de patru ore. Atunci când doi se Întâlnesc, se ciocnesc și alunecă Împreună pe drum, ne Închipuim că s-au Împrietenit, Însă roboții sunt Încă departe de așa ceva. Ai plecat dintr-o țară comunistă, dar ești „de stânga“. Mai spune ceva această poziționare politică astăzi, intră În conflict experiența comunistă și perspectiva critică de stânga pe care o ai? Nu pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
calea ferată. Fără să vreau am pufnit În rîs și la fel și tînărul de lîngă mine. Mă simțeam foarte relaxat. Tare-ar fi bine să avem puțin mai mult timp la dispoziție să ajung și eu să mă mai Împrietenesc cu Tashiro. Am Închis geamul și am pornit motorul care, pentru că se răcise (și mașina mea n-avea decît doi cilindri) scoase un zgomot de parcă era un instrument de percuție defect. Am deschis aeroterma. — Spune-mi, Îți place să bei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
acolo unde iubirea este curată... Vă va ajuta. - Să te audă bunul Dumnezeu!... Oare ce au de discutat? Tinu era puțin iritat, mi s-a părut, șopti Laura. - Sunt oameni cu multă minte amândoi, Laura. Să știi că s-au împrietenit trainic. Am încredere în amândoi, o liniști Iuliana. Tainicele cărări ale iubirii Nici nu bănuia cât de corect îi caracterizase. Când a intrat Eugen, Tinu era pe același scaun, adânc gânditor, cu fruntea sprijinită în palma brațului drept. - Sper că
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
e copia fidelă a lumii oamenilor. Dacă ești albină și ai terminat colegiul din New Hive City, dar nu vrei să lucrezi la Honex, ce te împiedică să faci ce dorești, adică să evadezi în lumea oamenilor și să te împrietenești cu ei (care nu sunt „Bee-ish“)? Aventura eroului te învață să gândești „albinește“ („thinking Bee“), lăsând morala să se așeze pe fundul borcanului. Lăsați Xanax-ul. Încercați Bee Movie. Interviu îți dă și el același soi de delicii aproape gastronomice. Pasta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
din cauza asta, eu și Paul nu am fost meniți să fim împreună. Prima oară când ne-am cunoscut cum trebuie a fost la biserică. Se apropia sesiunea, acea perioadă în care îmi aminteam de bunul Dumnezeu și începeam să mă împrietenesc din nou cu El. M-am dus la biserica din campus, sperând să pot vorbi puțin în liniște cu Domnul. Locul era plin de studenți cu aceleași intenții, toți rugându-se frenetic. Și unul dintre ei era Paul. Stătea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Acolo, printre deținuții care veneau de la București, m-a impresionat figura de Crist a unui om mai vârstnic, cu care am intrat în vorbă. Stătea pe banchetă și văzându-mă atât de chinuit, mi-a oferit locul lui. Ne-am împrietenit, în cele două zile și jumătate, cât a durat drumul până la Aiud, unde am fost depuși. Aveam să aflu mai târziu că omul acela, plin de blândețe și bunătate, era marele scriitor Vasile Voiculescu, se destăinuia un anume Aristide Dobre
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
câmpiei, știu ce principii folositoare sau distructive conțin, din ce și cum se prepară mâncăruri sau leacuri, pomezi sau otrăvuri. Ca să putem supraviețui în locul sinistru unde am fost deportată împreună cu Minodora, care avea numai opt ani, a trebuit să mă împrietenesc cu natura care nu ne-a lăsat să murim. Doresc să aflu atâtea : despre Minodora, despre tata, despre tot ce ați trăit de când nu l-ați mai văzut, despre ce s-a întâmplat prin părțile locului încât nici nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
am fi făcut? Se bosumflă și se întoarse cu spatele. Vezi, poate te duci să mă spui mamei. Ai fi în stare! Doar nu era decât o joacă, ce credeai? O joacă și atâta tot! Curând după aceea Elena se împrieteni cu fata unor vecini și după felul cum căutau cu orice preț colțișoarele tainice, după cum fugeau amândouă și se ascundeau de ochii oamenilor, Carmina bănui că se sărutau ca în filme, că descoperise portița către starea de excitație și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
