2,074 matches
-
mai făcuse asta niciodată, a sărutat-o din nou, până când ea i-a răspuns și l-a Învățat cu delicatețe cum să o sărute, cum să facă să urce În ea mareea fierbinte a tinereții. Apoi ea l-a privit Îndrăgostită minute În șir, fără să se dezlipească de trupul lui osos de adolescent, el Însă privea În gol, speriat și vrăjit, ăsta e cuvântul potrivit, vrăjit de gustul sărutului și speriat de ce ar fi fost să urmeze dacă... S-au
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
pe de o parte admirația În fața aparenței, În fața operei de artă pe care o inspira trupul, Înfățișarea acestui om, pe de altă parte scârba, indignarea, stârnite de opțiunile, de comportamentul lui față de oameni. Exact ca Într-o prietenie cu sugestii Îndrăgostite, cum se Întâmpla demult În Antichitate, o prietenie care pășise dincolo de linia roșie a respectului... — De ce ai venit? l-a Întrebat totuși cu reproș. — În primul rând ca să Îmi cer scuze pentru gestul meu laș. Am auzit că ai fost
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
a Liviei să fie închisă și ca tânărul Gajus să fie condus în imperiala domus a Antoniei, mama lui Germanicus, bunica sa. Antonia se născuse cu mulți ani în urmă, rod al scurtei și nefericitei căsătorii a surorii lui Augustus, îndrăgostita Octavia, cu rebelul Marcus Antonius. Toți spuneau că era urmașa lui Augustus, însă nimeni nu îndrăznea să-l pomenească pe tatăl ei, al cărui nume ea îl purta cu amară mândrie. Se spunea că Antonia era singura persoană din Roma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
avem norocul să prindem un șarpe și, în loc să-i zdrobim capul, îi dăm drumul în fundul grădinii. Auzind condamnarea, Arvilius fu cuprins de disperare și, lipsit de demnitate, începu să plângă în fața tuturor. Atunci Marcus Aemilius Lepidus - bărbatul cu care Drusilla, îndrăgostită, voise să se căsătorească și nepotul acelui Marcus Lepidus în casa căruia Julius Caesar cinase cu o seară înainte de a fi ucis - îi aminti Împăratului greutățile exilului și îl imploră să-l trimită pe vinovat într-un loc mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Frumoasa mea cu sânii copți, Cu părul de mătasă, Din cele-o mie una nopți Câte-ai dormit acasă? Frumoasa și detectivul Și-a dezgolit seducătoare Figura-i plină de ispită Și, astfel, hâtra infractoare Rămase nedescoperită! Sacrificiu din amor Îndrăgostită - ce supliciu! - De-un om politic eminent, Curând trecu la alt serviciu: Dintr-o speluncă-n parlament. Compliment Soția domnului patron, Nici tânără, dar nici bătrână, Arată azi de-un milion... Care-a trecut din mână-n mână. Unei Cleopatre
ION DIVIZA by ION DIVIZA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83938_a_85263]
-
Cibicioc, unde pitorescul artei naive și noutatea sursei de inspirație (tîrgurile evreiești moldave) sînt puse - ca și în cazul comentariului semnat de B. Fundoianu - alături de modelul „neîndatorat nici unui pastiș” al lui Ion Creangă. Un comentariu ironic despre romanul popular Americana îndrăgostită al lui Vasile Pop, emigrant în Statele Unite, și despre mentalitatea pragmatic-burgheză aferentă (în Adevărul, an XXXIII, nr. 11089, 27 mai 1920) începe printr-o replică polemică la adresa clamatei „nevoi de roman”, intens dezbătută în presa noastră literară din epoca imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mână, chicotind.Când au ajuns aproape de casa unde locuia Frusina, se uită în stânga și în dreapta să vadă dacă este cineva pe uliță, o mai luă o dată de mijloc și o sărută cu foc; ai fi zis că este un bărbat îndrăgostit de când lumea de colega lui. Aceasta fugi imediat în curte și se duse direct în cameră.Se așeză pe pat și se gândi la săruturile cu George. Tot corpul îi vibra a bucurie și fericire, îi venea să zburde prin
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
coordonator Anișoara Iordache Haiku 1 udând brândușele pisica se scutură evantai din stropi. Haiku 2 în fața blocului, lalele; popas de suflet acorduri. Haiku 3 urcând spre Babele... ceața învăluie drumul. Haiku 4 citind poezii sub castanii înfloriți în jur, numai îndrăgostiți... Haiku 5 la Dervent, troiță între lalele și trandafiri poartă spre cer. Peta Melec, clasa a VIII-a Liceul Teoretic „Emil Racoviță” Techirghiol Constanța profesor coordonator Ciobanu Claudia-Veronica Primul semn Ghioceii tremură, De viață se bucură, De soare și de
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
