2,236 matches
-
de treaba asta. Suze mă privește extrem de sincer. Becky, nu poți să le ceri să renunțe la toate astea. Pur și simplu nu se face. — Dar Elinor s-a oferit să le plătească ea și avionul! Am o notă de încordare vinovată în glas, pe care hotărăsc să o ignor. O să se simtă foarte bine și aici! Și pentru ele o să fie o experiență unică în viață! O să fie cazate la Plaza, o să danseze toată noaptea, o să vadă New Yorkul... O să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
să renunțe la idee! — Păi, hai să ne înregistrăm, atunci. Am tot vrut s-o facem! Am tot așteptat zile întregi să ai o seară liberă ca să... Am fost prins cu tot felul de treburi, spune, cu o notă de încordare în glas. Asta e situația. Știu de ce are aerul ăsta defensiv. Pentru că în fiecare seară a lucrat pentru nu știu ce promovare stupidă a fundației caritabile a lui Elinor. Și el știe ce părere am eu în legătură cu chestia asta. — Ei, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
zidit, două dormitoare cu baie... — Mami, noi stăm la New York. — Acum stați la New York. Dar n-o să stați acolo toată viața, nu? Pe termen lung. În glasul ei surprind o notă de îngrijorare și, în ciuda faptului că zâmbește, îi citesc încordarea din ochi. Deschid gura să-i răspund, și brusc, îmi dau seama că Luke și cu mine nu am discutat niciodată până acum ce vom face în viitorul mai îndepărtat. Poate pentru că eu una am pornit întotdeauna de la ideea că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
prin care a trecut Mihai Drăgan (cel tîrgocnean și, îndeosebi, cel ieșean) i-au provocat destule nemulțumiri și l-au obligat să se afirme prin contrast. Momentul istoric și unii dintre oameni i-au fost, în mai multe rînduri, potrivnici. încordarea lui își avea originea încă din perioada copilăriei (ciudat, nu l-am auzit niciodată povestind o întîmplare fericită de atunci) și a adolescenței. Tinerețea i-a intensificat-o, uneori pînă la paroxism. Scrisorile corectează imaginea idilică pe care, din superstiție
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
răbda procedeele mafiote cu care sunt lucrat, calomniat etc., și am lovit și eu, în public, într-o ședință a Consiliului profesoral. Sunt absolut scîrbit de ceea ce este la facultate, de nedreptățile revoltătoare ce se fac celor care lucrează. Din cauza încordării nervilor în ultimi patru-cinci ani și a muncii excesive, în primul rînd la facultate, mă simt prost (și bolnav sufletește). Ar fi tare bine să ne putem vedea să mai discutăm (sunt atîtea!) și să mai putem evada puțin din
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a accentuat puțin, după intoxicație, așa că îți dai seama că trebuie să devin mai metafizic, și mai puțin agitat. Și e greu să fii mai metafizic aici, în urbea culturii, unde sunt mulți inculți și impostori, atmosfera fiind de continuă încordare și luptă. Eu, care voiam să mă retrag pentru o vreme din publicistică, trebuie să constat că numai lupta ne-a rămas, de vreme ce alții care ar putea să lupte și ei sau măcar să schițeze un gest de luptă sunt tot
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
-ți scriu, dar n-am reușit. Mai exact: n-am reușit să ies din mine, din lupta cu îndoiala și descurajarea, și să mă adun spre limpezire. Noi suntem dezavantajați în fața vieții deoarece trăim (totul) cu prea multă pasiune și încordare. și nimic nu mă poate întrista mai mult decît obtuzitatea și reaua credință a indivizilor (cu putere) care sunt ostili muncii și gîndului demn și dezinteresat. Am crezut că după năpraznicul cutremur mulți oameni „senini” se vor cutremura ei înșiși
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
muncitoare, Iancu Gutman a Înaintat la „centru” și o listă cu dezertorii: „Enghel Solomon, Carol Steinberg, Braunștain dentist, Marcu Mihalovici, Avram Leibovici și Lupu Moscovici”. În acele timpuri de mare foamete, ulița evreiască hușeană se afla „...Într-o stare de Încordare datorită lipsei alimentelor”, scrisese responsabilul mai amintind și de o posibilă fraudă la Înființarea cantinei de la Răducăneni, ceea ce adeverește zicerea cu banul care e ochiul lui Skaraotzky. Iată tevatură descoperită de inimosul Gutman: „(...) La Răducăneni au primit un ajutor de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
