2,851 matches
-
biroului meu și se luminează brusc În clipa În care se oprește asupra paharului meu de polistiren. Ridică ochii și-mi Întîlnește privirea. Cum e cafeaua ? Întreabă amabil. Bună ? Îmi revine În minte, ca Înregistrat pe bandă, glasul meu idiot, Înșirînd toate prostiile din lume. „Cafeaua de la serviciu e cea mai oribilă chestie pe care am băut-o În viața mea, e curată otravă...“ — Foarte bună ! spun. E chiar... delicioasă ! — Îmi pare bine să aud asta. În ochii lui zăresc un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
despre Plutarh, l‑a desființat, numindu‑l „un simplu literator”. Dar dacă n‑ar fi fost Plutarh s‑ar fi putut scrie Antoniu și Cleopatra? Pe urmă m‑am gândit la Scurte vieți de Aubrey. Dar n‑am să vă Înșir toată lista. Am Încercat să i‑l descriu lui Ravelstein pe domnul Morford: „Morford nebunul” nu venea niciodată beat În clasă, deși, fără Îndoială, era un bețivan, și avea o față roșie de alcoolic. Purta zi de zi același costum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cu „spiritele liberaliste” din campus, destul de comune În zilele studenției mele. Misiunea acestora era să te conștientizeze asupra mentalității burgheze de care educația lor urma să te elibereze. Profesorii eliberatori se ofereau ca modele, uneori erijându‑se chiar În revoluționari. Înșirau aiureli adolescentine. Își legau părul În cozi de cal, Își lăsau barbă. Erau doctori În filozofie hippy și dansatori de swing. Ravelstein nu se comporta În acest fel nu făcea nimic din ce putea fi imitat cu ușurință. Nu puteai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
convins că nu va Încerca niciodată să obțină măcar o nouăzecime de convertire de la tine. Privind Îndărăt, descopăr că eram ciudat de interesat de toți oamenii aceia care veneau să‑l vadă pe Ravelstein În ultimele sale zile și care, Înșirați de‑a lungul pereților camerei, alcătuiau un grup mare de martori tăcuți. El nu mai avea puterea să accepte sau să respingă vizitatori. Dar pot spune că pe unii dintre ei nu i‑ar fi dorit deloc acolo. Smith, unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și‑ar da Întâlnire cu morții În zona crepusculară - oriunde ar fi aceasta. - Și totuși, a stăruit Rosamund, faptul că gândul acesta e atât de persistent te obligă să ții seama de el. - Dar de ce eu? Aș putea să‑ți Înșir, În mai puțin de un minut, alți cinci oameni mai calificați decât mine ca să scrie despre el. - Despre ideile lui, da. Dar probabil că nu i‑ar da destulă culoare. Pe de altă parte... voi doi v‑ați Împrietenit destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
de bilete era bătută În scânduri. Dar În spatele ei, pe o podea de țiglă care urca În pantă, se aliniau o serie de paturi de campanie, pliabile. Nu se dădea nici un film. Sutele de scaune din sala de cinematograf se Înșirau goale. Am Înțeles că aerul din ea era tratat Într‑un fel special și că‑ți făcea bine la plămâni să‑l respiri. Îți grăbeai vindecarea dacă‑ți petreceai noaptea acolo. Așa Încât m‑am alăturat altor vreo șase pasageri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
nu trebuiau născocite. Mă găseam Într‑o pivniță spațioasă. Pereții de cărămidă fuseseră pictați cu veacuri Înainte. În unele locuri Însă erau albi ca brânza de vaci. Dar brânza se murdărise. Pivnița era iluminată cu tuburi fluorescente - și pretutindeni se Înșirau mese după mese după alte mese Încărcate cu obiecte de doi bani, Îmbrăcăminte de femei din aceea donată bazarurilor de spital: lenjerie, ciorapi, pulovere, fulare, fuste. O infinitate de mese. Locul Îmi evoca Subsolul lui Filene, unde mușteriii aveau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
destul de mare. În fiecare an avem de îngropat... câte anul, câte doi... câte trei... Anul trecut au fost mai mulți. Unii vin și nici n-apucă să spună două vorbe. Ajung aproape morți... Pe alții îi găsim noi, peste tot, înșirați pe câmpie... Nu știu ce dracu’ vi se întâmplă vouă, că muriți așa, ca ciupercile... Da’ cel puțin muriți frumos. Ce-i al vostru e al vostru... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Și înaintea mea? Cine a fost înaintea mea? HAMALUL: Înaintea dumneavoastră? Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
