3,640 matches
-
358- 359)"/>. „Ovreiu’ până nu Înșală nu mănâncă” Expresia „Are cap de jidan !” nu are În limba română doar un sens admirativ, ci și - foarte adesea - unul peiorativ. După Iuliu Zanne, ea s-ar aplica unei persoane care „umblă cu Înșelăciuni” <endnote id="(207, p. 178)"/>. În limba maghiară există o zicală similară ; despre un negustor necinstit, care Îi trage pe sfoară pe alții, se spune : „Înșală ca un evreu” <endnote id="(107, p. 120)"/>. Zicala româ nească „Ovrei prost nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iată ce scria Nicolae Iorga În numărul din 5 iunie 1907 al ziarului pe care Îl conducea, la rubrica sa permanentă „Chestiunea țărănească și evreii noștri” : „Evreii din România, mai ales cei din Moldova, trăiesc din comerț, din schimb, din Înșelăciune În paguba altora și se feresc de orice muncă grea. Ei sunt inteligenți, dar vicleni și, urmărindu-și numai interesele, caută să corupă moravurile. Sunt răzbunători și cruzi, câtă vreme nu simt un pumn viguros apăsându-le pe ceafă...” (sublinierile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Hongrie, 1859) susținea aceeași idee, dar dădea o altă explicație : „Pentru că În ultimele douăzeci de secole și-au reprimat toate sentimentele, având grijă să ascundă tot ce ține de inima lor și să-și ascută inteligența În direcția vicleniei și Înșelăciunii, evreii pot studia artele, dar n-au Învățat niciodată să creeze” <endnote id="(866, p. 535)"/>. Publicistul antisemit Edouard Drumont (La France Juive, 1866) scria că „semiții nu au dat nici un geniu”, pentru că „omul de geniu este o ființă superioară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ține/ Și nimeni din comună, și nici din nobilime,/ Vreo plângere-mpotrivă-i n-a ridicat nicicând/ La curtea boierească ; la ce s-ar fi plângând ?/ Dă băuturi pe-alese, și doar din cele bune,/ Cu grijă socotește, dar fără-nșelăciune...” <endnote id="(689, p. 148)"/>. În schimb, În 1846, sătenii din Geoagiul de Sus, lângă Aiud, se plângeau autorităților că evreii „amestecă În rachiul pe care Îl fierb vitriol [magh. pálinkát vitriollal elegyitik], ceea ce este deosebit de periculos pentru sănătate”. Autoritățile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
II, p. 161)"/>. Evreul este inteligent, harnic și cumpătat : „Prin muncă și economie și deci prin galbeni, [ovreiul] a ajuns la un fel de egalitate cu boierimea noastră”, susținea, la rândul său, Alecu Russo În 1840. Dar „șărlătăniile, șiretlicurile și Înșelăciunile lui par a-i alcătui caracterul național” <endnote id="(366, pp. 109 și 131)"/>. Evreii sunt „un popor activ și inteligent” - declara Vasile Alecsandri În fața Senatului României În 1879 -, dar „neobosit Întru Îndeplinirea misiunei sale” <endnote id="(465)"/>. Cam În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1879 -, dar „neobosit Întru Îndeplinirea misiunei sale” <endnote id="(465)"/>. Cam În aceiași termeni scria În 1859 maghiarul Franz Liszt despre evreii est-europeni : „În ultimele douăzeci de secole, ei [...] au avut grijă să-și ascută inteligența În direcția vicleniei și Înșelăciunii”. „Evreii sunt așa cum erau În Evul Mediu : elemente ale societății dedate la Înșelăciune, Întotdeauna prefăcute și viclene ; ei flatează vanitatea și viciile societății, Îi epuizează resursele și Îi disprețuiesc slăbiciunile” <endnote id="(866, p. 535)"/>. Într-un articol intitulat „Intelectualismul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
termeni scria În 1859 maghiarul Franz Liszt despre evreii est-europeni : „În ultimele douăzeci de secole, ei [...] au avut grijă să-și ascută inteligența În direcția vicleniei și Înșelăciunii”. „Evreii sunt așa cum erau În Evul Mediu : elemente ale societății dedate la Înșelăciune, Întotdeauna prefăcute și viclene ; ei flatează vanitatea și viciile societății, Îi epuizează resursele și Îi disprețuiesc slăbiciunile” <endnote id="(866, p. 535)"/>. Într-un articol intitulat „Intelectualismul jidovesc” (apărut În 1922 În ziarul violent antisemit Apărarea Națională, editat la Iași
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din victime călăi. Pentru a fi mai convingător, Tudjman a preluat o declarație (despre care știa că e falsă) a unui supraviețuitor sârb din lagăr : „Evreul tot evreu rămâne, până și În lagărul de la Jasenovac... Egoismul, șiretenia, minciuna, zgârcenia și Înșelăciunea sunt principalele lui caracteristici” <endnote id="(852, p. 84 ; 853, p. 61)"/>. Iată cam aceeași zicală folosită de un Ilie Neacșu la sfârșitul anilor ’90 În revista ultra- naționalistă România Mare (nr. 443, 8 ianuarie 1999) : „Ovreiul - tot ovrei ! Îl
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