un efect de coerență asigurat de o bună regie a focalizării obsesive. Maladia aduce în discuție dispozitivul senzorial al lui „simț enorm și văz monstruos”. Chiar și atunci când vederea este temporar blocată, auzul, celălalt simț angajat, îi preia prerogativele. „O încordare înaltă a atenției ascute simțirea auzului în singurătatea nopții ; când ochiul e dezarmat și neputincios, auzul pare că luptă să și vază.” Ne aflăm în acest regim al lui „simț enorm”. Decupajul gestului care emblematizează violența și transformarea criminalului într-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
la Luxor, ne-am cazat, am mâncat și am dormit până a doua zi dimineață neîntorși. Hotelul, deși de 4 stele, era la fel de prăfuit ca și cel de la Cairo, dar aici s-a întâmplat minunea care m-a descătușat din încordarea generată de neajunsurile organizatorilor. Pe 31 decembrie dimineața, în sala de mese a hotelului, invadată de turiștii români, am râs cu lacrimi, deoarece, deși erau la discreție mâncăruri, nu am reușit nici unul din cei 200 de turiști să-i convingem
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Vocea pornește din interior. Mișcarea nu este publică. Sunt unii care se dăruiesc mișcării. Zucco - personaj care iese dintre coperțile unei cărți. Trebuie să ne fascineze. Prima scenă - naivitate, reacții, ascultăm și citim. Orice stil de joc am aborda, mișcarea, încordarea, totul trebuie să înceapă din interiorul nostru. În grup suntem indivizi, nu vorbim ca într-un cor vechi, antic. Întrebări prima scenă - Cât citim? Reacționăm pe cont propriu sau în grup deodată? Când lăsăm textul? Facem cum simțim fiecare? - scena
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
forță este emanată de ea și primită fără reținere de ființa mea. În cuvinte mai simple, când mă aflu în acel spațiu simt că-i al meu și-mi dă voie să-i dau viață. Marți, 18 mai 2004 - acasă Încordarea și sentimentul ridicolului sunt cei mai mari dușmani ai actorului. Dacă aceștia nu pot fi stăpâniți nu va ieși la iveală creația propriu zisă. Când ești stăpânit de sentimentul ridicolului începi să te precipiți, vrei să scapi cât mai repede
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cu nimeni toată viața. Crezi că toți cei din jur, colegii, spectatorii, mașiniștii, au văzut cât de stângaci ai fost, te simți vinovat pentru nereușita demersului artistic și vrei să te apuci de altceva, orice numai teatru să nu fie. Încordarea te paralizează, provoacă lapsusuri, generează panică, vocea ți se schimbă, devii crispat și te întrebi ce s-a întâmplat? De ce nu reușești să fi tu însuți cel care la repetiții puteai să convingi. 19 mai 2004 - acasă În procesul creației
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
sărutat-o pe obraz! Scena a fost ulterior "picant" comentată de colegii de la alte ambasade, care ne-au felicitat, avansând în glumă ideea unei "fructuoase colaborări între Pinochet și România socialistă". Aveam nevoie și de astfel de momente de destindere, încordarea zilnică, nonstop, solicitându-ne la maximum atenția, nervii, capacitatea de analiză, sinteză și concentrare. Eram prezenți la acțiunile protocolare organizate cu ocazia zilelor naționale de celelalte ambasade sau cu alte prilejuri. Cele mai "gustate" erau recepțiile de la ambasadele SUA, Franței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
duce În cele din urm) la atenuarea conflictului. Modernizarea ar face statele arabe s) se simt) puternice, iar sentimentul c) puterea lor a crescut considerabil le-ar putea diminua dorința de a soluționa conflictul. Procesul de modernizare produce și el Încordare și tensiuni În societate și În sistemul ei politic. Tulbur)rile declanșate ca urmare a moderniz)rii nu au f)cut că relațiile statelor arabe cu Israelul s) fie mai bune. Evident, puterea petrolului din statele arabe va sc)dea
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
tensiuni. Ușor de spus „relaxează-te!“, greu de aplicat, nu? Poți să simți Însă unde sunt concentrate tensiunile: spatele Îți e crispat, picioarele țepene, stomacul e ca de piatră și rezultatul e o oboseală inexplicabilă. E oare nevoie de atâta Încordare? Dacă nu ești convins sau angajat În ce faci, atenția, cum spui, Îți fuge. E sigur că ceva Înăuntrul tău nu participă, dar nu-ți dai seama. Te simți frustrat și nu știi de ce. Orice mică distracție Îți fură energia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de urși, teatru privat, câteva tablouri pictate de vechi maeștri alături de o mulțime de fleacuri), despre ale cărui crize de furie nestăpânită se zvonea că ar fi pus În pericol chiar viața băiatului. Mama mi-a povestit mai târziu despre Încordarea care se simțea În casa de la Vira, În copilăria ei, despre scenele cumplite care aveau loc În biroul lui Ivan Vasilievici, o cameră sumbră, situată pe colț, care dădea spre o fântână veche cu o roată ruginită, aflată sub cinci