interesante, iar în prezența lui te simțeai de parcă ai fi fost cel mai grozav om din lume și de parcă ai fi avut cea mai interesantă viață. Cu toate acestea, nu era deloc sociabil și, în afară de mine, nu s-a mai împrietenit cu nimeni la școală. N-am înțeles niciodată de ce un individ atât de inteligent și un interlocutor atât de agreabil nu a căutat să-și valorifice talentele într-un cerc mai larg de cunoștințe și se mulțumea doar cu acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
banca lui s-a aflat o floare albă. În cele zece luni care au trecut de la moartea lui Kizuki și până la absolvirea liceului am avut senzația că sunt incapabil să îmi găsesc un loc în lumea din jurul meu. M-am împrietenit cu o fată și m-am culcat cu ea, dar legătura noastră n-a durat mai mult de jumătate de an. Nu mă atrăgea nimic la ea. Am dat examen de admitere la o facultate particulară din Tokyo, una pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Marele Gatsby. Nu era cel mai înțelept lucru să te apuci să-l recomanzi cuiva pe Scott Fitzgerald în anul 1968, chiar dacă gestul nu era considerat reacționar. Când am întâlnit, în sfîrșit, pe cineva care citise Marele Gatsby, ne-am împrietenit pe loc. Îl chema Nagasawa și era student la Facultatea de Drept din cadrul prestigioasei T½dai.1 Era cu doi ani mai mare decât mine și locuia în același cămin, așa că ne știam doar din vedere. Într-o zi stăteam pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
mai mult, cu atât găsesc mai multe pasajele care mi se par interesante. „Individul acesta zice că a citit Marele Gatsby de trei ori“, a spus el ca pentru sine. „Ei bine, va fi prietenul meu.“ Și așa ne-am împrietenit. Asta se întâmpla în octombrie. Cu cât îl cunoșteai mai bine pe Nagasawa, cu atât ți se părea mai ciudat. Cunoscusem și întâlnisem o mulțime de indivizi ciudați în viața mea, dar nici unul nu a fost atât de straniu ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
aflu unde locuiesc celelalte fete și m-am uitat în catalog. Am văzut că sunt toate din cartiere de bogătași, cum ar fi: Chioda, Minato, Øta, Setaya. A, ba nu, mai era o fată din Kashiwa, prefectura Chiba. M-am împrietenit puțin cu ea. Era tare drăguță. M-a invitat la ea acasă, dar și-a cerut scuze că locuiește foarte departe. M-am dus și-am rămas mută de uimire când am văzut ce casă și ce curte are. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
nu eram presat de timp. Am cumpărat câteva sticle de sake și niște sărățele și am luat-o spre ieșirea de vest a gării, în căutarea unui loc potrivit pentru banchetul nostru improvizat. Fetele mi-au spus că s-au împrietenit în perioada în care lucrau, temporar, la o agenție de turism. Ambele erau absolvente de colegiu și tocmai se angajaseră definitiv. Cea mică avea un prieten de vreun an de zile, dar a aflat recent că se mai culca cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
foarte multe. Fac plajă grupuri-grupulețe. Nu cred că sunt încântate că mă au pe mine locatar, dar când le-am aruncat o bucată de brânză veche, s-au apropiat câteva de ea și au adulmecat-o. Probabil că o să ne împrietenim în curând. Este printre ele și un motan vărgat cu urechile pe jumătate mâncate. Nici nu știi cât de mult seamănă cu fostul meu șef de cămin și din clipă-n clipă aștept parcă să înalțe steagul. Stau destul de departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
care-l chema It½, student cam de aceeași vârstă cu mine. A trecut ceva vreme până când am reușit să intru în vorbă cu acel băiat drăguț și tăcut, student la Facultatea de Arte, Secția de Pictură, dar după ce ne-am împrietenit, mergeam după orele de serviciu să bem o bere prin apropiere și stăteam de vorbă. Îi plăcea să citească și să asculte muzică, așa că vorbeam despre cărțile și discurile favorite. It½ era slab și prezentabil, cu părul tuns scurt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
colegii lui. Nu vorbea mult, dar știa exact ce-i place și avea păreri personale. Îi plăcea literatura franceză, îndeosebi romanele lui Georges Bataille și Boris Vian. În ceea ce privește muzica, îi prefera pe Mozart și Ravel. Asemenea mie, dorea să se împrietenească cu cineva cu care să poată discuta despre toate acestea. It½ m-a invitat o dată la el acasă. Locuia într-un fel de vilă mică, amplasată în spatele parcului Inokashira. Camera lui era înțesată de tablouri și instrumente de pictură. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]