râs să fiți», le-a zis Dumnezeu. Și chiar de râs au rămas” <endnote id="(259, p. 46)"/>. După cum se vede, principalele caracteristici etico-etnice atribuite evreului sunt „binele”, obținut fără „lucru”, și „banii”, obținuți pe căi necinstite. Tot sub semnul Înșelăciunii este pus evreul și Într-o legendă ungurească, intitulată Ce au primit națiile de la Dumnezeu, culeasă la sfârșitul secolului al XIX-lea. De data aceasta, Dumnezeu - care stă pe tronul ceresc și Împarte neamurilor ceea ce i se cuvine fiecăruia - este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
individul căutat la Huși era un client mai vechi al pușcăriei de vreme ce documentul continua astfel: „Sa constatatu că numitul (...) În luna lui Noembre 1874, după terminarea osândei penitenciare de 2 ani la care au fost osânditu pentru furt, Înșelăciune, crimă de lezmajestate și ca tulburător al religiunii, a pornitu dela Lembergu la Moldova Întorcânduse În luna lui septemvrie sau octombrie 1875 iarăși pe aici aducând cu dânsul mai josu descrisul orologiu de bărbați din auru cu lanțu de auru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
b. Pentru tinerii bisericii și din afara ei. “El caută să abată mințile celor bătrâni și tineri de la marea lucrare de pregătire în vederea lucrurilor ce au să vină pe pământ. El urmărește ca tinerii și copiii noștri să fie atrași de înșelăciunile distrugătoare de suflet, cu care el potopește lumea.” (- Mărturii vol. 8, 309)Reactivarea programelor specifice ale bisericii, de tip Companioni etc. - Ora de rugăciune a tinerilor. - Diverse seminare specifice vârstei la care să invite pe cei de vârsta lor în
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
creditat, fără garanții, cu 1,2 milioane USD, 2,1 milioane DM și 18,8 miliarde lei, dovedindu-se apoi că acesta nu avea nici o posibilitate de a mai returna ceva. Ilie Alexandru a fost arestat abia în 1997, pentru înșelăciune, fals și uz de fals, într-o afacere cu griu. Împrumuturile luate de la Credit-Bank au fost folosite de Ilie Alexandru ca să construiască în Bărăgan o replică fidelă a Southfork-ului din serialul "Dallas". Omul mai plănuia să construiască, la Slobozia, si
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
patrimoniu, cu 10 milioane USD, unei societăți din Cipru, care le-a revândut unei firme a lui Ion Tiriac. Ceea ce a determinat Credit-Bank să depună un denunț împotriva lui Florea Niculescu, pus sub urmărire penală abia în aprilie 1997, pentru înșelăciune în dauna avutului public. Tot Credit-Bank mai acordase, cu generozitate, credite preferențiale și altora: Sever Mureșan (16 miliarde lei), Leonida Teohari, patronul grupului de firme Darianne (47 miliarde lei), Nicolae Apostol de la Petrol Company (7 miliarde ici). TENTACULA "COLUMNA BANK
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Arhitecți venali au făcut să ajungi mai ușor la Paris sau Madrid decât la Chișinău sau București. Credem ca În Comunitatea Europeană să acceadă națiunea română de pe Întreg arealul național constituit istoric și nu după o geografie impusă prin violență, Înșelăciune și cotropire. În sufletele noastre a pătruns o rază de speranță când Președintele republicii Ion Iliescu În alocuțiunea la instalarea sa În calitate de președinte a specificat: „cu Republica Moldova se vor stabili relații speciale” Drumul spre integrare trebuie urmat dimpreună, românii din dreapta
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
-l scape pe băiat, și făcuse închisoare. Ea însă, râzând, mă asigura că, din când în când, oamenii învie... "De Paști învie lumea, spunea, asta-i regula lăsată de Dumnezeu". Cu timpul m-am deprins și eu cu tehnica propriei înșelăciuni și am început să cred în spusele Țurcăniței. Așa se nasc miturile. Cartea, ca subiect cotidian Sunt la modă discuțiile despre soarta cărții și a literaturii. Cărțile, adunate de sute de ani, au devenit, de mult, o constantă a vieții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cale uităm că politicienii ar trebui să fie prestatori de servicii de guvernare și că, în ultimă instanță, cei trădați nu putem fi decât noi, cetățenii, alegătorii, contribuabilii, adică angajatorii acestor oameni. Față de noi pot avea loc în politică „marea înșelăciune” sau „marea încornorare”. În comparație cu aceasta, între partide și în interiorul partidelor pot să se petreacă doar înșelăciuni și încornorări mici și mijlocii. Atunci când votăm, facem politic un „contract”, dar moral facem și legământ temporar cu aleșii. Uneori chiar se întâmplă să
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ultimă instanță, cei trădați nu putem fi decât noi, cetățenii, alegătorii, contribuabilii, adică angajatorii acestor oameni. Față de noi pot avea loc în politică „marea înșelăciune” sau „marea încornorare”. În comparație cu aceasta, între partide și în interiorul partidelor pot să se petreacă doar înșelăciuni și încornorări mici și mijlocii. Atunci când votăm, facem politic un „contract”, dar moral facem și legământ temporar cu aleșii. Uneori chiar se întâmplă să credem în promisiunile lor și în capacitatea lor de a ne apăra drepturile și reprezenta interesele