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
demonstrații sau se Înscrie Într-un sindicat pentru a se pierde În ele. Somnul este cea mai imbecilă frățietate din lume cu cele mai grele Îndatoriri și cele mai primitive ritualuri. Este o tortură mentală care mi se pare degradantă. Încordarea și istovirea pe care le produce creația mă silesc deseori, din păcate, să Înghit o pastilă cu efect puternic care Îmi oferă un ceas sau două de cumplite coșmaruri sau chiar mă silesc să accept alinarea comică a unei moțăieli
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
iar În clasele mai mari - adunări mai ambițioase pentru discutarea evenimentelor politice curente. Presiunea exercitată constant asupra mea pentru a mă Înrola Într-un grup sau altul, n-a reușit să-mi Înfrângă rezistența, provocând În schimb o stare de Încordare pe care n-o puteau atenua toți cei care elogiau exemplul oferit de tata. Tata era, Într-adevăr, un om foarte activ, dar așa cum se Întâmplă deseori cu copiii unor tați celebri, eu vedeam activitățile lui prin prisma mea, care
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Rech din St. Petersburg În mâini și un Times din Londra În poală. Un telefon alb strălucea pe măsuța acoperită cu sticlă de lângă ea. Deși era târziu, ea Încă mai aștepta telefonul tatei de la St. Petersburg, unde era reținut de Încordarea produsă de apropierea războiului. Lângă canapea era un scaun, dar eu Îl evitam Întotdeauna din cauza satinului auriu cu care era Îmbrăcat, căci simpla lui vedere mă cutremura, dându-mi niște fiori ce porneau din șira spinării și se răspândeau ca
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Palatului scăldată În razele lunii și se Înălța tot mai sus, Încercând În van să ajungă la sub-baza acelui Exegi monumentum al lui Pușkin. Ea a susținut ulterior, În rarele ei momente de proastă dispoziție, că dragostea noastră nu rezistase Încordării acelei ierni; se ivise o fisură, spunea ea. În tot răstimpul acelor luni, continuasem să-i Închin versuri, scrise pentru ea, despre ea, câte două sau trei poezii pe săptămână; În primăvara anului 1916 le-am publicat Într-o culegere
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Și totuși nu mă Înduram să mă culc, temându-mă nu atât de insomnie, cât de inevitabila sistolă dublă, produsă de răceala așternutului și totodată de ciudata afecțiune numită anxietas tibiarum, o stare dureroasă de neliniște, o chinuitoare accentuare a Încordării musculare, care te face să-ți schimbi continuu poziția membrelor. Mai adunam niște cărbuni și Învioram flăcările Întinzând o foaie din ziarul londonez Times peste fălcile negre fumegânde ale căminului, camuflând astfel complet cavitatea lui deschisă. Începea să se audă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
umanistice pe care le-a făcut pentru a-și lua doctoratul În filologie. Se plângea totuși că e urmărit permanent de ghinion, adăugând că, dacă nu va vedea curând ceva cu adevărat zguduitor, s-ar putea să nu mai suporte Încordarea. Asistase la câteva spânzurări acceptabile În Balcani și la o guillotinade mecanică, cu o bună publicitate, dar cam deprimantă (Îi plăcea să recurgă la ceea ce el numea franceza colocvială) pe Boulevard Arago, la Paris; nu știu Însă cum se făcea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
povestit că visa, că vedea niște lucruri extraordinar de frumoase. Am trăit atunci câteva zile de cumplită incertitudine. Am postit, m-am și rugat? Nu mai țin minte, nu cred. Practicam, în schimb, un fel de exerciții bizare, de colosală încordare a voinței și a întregului corp, ca s-o „ajut” pe Doina. Și poate chiar am ajutat-o. Mă văd în una din serile acelui scurt, dar teribil interval, pe la nouă - mă întorceam de la redacție, se întunecase -, pe stradă, aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în picioare. * Ce uriașă schimbare în numai patru zile! Miercuri, când venisem la el cu d-na doctor D., de care ne legasem ultimele speranțe, mai era încă el cel dintotdeauna. Vorbea ca de obicei, se străduia - cu prețul unei încordări supreme, bănuiesc: orgoliul de a nu se lăsa înfrânt de boală mai ținea steagul sus - să aibă gestul energic și chiar se sculase din pat, aparent dezinvolt. Cu bruschețea sa caracteristică, prea îndrăzneață uneori în ciuda zâmbetului ce o însoțea întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]