KorAP: Find »[drukola/base=încrunta & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...71 72 73 ...91 >

2,268 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324

Marea Nordului. Următoarea oprire: Norvegia. Nu l-am fi găsit niciodată. Logan Își lovea ușor raportul de autopsie de dinți, cu ochii fixați Într-un punct deasupra capului chel al inspectorului Insch. — Să fie o coincidență atât de mare? spuse el Încruntându-se. David Reid zace acolo de trei luni și, dacă nimeni nu Îl găsește până râul dă pe dinafară, nu va fi găsit niciodată. Își Îndreptă privirea din nou către inspector. Dacă este târât În mare, povestea nu mai ajunge

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
așa? Watson confirmă. — Și care-i faza cu... - Logan mimă cum soarbe dintr-o sticlă de cola. Încearcă să se lase de fumat? Watson ridică din umeri. — Habar n-am, domnule. Poate e vreun comportament maniaco-depresiv?? Se opri o clipă, Încruntându-se. — Sau poate e doar un gras nenorocit. Logan nu știu dacă să râdă sau să se prefacă șocat. — Un lucru e sigur, domnule. E un polițist al naibii de bun. Și nu poți s-o zbârcești cu el de două ori

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Miller să urce treptele. — Comisare! spuse Miller zâmbind. Nu te-am mai văzut de mult! Ești În continuare escortat de dulceața aia de... Zâmbetul i se lăți și mai tare În momentul În care o văzu pe Watson privindu-l Încruntată din ușă. — Polițisto! Tocmai vorbeam despre tine! — Ce vrei? Vocea Îi era mai rece chiar decât acea după-amiază cenușie. — Întâi afacerile și apoi plăcerea, nu? Miller scoase din buzunar un reportofon foarte modern și Îl Îndreptă spre ei. — Încă un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
tine! — Ce vrei? Vocea Îi era mai rece chiar decât acea după-amiază cenușie. — Întâi afacerile și apoi plăcerea, nu? Miller scoase din buzunar un reportofon foarte modern și Îl Îndreptă spre ei. — Încă un copil dat dispărut. Aveți... Logan se Încruntă. — De unde ai știut că un alt copil a fost dat dispărut? Miller făcu un gest către drumul Înecat de apă. — Ai acolo mașini de patrulă care comunică semnalmentele copilului! Cum crezi că am aflat? Logan Încercă să nu pară atât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
asamblat Într-o dimineață de luni, Înainte ca fabrica să fie perfect trează. — Sunt aici de ore Întregi! spuse el, Încercând să pară cât se poate de indignat. Ore Întregi! Fără budă! Eram cât p-aci să explodez! Logan se Încruntă. — Of, of, of. În mod sigur e o greșeală la mijloc, domnule Nicholson. Și ați venit aici nesilit de nimeni, nu-i așa? Fără toaletă? O să vorbesc eu cu ofițerul de serviciu. O să am grijă să nu se mai Întâmple

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
când l-am găsit pe copilul ăla, nu-i așa? De ce mama dracu’ să fi venit la voi dacă l-aș fi omorât? N-aș putea omorî un copil: eu iubesc copiii! Watson ridică dintr-o sprânceană, iar Nicholson se Încruntă. — Nu la modul ăla! Am și eu nepoți și nepoate, da? Pur și simplu, n-aș putea face așa ceva! — Atunci hai să ne Întoarcem de unde am plecat, spuse Logan trăgându-și scaunul mai aproape de masă. Ce făceai pe malul Donului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
un buzunar al gecii, urmat de un fes cu moț roșu având cusută inscripția „UP THE DONS“. De sub el se ivi capul chel al lui Billy. Logan se arătă foarte șocat. — Ce s-a Întâmplat cu părul tău? Billy se Încruntă În timp ce Își Îmbrăca salopeta albă din carton. — Nu Începe și tu, la naiba. Oricum credeam că ai murit. Logan zâmbi. Da, dar mi-am revenit. Fotograful Își șterse ochelarii cu o batistă gri, repetând apoi operațiunea cu obiectivul aparatului. — A

