3,465 matches
-
Acasa > Strofe > Simpatie > ACASĂ PRINTRE IEDERA URCATĂ PESTE HORN Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 1689 din 16 august 2015 Toate Articolele Autorului cerul se topește în mine ca un fulg mă descompun în trup de îndrăgostit liniștea îmbracă imagini văd casa în care am copilărit o mângâi din priviri și aștept mama trebuia să iasă în prag să mă cheme la masă apoi să-și răsfire degetele prin păru-mi cârlionțat dar... tristețea îmi torturează privirea
ACASĂ PRINTRE IEDERA URCATĂ PESTE HORN de TEODOR DUME în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374777_a_376106]
-
așaaa...la ora-n care Sultanul de Argint știa, Că nu-s nici fată, nici femeie, Că sunt a lui, din praf de stea... Și străzile-mi duceau neștirea Cum duce marea val cu val, Lăsându-mi glezna transparentă De-ndrăgostit imaterial; Ce dor mi-era de tine... Totul am daruit- cercei și salbe, să fiu a ta... De-atunci port numai Bijuterii de stele albe... Shanti Nilaya Referință Bibliografică: Stele albe / Shanti Nilaya : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1417
STELE ALBE de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371665_a_372994]
-
și reclamele, chiar și trecătorii, câte un bărbat pe care îl găseam prea ciudat îmbrăcat sau prea frumos pentru o plimbare de unul singur. Îmi plăcea, în egală măsură să privesc femeile cochete, în pas cu moda, sau cuplurile de îndrăgostiți sărutându-se fericiți în plină stradă. Era lumea magnifică a studenției mele, când pierdută în anonimatul străzii, visasem că într-o zi voi păși pe aici ca o regină, îmbrățișându-mă cu alesul inimii mele. Ce vis neghiob și încă
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
din priviri, o lungă și amănunțită discuție. Ardea de nerăbdare să-i cunoască impresiile legate de această întâlnire cu Carlos. Afară noaptea oferea un spectacol demn de toată admirația. Norii se risipiseră care încotro, dezvăluind privirilor extaziate ale celor doi îndrăgostiți, un cer limpede pe care luna clipea complice și curioasă, nefiresc de aproape. - Lea, observi cât de mare pare luna în noaptea asta? Nu știu, e cumva diferită! Nu ți se pare? Doamne, ce locuri frumoase! Muntele e atât de
DILEME ( FRAGMENT 34) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375662_a_376991]
-
abia încetase. Conversația celor doi nu încetă nici o clipă, până la Brașov, când Lea își rugă tatăl să oprească la Bran, pentru a-i arăta lui Carlos faimosul castel, care înfierbânta imaginația lumii întregi. Liviu rămase în mașină, oferind celor doi îndrăgostiți ocazia unei plimbări speciale, într-un loc plin de istorie și magie. După mai bine de o oră de bucurie absolută, în care se plimbară și explorară fascinați, frumusețea unică a locurilor, sărutându-se pe aleile umbrite tainic de copacii
DILEME ( FRAGMENT 33) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375661_a_376990]
-
de bucurie absolută, în care se plimbară și explorară fascinați, frumusețea unică a locurilor, sărutându-se pe aleile umbrite tainic de copacii maiestuoși ai parcului, pătrunși până în adâncul sufletului de importanța momentului și intensitatea sentimentelor ce-i răscoleau, cei doi îndrăgostiți se întoarseră cuminți la mașină, scuzându-se pentru așteptarea la care-l supuseseră pe bravul lor șofer. Acasă, așteptarea devenise încordată și emoțiile creșteau, odată cu kilometri parcurși de bolidul neînduplecat. Liviu își petrecuse timpul împărtășind soției la telefon, toate impresiile
DILEME ( FRAGMENT 33) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375661_a_376990]
-
femeie. Ba chiar îl plictisea și îl irita cu aerele ei de femeie fatală. Bănuia că era chiar puțin îndrăgostită de el și asta l-ar fi ajutat s-o manipuleze mai ușor. Se mustra amarnic că cedase impulsului de îndrăgostit și că lăsase trandafirul acela blestemat la ușa Clarei. ,, Tocmai când reușisem să simulez un dezinteres total față de ea! Ce prost am fost! Acum suspiciunile ei s-au trezit din nou și la fel și nesuferita aia de aversiune, pe
ISPRĂVILE LUI CUPIDON (PART. 12) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375656_a_376985]
-
Scot săbii din teci , doar ajunși acasă !!! Pe-alte cupluri, însă, de pe-aceeași stradă, (Un număr prea mic decât celălalte), Stă sobrietatea gata ca să cadă, Dar ajunși acasă se iubesc, încalte! Ca și-o concluzie finală pentru noi, (De-ndrăgostiți suntem pân' la... Dumnezeu!) ARATĂ-i celui ce-l iubești că sunteți doi Și, chiar, nu-i nevoie să i-o SPUI mereu !!! Virgil Ursu Munceleanu MOTTO: Nu se iubesc cu adevărat, decât atunci când nu mai e nevoie să și-
ÎNTRE A SPUNE ȘI A DOVEDI ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375699_a_377028]
-
