13,828 matches
-
altul. Ori de câte ori a fost numit „lovinescian”, C. a respins filiația. Recunoaște că n-a primit nici „cuta dogmatică” de la Mihail Dragomirescu, bunul său profesor, autorul Științei literaturii. A fost și a rămas un spirit independent. Sunt totuși motive serioase care îndreptățesc fixarea criticului în direcția estetică a lui E. Lovinescu: apărarea autonomiei esteticului, acceptarea, în esență, a ideii de sincronism și diferențiere, opțiunea pentru valorile modernității (în frunte cu Arghezi și Ion Barbu), atitudine consecvent ostilă față de tracomanie sau față de fenomenele
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
de înțelegere al unor cititori puțin pretențioși. Primele scrieri literare ale lui B., anecdote versificate, schițe, sunt compuse în aromână. În 1901, își strânge sub titlul Părăvulii (cuvânt care în dialect înseamnă „anecdote”) versurile compuse până atunci. Succesul l-a îndreptățit să-și reediteze în două rânduri (1904, 1923) broșura, amplificând-o. Fiecare text pleacă de la o întâmplare reală, de la un tip caracteristic, ciudat, oricum memorabil, întâlnit în peregrinările prin munții și satele Macedoniei sau desprins din tradiția orală crușoveană. Culoarea
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
Poemele erotice, animate unele de un elan studiat, reunesc gestul agresiv și delicatețea, spontaneitatea elementară și ironia, în madrigale de o disimulată solemnitate. Al doilea volum, și ultimul, Testament provizoriu (1974), e o confirmare a autenticității unui talent, ceea ce îl îndreptățește pe Al. Piru să-l ia în considerare într-o lucrare de sinteză. SCRIERI: Scara de apă, București, 1969; Testament provizoriu, București, 1974. Repere bibliografice: Dumitru Micu, George Boitor, „Scara de apă”, RL, 1969, 40; Gheorghe Grigurcu, George Boitor, „Scara
BOITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285795_a_287124]
-
și pacienți care vor prelua descrierea simptomelor respective și o vor “servi” cu altă ocazie altui medic. 5.3. Răspuns neadecvat la întrebările bolnavului De regulă, orice întrebare din parte bolnavului legată de starea sănătății sale conține o încărcătură emoțională îndreptățită de cantitatea de speranța investita în ea. Din acest motiv se pune problema unui răspuns care să tindă spre adevăr dar care, în același timp, să perturbe cit mai puțin starea psihica a bolnavului. Pentru medic apar conflicte de rol
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
anxietatea - indiferent dacă atinge sau nu gradul de angoasă sau limita extremă, denumită “atac de panică” - este însoțită de un cortegiu bogat de acuze somatice (Malchair), unele sugerând chiar adevăratele boli (Dongier), deși examenul clinic și analizele de laborator nu îndreptățesc aceste temeri. Consecințele somatice ale anxietății cele mai frecvente sunt dispneea (hiperventilație, uneori neobservată de către pacient), hipersudorația, tremorul și insomnia. Lader consideră că există o anxietate “normală” (cea cotidiană, ca de exemplu cea a omului aflat la volanul unei mașini
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
oamenilor săraci de a plăti pentru asemenea servicii. În Suggestions on Popular Education (1861), Nassau a stabilit următoarele principii: 1)Obiectul societății este de a proteja indivizii de rele; 2)Cei care nu se pot proteja singuri sunt mult mai îndreptățiți la protecție decât cei care pot; 3) Copiii sunt mult mai îndreptățiți la protecție decât adulții; 4)Educația este la fel de necesară pentru copii ca și hrana; 5) Este la fel de mult datoria unui părinte de a-și educa copiii cum e
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Education (1861), Nassau a stabilit următoarele principii: 1)Obiectul societății este de a proteja indivizii de rele; 2)Cei care nu se pot proteja singuri sunt mult mai îndreptățiți la protecție decât cei care pot; 3) Copiii sunt mult mai îndreptățiți la protecție decât adulții; 4)Educația este la fel de necesară pentru copii ca și hrana; 5) Este la fel de mult datoria unui părinte de a-și educa copiii cum e cea de a-i hrăni; 6) Un copil este la fel de suferind dacă
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
va fi intotdeauna necesară. Odată ce mare parte din populație va dobândi obiceiuri de „middle-class” și va asuma responsabilități de „middle-class”, rolul Statului în educația elementară va înceta. În „Principes of Political Economy” John Stuart Mill a argumentat că guvernul este îndreptățit să impună părinților obligația legală de a da educație elementară copiilor. Iar din cauza insuficienței salariilor și a operelor caritabile, era „datoria guvernului să ofere suport pecuniar pentru scolile elementare, astfel încât să devină accesibile pentru toți copiii săraci, fie gratuit, fie
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
tău, Șă fii eternă! O Niobe gigantă, Încât spre a se-mplini blestemul tău S-ajungă-eternitatea-abia... deci fi eternă! 5 2254 [ÎMPĂRATUL] O vierme-al îndoielii, ai intrat În sufletu-mi cezar - O, nu, nu! Ce-mi pasă mie de-i îndreptățit Ce fac sau ce nu fac, ce zic sau nu zic, Eu sânt căci sânt și voi pentru că voi. De unde ai venit, suflare visătoare, Din Orient, ca s-atingi fruntea mea, Din acei popoli adormiți în pace Etern-n lințolul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