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
și se scufundă Încet Înapoi În scaun. Insch nu se mișcase. — Deci, domnule inspector, zise Moir-Farquharson, după cum spuneam: aș dori să discut cu clientul meu În particular. După asta, vă vom ajuta cu demersurile dumneavoastră. — Nu așa funcționează, zise Insch Încruntându-se la avocat. Nu ai nici un drept legal să discuți cu nemernicul ăsta Înainte. Tu ești aici doar de fațadă. Se aplecă spre el aproape atingându-l. — Eu conduc spectacolul, nu tu. Moir-Farquharson Îi zâmbi calm. — Domnule inspector, spuse el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
cer să mă lăsați să discut cu clientul meu În particular. Și dacă nu vreau? Atunci stăm aici și așteptăm până la paștele cailor. Sau să se termine cele șase ore pe care le mai aveți. Depinde de dumneavoastră. Insch se Încruntă, Își Îndesă bomboanele Înapoi În buzunar și părăsi camera, urmat de Logan și de Watson. Pe hol, era mult mai răcoare, dar atmosfera era plină de tensiune. După ce termină de Înjurat fiecare membru al familiei avocatului, Insch Îi spuse lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
În apartament. Erau firmituri de mâncare și sticle goale de vin În sacul de gunoi. Nici o șansă să o fi pus În sac În altă parte... Doar dacă nu cumva are o altă proprietate unde mănâncă și bea. Insch se Încruntă, scormonind În pungă. — Du-te mâine până la primărie. Vezi dacă mai are vreo proprietate Înregistrată pe undeva. Pentru orice eventualitate. Găsi Într-un final ce căuta: unul din discurile din semințe de anason cu pete albastre pe ele. Fii atent

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
nu e ca și cum s-ar fi făcut curățenie de curând, pentru că dormitorul arăta ca o cocină. Chalmers susține că n-are habar cine e fata. N-a mai văzut-o niciodată. — Ce surpriză. Și Sandy Alunecosul ce zice? Insch privi Încruntat În direcția camerei de interogatoriu. — Același lucru pe care jegul ăsta Îl spune mereu, răspunse el, ștergându-și sudoarea de pe frunte. Că nu avem nici o dovadă. — Și cu bonul de casă cum rămâne? — Probă indirectă cel mult. Spune că fetița