09 ianuarie 2017. Mai înțelegi cântarea vântului ,iubite ? Mai înțelegi cântarea vântului ,iubite ? Îți amintești cum șușotesc bătrânii tei... Când valul serii își așează pe frunte Un nimb de taină din același vis . Mai înțelegi glasul nopții,iubite ? Cu zumzetul îndrăgostiților ce se iubesc... În seri senine , printre stelele albe Unde șoaptele rămân nemărturisite. Mai înțelegi trecutul trecut ,iubite ? Când și-a strecurat iar vesmântul de flori ... Peste cantul amintirii în clipele tăcerii Ce au murit, cu visele ne-mplinite-n zori . Mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
gabrielaenerusu ... Citește mai mult Mai înțelegi cântarea vântului ,iubite ? Mai înțelegi cântarea vântului ,iubite ? Îți amintești cum șușotesc bătrânii tei...Cand valul serii își așează pe frunteUn nimb de taină din același vis .Mai înțelegi glasul nopții,iubite ? Cu zumzetul îndrăgostiților ce se iubesc... În seri senine , printre stelele albeUnde șoaptele rămân nemarturisite.Mai înțelegi trecutul trecut ,iubite ? Când și-a strecurat iar vesmântul de flori ...Peste cantul amintirii în clipele taceriiCe au murit, cu visele ne-mplinite-n zori .Mai înțelegi cântarea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
îndurerată care nu are nimic de a face cu opera lui Millet și nici cu a vreunui alt pictor. Van Gogh scria: „Caut din ce în ce mai mult o tehnică simplă, care poate că nu e impresionista. Încerc să exprim dragostea a doi îndrăgostiți prin împerecherea a două culori complementare, prin amestecul și opozițiile lor, prin vibrațiile misterioase ale tonurilor apropiate. Să exprim gândirea unei frunți prin strălucirea unui ton deschis pe un fond întunecat. Să exprim speranța printr-o stea. Pasiunea unei ființe
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
fluturi, cavaleri șăgalnici, în căutare de dulceața iubirii... În după-amiaza aceasta(31.08.2011), în timp ce admiram florile care îmi trimiteau parfumul lor suav la fiecare adiere a vântului, mi-a atras atenția un fluture căruia i-am spus, în glumă, „îndrăgostitul tomnatic”. Vara aceasta, florile mele au fost vizitate de fluturi cu aripile pictate în culori vii și pastelate, fiind cu mult mai frumoși decât acest „îndrăgostit ciudat" ce are aripile nisipii. Făptura lui este o capodoperă, suavele-i aripioare fiind
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/375744_a_377073]
-
a vântului, mi-a atras atenția un fluture căruia i-am spus, în glumă, „îndrăgostitul tomnatic”. Vara aceasta, florile mele au fost vizitate de fluturi cu aripile pictate în culori vii și pastelate, fiind cu mult mai frumoși decât acest „îndrăgostit ciudat" ce are aripile nisipii. Făptura lui este o capodoperă, suavele-i aripioare fiind adevărate minuni ale naturii. Preț de câteva minute, i-am admirat mișcările grațioase. La început, a zburat din floare în floare, de la petunii la zorele, de la
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/375744_a_377073]
-
spus: poate că și el este un crai! Am să-i schimb numele și am să-i spun, „craiul îndrăgostit”. Când își contempla cu iubire crăița, i-am făcut câteva poze pentru a imortaliza clipa sublimă. Fluturele acesta este un îndrăgostit cu atitudine, un Don Juan zburător...Frânt, de atâta zbor și căutare, Craiul a găsit, în sfârșit, ceea ce căuta, atașându-se tot mai mult de floarea iubită... Mantia nopții a coborât peste tărâmul Cetății Soarelui, învăluindu-l în trena-i
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/375744_a_377073]
-
menirea: / vrăjită, soarta cu dorul vinovat m-adapă”; „să lumineze bradul încărcat de colinde/ unde tu îmi păstrezi visele”; amurgul seamănă flori de gheață -n fereastre/ înaltul miroase a ace de brad / stele cu ochii albaștri se-anină-ntre ramuri / precum privirile îndrăgostiților scuturate de griji”;” ai mânile împregnate cu miros de singurătate / de care nu poți scăpa oricât ai alunga diminețile”; mi-e întomnare și iar îmi e romanță / drumuri spirale de frunze prin ramuri/ se agață”... etc, ne înfățișează un poet
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
toate durerile și bucuriile ei, cu natura, dar și cu sine, cu ascunsul din straturile profunde ale ființei. Odată cu venirea primăverii renaște și sufletul poetului care se abandonează unei stări de beatitudine. Întreaga natură duce la iluminare interioară și cel îndrăgostit de viață simte cum înflorește în el ceva... ca o nouă speranță. ”Mi-e dor de cântec și de viață/ Și de parfumul din grădini! / Se-mbată codrul în verdeață / Când visele prind rădăcini. ( Mi-e dor de viață). Naturalețea
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
și avânt”? Mai bine ”să aducă iar chemarea-n acel loc / „În care nu-i hotar deloc,/ sau gând spre-a-nțelege...,/ Și ochiu-ncearcă în zadar /...să vadă ce se-alege!” ( Nicu Doftoreanu / Tangou de descarcerare a iubirii). Dorința celui îndrăgostit este aceea de durabilitate, pasiunea să ardă ca o torță, să nu se stingă niciodată, veșnic ”tangou” de sentimente , mereu, mereu înfloritoare și pline de avânt. Poetul Nicu Doftoreanu caută ”calea-mplinirii în toate”, conștient fiind că timpul rămas este