se știe, calendarul gregorian, precum cel iulian înaintea lui, e un calendar solar, un an reprezentând durata în care pământul efectuează o rotație completă în jurul soarelui. Anul este împărțit în luni după cum soarele trece succesiv prin cele douăsprezece constelații zodiacale înșirate de-a lungul eclipticii, traiectoria aparentă a soarelui pe cer în decursul unui an. Dar cele 12 luni solare sunt de fapt 13 cicluri lunare de câte 28 de zile, 13 x 28 fiind egal cu 365 zile. Să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
în interiorul lor. Însăși substanța din care sunt făcute o fi aducând ea a lemn sau pâslă sau sticlă, dar când pune mâna pe ceva, nu-tocmai-sticla sau nu-tocmai-lemnul sau nu-tocmai-plușul mai că îl electrocutează. Pascal începe să-și scarpine nedumerit fruntea. Înșirate pe jos cu fața la perete stau pânzele pictorului. Ce-o fi pictat pe ele? Pascal e curios dar nu îndrăznește să întrebe. Nu încă. Obiectele care ticsesc toate suprafețele orizontale îi stârnesc alte întrebări. Imposibil de spus ce sunt sau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
aia! S-au și bătut de câteva ori, la București. S-au contrat și aici, când a venit regele Carol al doilea și a inaugurat silozul de tutun și noua gară fluvială. Venise cu vaporul regal și era toată populația înșirată pe șoseaua de la port până la siloz. Ai lui Băcănel vroia să stea chiar la poarta silozului, pe stânga, să dea regele mâna mai întâi cu ei, când cobora din mașină, dar ai lui Nisip veniseră de cu seară și ocupase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
în căușul palmelor ridicate spre piept. De parcă ar fi ținut ceva de preț în ele. Sau ar fi vrut să încălzească borcănelul. Era destul de cald în încăperea ticsită cu lume. Majoritatea bătrâni, somnoroși, mișcându-se greoi, înghesuiți unul în altul, înșirați într-o coadă care se formase de jos din stradă. Și laboratorul era la etajul doi. Nu avuseseră reactivi de mai bine de trei luni, se făcuseră niște noi modificări cu gratuitățile și lumea tot așteptase să dea drumul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Cam își închipuia despre ce vrea să-i vorbească generalul. Oricum, mai multe decât știa Aulius, nu putea să-i deslușească. Îl căutase Aulius de două-trei ori în București și se lămuriseră. Treceau printre sălciile bătrâne, multe arse de trăsnete, înșirate de-a lungul drumeagului. Un fel de schelete de copaci, cimitir de timp ars, jefuit. Privind sălciile arse, înșirate fără umbră de-a lungul drumului, își aminti de întâmplarea aceea cu stejarul făcut dispărut de țiganii dintr-un cătun de lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
-i deslușească. Îl căutase Aulius de două-trei ori în București și se lămuriseră. Treceau printre sălciile bătrâne, multe arse de trăsnete, înșirate de-a lungul drumeagului. Un fel de schelete de copaci, cimitir de timp ars, jefuit. Privind sălciile arse, înșirate fără umbră de-a lungul drumului, își aminti de întâmplarea aceea cu stejarul făcut dispărut de țiganii dintr-un cătun de lângă satul lor. Era un cătun de lingurari. Trăiau din furtișaguri de lemne din ocolul de care răspundea tatăl ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și din când în când mai cheamă pe câte una de aici și-i face copil. Adică trimite ca un fel de sorb după fetele care se duc singure în Baltă, în Ghiol la Lintițaru. Dacă aș sta să-ți înșir câte se mai spun despre el... Mai toți copiii fără tată de pe aici zice că-s făcuți cu Chiru ăla, cu sorbul fetelor. S-a făcut o întreagă mitologie cu el și cu ce face el în Baltă. Pe vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de ei numai în treacăt, pentru că el e fan Slapshire, dar va fi de acord să o însoțească pe Andreea. Ajunși în camera ei ticsită de postere în mărime naturală și luminată în roșu, Andreea se va tolăni pe covor înșirând minidiscurile cu Black Eleison. Vor asculta cât vor asculta, pe urmă Mircea, dacă îl va duce capul, o va trage pe Andreea la pieptul lui și o va săruta. Muzica asurzitoare le va acoperi gemetele și icnetele. A doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ci mai degrabă în împăciuire. Se îndrăgostise de ceva timp de coleoptere - sunt cărăbușii colepotere? nu știu, parcă mi-a explicat, dar am uitat - și de câte ori avea ocazia se juca cu băieții din borcan, cum îi numea. Îi scotea, îi înșira, îi număra și-i contempla. Așa coleg mi-au dat. Mă uitam la el cum stă sprijinit în cot și face cute în cearceaf ca să varieze traseul cărăbușilor, și mă gândeam că e poponar, pervers sau poate chiar criminal. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