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ziar în care un jurnalist milos se văicărea degeaba că tu mori cu dreptatea de gât. Mai mult, modelul de succes a fost cel al „funcției fără costuri”, doar cu beneficii. Dacă justițiarismul ar fi dus până în pânzele albe și înșelăciunea scoasă la suprafață în toată goliciunea ei, mă tem că ar trebui să creăm o „regiune penitenciară” înaintea unei „regiuni de dezvoltare”. Asta da, formă supremă de înșelăciune: să poți funcționa adesea eludând legea sau prin complicitate cu „legiuitorul”. De
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
doar cu beneficii. Dacă justițiarismul ar fi dus până în pânzele albe și înșelăciunea scoasă la suprafață în toată goliciunea ei, mă tem că ar trebui să creăm o „regiune penitenciară” înaintea unei „regiuni de dezvoltare”. Asta da, formă supremă de înșelăciune: să poți funcționa adesea eludând legea sau prin complicitate cu „legiuitorul”. De obicei eticienii occidentali vorbesc despre „politica mâinilor murdare”. Nu îndrăznesc să gândească până unde poate să fie împinsă murdărirea mâinilor dincolo de politică, dar cu complicitatea politicienilor, nu se
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mulțime și devin tridimensionali concreți. Încrederea publică începe cu promisiuni electorale fezabile și sincere, continuă cu transparența deciziei și a bugetului public și cu ținerea promisiunilor, măcar a celor „hard”, odată ajuns la putere. Încrederea morală scade direct proporțional cu înșelăciunea politică și încornorarea civică. Neavând experiența unei democrații substanțiale, întrupată deopotrivă în legi, instituții și practici, revenim la speranțe mesianice. De data aceasta nu ne facem griji, mon cher, „Evropa” stă în sfârșit cu ochii pe noi. Dacă mai „creștem
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
2005 Minciuna împotriva binelui public Democrația presupune consimțămîntul informat al cetățenilor în privința viitorului guvernării. Informarea se realizează în campanii electorale, prin programe sau mesaje politice. Noi alegem prestatori de servicii de guvernare. Consimțământul se realizează prin vot. Consecința minciunii, a înșelăciunii sistematice în politică este prăbușirea în trepte a încrederii publice: întâi într-un partid, apoi în altele, iar în condiții de minciună endemică, chiar încrederea în democrație. Politicienii sunt ispitiți să confiște statul pentru ei înșiși. În fața falsității politice cronice
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
beneficia de pe urma faptului că nu a existat un consimțămînt informat. Cazul nu este scuzabil etic. Experimențele pe cetățeni nu sunt pemise! Deci: Informează cetățenii corect, inteligibil și din timp asupra schimbărilor majore care îi privesc! Dincolo de acest caz, domină însă înșelăciunea împotriva binelui public: deturnarea statului de drept, capturarea statului de către grupuri private de interese. Cetățenii nu își pot pune interesele pe agenda politică și pierd controlul banilor publici. Păcatul capital al politicienilor este capturarea statului. Cum adesea capturarea o fac
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
alegerii cazărmii celei mai apropiate de seminar. Astfel, în timpul învoirilor, ar fi avut posibilitatea frecventării seminarului, de a se ține la curent cu studiile și de a putea îndeplini anumite practici de pietate. Nouă, de-acum dezgustați de descoperirea atâtor înșelăciuni electorale, de abuzuri de putere și de intrigi din partea legislatorilor ori a administratorilor, toate aceste portițe pentru a reduce serviciul militar par făcute anume pentru a favoriza persoanele avute ori pe cei protejați de alte recomandări. Pentru săraci și muncitori
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
O observație care se impune aici este că, în mod contrar, în filosofia greacă viziunea "imaginată" nu rivalizează cu percepția senzorială (Vernant, Figure 23). Viziunea se formează pe baza percepției, pe care, în mod natural, o și îmbogățește. Dimpotrivă, iluzia (înșelăciune) presupune o prezență creată artificial, din cauza unor reflexe sau sentimente care provoacă o dorință puternică, ancorată în imaginație, în absența - póthos, la greci - sau în prezența obiectului dorit - hímeros (Vernant, Figure 24). La întâlnirea dintre semnificațiile
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Nagy, puteți să-mi spuneți cum ați resimțit instalarea regimului comunist În România? Mai Întâi, eu am crezut că va fi bine, până la ’48, atuncea când au luat puterea. Și, Începând din ’48, am văzut că toate sunt bazate pe Înșelăciune și pe minciună. De aceea am hotărât ca să lupt clandestin contra comunismului. Când și pentru ce ați fost arestat? Am făcut parte dintr-o organizație subversivă. Eu am fost student la Universitatea „Bolyai”, la pedagogie și psihologie, la anul I.
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]