față, iar pe spate un fermoar auriu. Aveam o acoperire perfectă pentru a putea asculta playlist-ul meu. Melodia principală fusese „Fall for you” cântată de Secondhand Serenade. O melodie de dragoste, ale cărei versuri mereu mă emoționează, deși nu sunt îndrăgostită, deși nu simt nimic, sunt rece. Și asta a fost și ultima oră pe ziua de astăzi. Mă întorc acasă, la căldura patului meu confortabil. Deși parcursesem același drum de patru ani încoace, acum părea diferit și străin. Părea nou
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
nici măcar un ceas, un minut, o secundă fără să mă gîndesc la ea. Și la planul minuțios pregătit care dăduse greș din pricina dorinței ei de a mînca niște căpșuni. Zărise căruciorul precupețului care vindea trufandale sosind pe docurile din Rouen. Îndrăgostit, inconștient, stupid, plecasem să-i cumpăr căpșuni chiar Înainte de Îmbarcare și fusesem prins de un banal control de identitate. Vasul plecase fără mine spre America și se zdrobise cîteva ceasuri mai tîrziu de recifele din Lands’en. Insula mea. Destinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
puternică a lunii. După câteva zile, mi-am luat inima în dinți și am cerut-o de nevastă pe fata din lună. Nu prea înțelegeam nici eu cum ar fi fost posibil așa un lucru, dar eram pentru prima dată îndrăgostit și nimic altceva nu conta. Eram gata să rămân să locuiesc în lună de-acum înainte, s-o pot privi la nesfârșit. Drept răspuns, fata a început să plângă cu gemete. Următoarele zile au decurs la fel; cum îi puneam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
în două bucăți egale și fata mi-a căzut moartă în brațe. Luna, înconjurată cu un cerc de sânge, își arăta cele două emisfere sparte: una întoarsă către pământ și alta către cer. De-atunci nu am mai fost niciodată îndrăgostit, poate de asta am devenit în timp atât de urât. Chiar și ipostaza mea umană a început să capete înfățișare de lup înfricoșător și singuratic. Am aflat mult mai târziu că fata fusese ascunsă în lună de niște zâne binevoitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ori am acceptat invitația. Iată cea mai bizară dintre povestirile Aspidei. Povestea de iubire a Aspidei Eram foarte tânără pe atunci și încrezătoare în puterile iubirii. Stăteam toată ziua lungită pe pietre în soare și priveam cu jind la tinerii îndrăgostiți ce veneau la râu să se scalde. De multe ori luam diferite chipuri de femei atrăgătoare; principiul meu este feminin, așa cum ați putut observa, și tulburam cu insolența mea tinerele perechi sosite la scăldat. Trupurile lor erau tinere și frumoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
aparent liber, în fapt, înrobit, flutură și palpită în spații subtile, iar trupul inert, împiedicat, rămas în urmă, este incapabil de-a răspunde satisfăcător noului context erotic. Nu înseamnă asta că natura firii mele este aceea de a fi mereu îndrăgostit? Și că așa am fost și am avut nevoie să fiu întotdeauna? Asta trebuie să fie nevoia mea și starea mea de perpetuă îndrăgostire, de grație, care mă ridică, mă detașează de mine însumi, pentru a mă putea contempla. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mi le-a păstrat cu sfințenie și mi le-a restituit cu putere din străfundurile ei. Ea mi-a mărturisit, și-mi amintesc cu precizie fiecare cuvânt al ei: de când se știe sau de când își poate aminti, a fost întotdeauna îndrăgostită: ba de tatăl ei, ba de unchiul ei, ba de verișorul dinspre mamă; de primul învățător, de farmacistul la care se ducea cu mama când era în școala primară. Deci ea știa, de aceea își accepta atât de liniștită această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pe care multe nobile doamne o purtau pe afară, pentru a se feri de praf. Dar Îi fusese suficientă o mișcare ușoară, În timp ce se ridica pe vârfuri ca să vadă mai bine, pentru a o recunoaște cu intuiția amintirii unui bărbat Îndrăgostit. Nu mai știa ce hotărâre să ia. În clipa aceea, femeia se deplasă și ea spre ieșire, cu pasul ei mlădios. Pentru câteva momente, poetul avusese impresia că Noffo Îi făcuse un semn atunci când trecuse pe lângă dânsa. Un inchizitor, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