prind cu gândaci prin cameră, că i-i bag pe gât sau ceva în genul ăsta, și i-am atras atenția că de azi înainte vor exista niște reguli de comportament (pe care n-am mai apucat să i le înșir, fiindcă mi s-a părut că devin penibil și m-am oprit). După câteva zile, când m-am dus din curiozitate la Antipa, am văzut insecta la locul ei. Am întrebat o femeie cu ecuson dacă nu cumva a dispărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ce fac. Nu spuse nimic, atent la manevrele celor patru războinici care începeau să umple cu nisip niște recipiente pe care le puseră pe foc, împreună cu niște pietre mari și rotunde. În vremea asta, Xudura părea mai concentrat decât oricând, înșirând trestii pe niște lungi ace de os pe care le așeza lângă el, pe butucul din mijloc unde se așezase. Când păru să fie gata, dădu jos de pe lance, unde rămăsese toată noaptea, capul lui Lucas, îl insultă de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de demult, și acum așa deodată se simți ca bolnav, ca doborât de ele ca de un prea-plin... Apăsat de o imensă tristețe, ca o ruptură cu ființa ta, cu iuțeala gândului, întâmplările, multe triste și amare, începură să se înșire cap la cap, ca mărgelele pe ață, purtându-l prin anii aceia de demult... Cum să uiți ziua aceea de Mai, când Vasilica, ca o rază de soare a pătruns în casa cu nr. 3 din str. Cetinei... umplând-o
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Dumnezeu: El e mare și bun, El le poate pe toate și le știe pe toate!”... În ceasurile acelea din noapte, se abăteau asupra lui tot felul de gânduri. În suflet i se adunau toate grijile, toate suferințele care se înșiraseră încet-încet în umbra vieții lui, și pe care le purta în el, ca pe niște germeni ai unei boli ascunse. ... Seara în pat cu fața în sus, cu privirea în tavan și cu lumina stinsă... După ce a plâns mult până
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
acolo până la anul viitor, când se punde alt buchețel. Oamenii veniți la cimitir, merg în tăcere fiecare la morții lui, nu se aude decât tropotul pașilor lor pe piatră. Mai mulți bătrâni sărmani, bărbați și femei, cu mâna întinsă, stau înșirați pe aleea care urcă la Biserica, pentru o cât de mică pomană. Ceea ce faceți pentru noi, Dumnezeu să vă întoarcă înzecit...!” zic ei triști și îndurerați, mulțumiți și urându-ți sănătate, chiar dacă nu le dai nimic. ”- Ei sunt aproapele tău
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
așa cum le știa de în urmă cu un an... Laițe pe două laturi, pe măsuță un ștergar lat alb cu flori roșii și frunze verzi, și un opaiț cu mucul ars aproape tot. Pe brâul sobei, de jur împrejur, erau înșirate câteva mere... iar pe peretele dinspre răsărit, în colț... iconița Sf. Gheorghe și un smoc de busuioc, de la ”Ziua Crucii”, pe policioara candelei. E curat, e liniște, e răcoare si miros bun a busuioc si mere... Aerul din iatac, lucrurile
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
importante despre activitățile locuitorilor. Pandantivul din bronz, de aspect foliform, păstrat fragmentar (pl. LXXVIII/1) și descoperit întâmplător la Brăhășești - Galați (punctul Vatra satului) este de factură bizantină. Fabricată prin turnare, în tipar monovalv, piesa este ornamentată cu „puncte perlate”, înșirate pe margine, având lipsă părți din interiorul ei și de la extremități, inclusiv urechiușa de prindere. Astfel de exemplare, sub forma unor „inimi” sau „frunze” sunt răspândite pe teritoriul României, Bulgariei și Ucrainei. Obiectul de podoabă este identic cu alte exemplare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de activitate intelectuală. „Timpul se târa lent, secundele păreau zile, ziua părea o veșnicie, iar noaptea un calvar, pe scândura tare, numai În rochița de vară, simțeam cum cimentul Îmi absoarbe bruma de căldură ce se mai ținea printre oasele Înșirate pe sub piele. Căpitanul Capotă m-a Învățat să folosesc betonul ud drept cataplasmă pentru usturimea tălpilor care se vindecau greu. Într-o seară, copleșită de tristețe, am Început să fredonez ușor cântecul de leagăn al lui Brahms. Căpitanul m-a
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]