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
ochi aveam cearcăne și vânătăi violete, fața îmi era tumefiată, aproape vânătă. Nu era o imagine ușor de suportat nici de o persoană mai rezistentă la asemenea aspecte, dar pentru mătușă sau pentru iubita mea de care eram așa de îndrăgostit? M-am tot rugat de medicul ORL-ist să-mi scoată tifonul din nări, să nu mă vadă așa de caraghios de umflat. Nările erau atât de întinse încât strălucea pielea nasului. Era prea riscant să mă asculte, deoarece pansamentul
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]
-
te bucuri nespus de mult și-mi spui vestea la ureche, că Luna e pe cer. Până ne vom despărți, să nu ne prindă Soarele, vom sta liniștiți, că știm de multă vreme că ea ne iubește ca pe toți îndrăgostiții și din înalt ne stă de veghe. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: LUNA / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1271, Anul IV, 24 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LUNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374249_a_375578]
-
o eternitate” reprezintă momente instanțial-karmice ale efemerei existențe umane, supuse timpului, uneori implacabil, un gen de love-story modern, cu personaje inedite, insolit creionate. Este vorba despre o aceeași triadă în jurul căreia s-au țesut numeroase povești de dragoste: duetul de îndrăgostiți (precum Romeo și Julieta, Tristan și Isolda, Ulise și Penelopa) și eternul personaj negativ (simplu sau colectiv) care se opune acestei iubiri. În roman, atât Angela, cât și prietena sa Demi, eroinele cărții, sunt îndrăgostite de Chuck (un ușor ”asimilabil
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362173_a_363502]
-
de păcat Cânt la margine de mare Să vă spun că am iubit, Să audă fiecare Că dragostea n-a murit Și pe strune de chitară Am să cânt la nesfârșit Să vă spun vară de vară Sunt pe veci îndrăgostit.! Popean Valer,Târnăveni Referință Bibliografică: Veșnic îndrăgostit / Valer Popean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2325, Anul VII, 13 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Valer Popean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
VEȘNIC ÎNDRĂGOSTIT de VALER POPEAN în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362208_a_363537]
-
un cer a fost și a rămas! Mai liber, pe o întindere ce nu-i sfârșită decât de orizonturi, un fel de țărmuri și ele, dar imaginare, fără stânci și plaje! Aimée, însă, frumoasă ca marea, superba mare a veșnicilor îndrăgostiți de ea, mateloții, poeții, pictorii, a urmat destinul mării ce seamănă cu arta, în măreția ei independentă de limitele cuprinderii cu privirea, în sensibilitatea ei nesecabilă nici sub uraganul furibund, răscolitor până în adânc! Aimée Iacobescu e și azi, ca întotdeauna
AIMÉE IACOBESCU. CU MEDALIA PE PIEPT, ÎNGENUNCHEATĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378642_a_379971]
-
mîncat de gîște?" (338, 9); sau o alta, din care rezultă un determinism riguros primordial: Ziua nu vede bufnița, cioara nu vede noaptea" (333, 5), la care se adaugă o alta, stranie viețuitoare, care nu vede nici ziua, nici noaptea: "Îndrăgostitul nu vede nici ziua, nici noaptea" (cf. C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 113). Același riguros determinism se poate vedea din alte cugetări, ca, bunăoară: "Calul, chiar slab, servește Statului; măgarul, însă, chiar bine hrănit, nu" (326, 12); "Măgarul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ci de întunericul din ființa iubită, atât de mare este dorința de contopire, de a fi doi într-unul: "Să-ntunecă ochii mei pe veci" (Atât de fragedă), " Las' să orbesc privindu-i ..." (Sarmis). E, așadar, o văpaie în ochii îndrăgostiților eminescieni care devorează ființele "ochii păgâni", precum în Ondina. "Și în ochii tăi cei negri / Eu privirea să mi-o pierd". Eminescu se desparte de învățătura Noului Testament care spune că "dacă ochiul tău cel drept te smintește" trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
șoptit, o țigară, please! Dintr-un salt sînt în Parcul Teatrului. Teatrul! Să-l ocolesc? Nu. Intru. Ce inspirat! Ce desprindere! Aici, pe bătrîna scenă, se consumă, în lumina de torță a Renașterii, drama celor mai puri și mai tragici îndrăgostiți ai lumii. A, deci ăsta-i baletul promis de brunul meu elf al dansului. Să mă liniștesc, să văd, să aud! Plutirea celor doi deasupra tuturor, deasupra urii ce-mpuținează nobilele tabere, protejați, atît de fragil, doar de cei dragi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]