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
a fost dată dispărută? Poate pentru că nu era nimeni care să sesizeze că lipsea? Sunetul dogit, al telefonului se auzi din buzunar și Logan Înjură. — Logan, răspunse el. Era recepționerul, care Îl anunță că avea un vizitator jos. Logan se Încruntă către teancul de declarații de pe birou. — Bine, spuse el Într-un final. Cobor imediat. Aruncă ambalajul de la ciocolată și paharul gol de plastic În coș și se Îndreptă către recepție. Cineva dăduse Încăzirea prea tare, așa că toate geamurile erau aburite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
spus: am făcut niște cercetări. Lazăr nu e o poreclă nepotrivită pentru cineva care s-a Întors din morți. — Eu nu m-am Întors din morți. — Ba da. Conform dosarului tău medical, ai fost mort cam cinci minute. Logan se Încruntă. — De unde știi tu ce e În dosarul meu medical? Miller ridică din umeri. — Sunt plătit ca să știu chestii, Laz. După cum știu că ieri ai găsit un copil mort la groapa de gunoi. După cum știu că ai arestat deja pe cineva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Logan nu se putu abține să se Întrebe dacă tatăl lui Richard Erskine era și el pe afară, căutându-și fiul prin ploaie și Întuneric. Apoi Își aduse aminte că bietul om murise Înainte ca Richard să se nască. Se Încruntă În timp ce se Înscria cu duba În giratoriul care Îi ducea spre Hazlehead. Era ceva care nu-i dădea pace. Abia acum Își dădu seama: cât timp fusese În casa lor, nimeni nu adusese vorba despre tată. În toate fotografiile de pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
vin. După vreo două minute, o umbră se zări prin ușa de la intrare pe jumătate din sticlă și o cheie fu răsucită În broască. Ușa se deschise și un cap se ivi În spatele ei. — Da? — Darren? Întrebă Logan. Fața se Încruntă și o pereche de sprâncene negre și groase coborâră peste ochii care nu priveau tocmai În aceeași direcție. Poate că Darren Caldwell era cu mai bine de cinci ani mai În vârstă decât arăta În fotografia de la școală, dar nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
hohot de râs, iar Logan se Întoarse pentru a o vedea pe fetița de la supermarket sărind În sus și-n jos Într-o baltă, În vreme ce bunicuța râdea și aplauda. Stătu și se uită la scena aceea, iar fruntea e se Încruntă ușor. Dacă tatălui lui Richard Erskine nu i se dădea voie să-și vadă fiul, probabil că nici bunicilor. Toți aveau de pierdut... Dormitorul principal nu prea semănase cu genul de loc În care doarme un bărbat de douăzeci și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
ușa camerei din spate. — Dougie, ce ți-am zis eu despre câinele ăla nenorocit? Bătrânul schiță un zâmbet, arătându-și dinții verzi și maronii. — Ai zis că dacă vin porcii, să-l las să le rupă naibii gâturile. Nou-venitul se Încruntă, apoi un zâmbet Îi Împărți fața În două. — Mda, ai dreptate. Așa am zis. Era cam cu treizeci de ani mai tânăr decât Doug, dar bătrânul Încă i se adresa cu „domnule“ McLeod. Simon McLeod moștenise trăsăturile aspre ale tatălui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Logan recunoscu semnalul și scoase un carnețel, gata să noteze reclamația Hoitarului. Împăturește. Împăturește. Împăturește. Hârtia Începuse să se rupă pe la colțuri, unde fusese Împăturită În mod repetat. Un pătrat perfect se desprinse dintr-unul din colțuri, iar Hoitarul se Încruntă Înspre el. — Domnule Philips? Îmi puteți spune ce s-a Întâmplat? Atent, bărbatul bătut rupse pătratul de hârtie și-l puse În fața sa. Era aliniat perfect cu marginile biroului. Apoi Începu din nou să Împăturească. Insch oftă. — OK. Ce-ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
de părere că am avut parte de suficient de multă publicitate pentru o săptămână. Putea foarte bine să fie spânzurat ca hoții de cai la cât de mincinos era. — Știi cum e... zise ridicând din umeri. — Nu e cazul? se Încruntă Miller. Îi arăt eu lui „nu e cazul“! Scoase agenda și mâzgăli ceva. Dimineața următoare Începu cu o duzină de accidente În trafic. Niciunul soldat cu morți, dar toți dăduseră vina pe centimetrii de zăpadă căzuți peste noapte. Pe la opt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
transpira ca naiba. Lapovița care cădea din cerul plumburiu nu se deosebea de sudoarea care i se scurgea pe spate până În chiloți. Numai că În nici un caz n-avea de gând să-și dea jos salopeta aia afuristă de cauciuc! Încruntându-se, ridică lopata la nivelul umerilor și Îndesă altă Încărcătură de carcase putrezinde În containerul uriaș pentru deșeuri. Totul puțea a moarte. Simțea asta, deși purta mască. Carne În putrefacție. Vomă. Dăduse afară micul dejun și prânzul cu o zi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
În lapoviță. Avea gulerul hainei ridicat și un ziar pus pe capul său ras, Încercând să țină la distanță ce era mai rău din vremea de afară. Alunecă și patină În drumul său spre rampa dezafectată de la agenție. Logan se Încruntă și Întoarse binoclul spre noul-venit, când acesta intra pe ușa magazinului. Urechile bărbatului erau festonate cu cercei și avea o privire hăituită ce putea fi recunoscută Într-o clipă: Duncan Nicholson. Același Duncan Nicholson care dăduse peste cadavrul unui băiat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
vizavi. Între ei licărea un mic sfeșnic. Doar două dintre locașuri aveau lumânări În ele, iar acestea erau puțin mai mari decât niște muguri. Nimeni nu scoase un cuvânt la intrarea lui Logan. Fața lui Insch era de piatră, privind Încruntat către silueta așezată. Probabil că se gândea la același lucru ca și Logan: Îl avuseseră noaptea trecută și-i dăduseră drumul. Și acum aveau de-a face cu alt copil mort. — L-am trimis pe doctorul de serviciu acasă. Vocea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
amuzantă că acum avem de-a face cu două fetițe moarte, nu? Ba chiar mai amuzant e că avem de-a face cu un ticălos bolnav care omoară băieței și le vâră chestii-n fund. Le taie puțele. Logan se Încruntă. Pe David Reid Îl găsiseră mort și mutilat Într-un șanț din cealaltă parte a orașului. Hoitarului Îi plăcea să păstreze mortăciuni. N-ar fi lăsat el un asemenea trofeu să zacă la voia Întâmplării. — Știi, zise Logan Încercând să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
foi deranjat În scaunul său și-și Îndreptă uniforma. — Cei de la Lothian și Borders au vorbit iar la telefon cu șeful poliției. Spun că au personal cu experiență În genul ăsta de investigații. Ar fi Încântați să ne „ajute“. Se Încruntă. — Trebuie să se vadă că facem ceva. Publicul cere sânge; dar eu nu sunt dispus să li-l dau pe inspectorul Insch. Trase adânc aer În piept. — Există o singură soluție. Și asta presupune să-l abordăm pe Colin Miller

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
o mai vadă nici acum. Când cadavrul avea să fie În cele din urmă eliberat pentru Înmormântare, sicriul va fi Închis. Nu vor lăsa pe nimeni să vadă ce e Înăuntrul acelei cutii. — Știe? Că am găsit-o? Insch se Încruntă și băgă la loc În buzunar punga de dulciuri neatinsă. — Nu Încă. Acolo mă duc acum. Să-i zic că a lăsat-o pe fiică-sa să fie prinsă de un ticălos bolnav. Că a omorât-o În bătaie și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]