verde-melancoliefată morgana a gândurilor mele atârnate de cer ... împart cerul în anotimpuriprin înserări ascunse-n tăcere iubesc ninsorile anotimpului de-acum... Poveste ... O lacrimă își curge drumul săpat de nopți pe același făgaș pe același obrazprin ceața ei ochii mei îndrăgostiți încă te recunoscfiecare pas al tău își teme, la fel ca atunci, încercarea. N-aș vrea să plâng, dar brașele tale îmi desenează pe trup aceeași poveste de demult, când din mine creșteau liane de dornu te-am putut încătușa
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
vom desena un rest de zâmbetEl s-ascundă urma unui ultim plânset... A fost iubirea noastră poate un blestem... Și astăzi mă întreb și astăzi te mai chem, în vise lungi și-n doruri nerostite Și în cuvinte de tine-ndrăgostite. Chin a fost, când mult prea dulce, când amar Tu poate, nici măcar nu ai avut habar... Lăcrimau în ceață copaci de frunze goi Când risipeam tăcerea clipei peste noi. Târzie toamnă-i azi prin gând, iubitul meu Ploi se duc
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
vieților noastre amoroase, detalii care ar fi mult prea jenante ca să le împărtășești unui jurnal. Întâlnirea de noaptea trecută cu Randall nu mi s-ar fi părut reală până ce nu i-aș fi povestit-o Marei. — O-ho! Arăți cam îndrăgostită, Claire. Doar nu te-ai întors, din nou, la James, nu? — Am spus c-a fost o noapte uluitoare, Mara, nu o noapte prostească. E un tip nou. De fapt, e o veche pasiune de-a mea. Îl cheamă Randall
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
o sun pe Vivian în seara aia. Trebuia să aștepte până a doua zi. Îi stătusem la dispoziție luni de zile. De ce nu-mi lasă și mie un amărât de week-end... de ce nu mă lăsa să mă simt fericită și îndrăgostită măcar câteva minute - — Claire! a lătrat al doilea mesaj. Vivian! Sună-mă înapoi! Nu știu cine îți închipui că ești sau de ce îți imaginezi că ai dreptul s-o iei RAZNA în halul ăsta, dar îți ordon să mă suni! M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
întins brațul peste masă și mi-a prins mâna. Când eram în preajma lui, nu mă puteam abține să nu surâd. Din fericire, fenomenul părea să fie reciproc. Voi doi, a râs Mimi după ce-a terminat. Sunteți ca doi porumbei îndrăgostiți! M-am lăsat pe spătarul scaunului, încântată de noaptea care se întindea înaintea noastră. În viața mea, începea un nou capitol - și, de data asta, eu eram cea care îl scria. Mulțumiritc "Mulțumiri" Îi sunt profund recunoscătoare lui Jamie Raab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
ora asta nu-l mai interesează nimic, dacă o s-o lase de izbeliște chiar acum? Zbîîîrrrrr, ia uite-o că face pe bosumflata, observă Tușica, te doare ceva fetițo? întreabă Angelina învîrtind butonul fierului de călcat în poziția oprit, e îndrăgostită lulea, își spune în gînd, altceva n-are ce să fie. Și cum e, ia spune, e chipeș iubițelul? nu se lasă Tușica, imaginîndu-și înaintea ochilor silueta unui bărbat perfect. Ce să-i faci, numai la prostii vă gîndiți, se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Dodo era sfios, blând și ros de o tristețe tăcută. Se vorbea despre el că avusese un talent ieșit din comun. I se prevăzuse o carieră artistică strălucită. O decepție sentimentală însă, luată prea în serios, stricase totul. Tânărul pianist îndrăgostit a vrut mai întâi să se sinucidă. S-a hotărât apoi pentru o sinucidere ocolită: a sacrificat muzica. Mai târziu când s-a desmeticit, a fost prea târziu. N-a mai reușit decât să cânte într-un restaurant, până ce, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Între ei se năștea o relație pe jumătate de concurență, pe jumătate de flirt, În cadrul căreia, pe rând, fiecare susținea că Îi acordă „experimental“ atenție celuilalat pentru a uita de o dezamăgire În dragoste, când de fapt erau În realitate Îndrăgostiți unul de celălalt. În scena culminantă, care se desfășura, cu efectul cuvenit, În penumbra din interiorul Domului Într-o zi umedă de toamnă, Își mărturiseau adevăratele sentimente și puneau bazele unei legături stabile. Henry citi povestirea destul de alarmat, recunoscând nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cot, dacă să nu-l paralizeze în întregime, să-i paralizeze, cel puțin, mirosul, 135 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI pe manivela lui Arasel... Vai de mine, nenorocita. Îmi place, na! s-o văd de aici. - Da!... Dar ești îndrăgostită s-o vezi. Mai de pe vîrf?... Sau mai de pe cotor?... - Îmi place să văd lumea din ambele puncte ale manivelei. Îmi place s-o observ de oriunde aș fi... Dar, parcă, de vreo zece ori mai mult, de pe cotor. Și-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]