asupra caracterului poporului. O astfel de soartă avu și Dan II, care fu răsturnat prin ucidere din scaunul domnesc și înlocuit prin fratele și urmașul său vrednic de mirare, căci acest din urmă, fiu asemenea legitim al unui Radu-Vodă, dinast îndreptățit la domnie, dar care n-a ajuns să stea în scaun, s-au arătat capabil nu numai a se mănținea într-o lungă domnie, ci a și făptui lucruri considerabile. Războiul început de Dan II contra lui Șișman, craiul Bulgariei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Invocarea lui Marte închise gura zeității păcii. {EminescuOpXIV 175} Între acestea se strânsese sub conducerea lui Sigismund o ceată a credinței din cei mai cu vază și mai viteji cavaleri ai Franției și ai Germaniei, care prin număr și compunere îndreptățea la mari așteptări. Două mii de cavaleri franceji însoțiți de șase mii de scutieri și oameni ai lor pedeștri și calări, având între ei cele mai nobile nume, conduși de contele Jean de Nevers, fiul ducelui Filip de Burgonia, se prezentară
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
luară în considerație întrucîtva și trebuințele comerciale ale țării. Aliat cu Polonia prin tratatele de la a[nul] 1390 și 1391, Mircea deschise negoțului polon porțile Valachiei. El învoi negustorilor poloni și litvani introducerea nelimitată a orice soi de marfă, îi îndreptăți să cumpere și să vânză liberi și-i îndatori să plătească numai una dată vamă și anume în capitala Târgoviște, declarată emporiu, îi scuti de orice altă răspundere de vamă în tot cuprinsul domniei sale, le-ngădui intrarea în toate orașele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în descuragiare. În secțiunea din urmă, vom căuta să dezvoltăm științifice cerințele esențiali pentru dirigerea unei scene. " Originalitatea de espresiune e începutul și finitul a orce arte". {EminescuOpXIV 236} care țintește la sensibilizarea dramei, ele apar în cerința d-a îndreptăți egal frumosul și adevărul. Însă asta e posibil numai prin pătrunderea momentelor amîndorora. Artea reproducțiunei dramatice sensibiliză individualitățile născute de fantazia poetului dramatic. Ea e supusă așadar, despre partea înfățisărei sensibili, legei frumosului; asta o are comun cu sculptura și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
obrazului, tot pe atâta poate să-l și favorize în astă privință. Ba încă ceea ce vedem des e că dotarea bogată și generoasă din partea naturei trece deja de o provocare irezistabilă de-a se consacra artei dramatice, fără ca să fi îndreptățind la aceasta și facultățile spirituale de la cari ar trebui să atârne cea mai naltă deciziune. n2 Tudora Adeseaori darul conces cu prodigalitate a unui fizic ideal ne face să ni pară rău că acest avantagiu a cufundat individul într-o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în care totdeuna adevărul naturei e în consonanță cu conștiința libertăței și securităței spiritului. Actorul dezvolat simte ceea 349v ce-ar simți omul poetului în impregiurări, actorul nedezvoltat simte ceea ce-ar simți el însuși, în asemenea împregiurări. Aceasta mă îndreptățea și pe mine să zic că actor (mediocru) bunicel poale să devină orșicine, pentru că n-are de-[a] aduce decât propria sa individualitate în nuanțe naturale pe scenă. Eu și toți actorii tineri, cari nu se au decât pe sine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
învăța, lucruri cari vor rămânea pentru o samă un secret etern. Așadar până aicea merge răsadul pentru artea noastră îndărăt. 2. FRUMUSEȚEA PRONUNȚIEI. ÎNSEMNĂTATEA VOCALELOR ȘI CONSONANTELOR, SILABA, VORBA (CUVÎNTUL) Însă ținta cea mai naltă a reprezintatorului, de la care suntem îndreptățiți de-a cere pronunția de model a națiunei, este frumusețea articulațiunei. Ablucrarea și lepădarea lipselor în formele dialectelor și părăsirea altor elemente genante întru producerea tonului articulat nu e decât condițiunea negativă la asta, Pozitiv pronunției noi îi statuăm într-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
începutul cu recitațiunea unor mici poezii lirice în care domină o simțire simplă și intensivă, într-o formă neîmpodobită. singura normă e pronunția saloanelor din Iași or București, nu, pentru că e a saloanelor, salon or câmp înaintea obiectivității sânt egal îndreptățite în această privință, ci pentru că acea pronunție e oarecum o abstracțiune curată din pronunțiile varii ale poporului nostru însuși; rădăcina pronunției curate e tot așa poporul, el e însă tot așa de bine și rădăcina pronunției spurii. Aicea-i lucrul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
său Hyppolit și cumcă acesta vibrează încă în toată adâncimea sufletului său. Deși această espresiune de durere se mărește cu cât ajungem mai aproape de catastrofă, totuși și începutul narațiunii trebuie să fie colorat de o suflare dureroasă. Dar, deși suntem îndreptățiți de-a vedea în Theramene toate semnele caracteristice a unei mișcări adânci și adevărat bărbătești, totuși el va trebui să eviteze cu stricteță orce espresiune care-ar atinge sentimentalitatea or plîngeroșia (văicărarea). Un moment nu trebuie să uităm nobleța de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Declamațiunea în partea sa ultimă va avea ceva solemn și profetic; și astfel, prin însuflețitoarea mărime a ideei și prin tonul însuflețit al actorului, declamațiunea va face ca acea impresiune adâncă făcută asupra sufletului sultanului să fie, ca curat umană, îndreptățită pe deplin și să răsune ca atare și în pieptul auditorului. REPREZENTAREA CARACTERELOR (DIE CHARAKTERDARSTELLUNG) (CARACTERIZAREA. GRIMA. MASCA. COSTUMUL) NATURA CONCEPȚIUNII IDEALE A CARACTERULUI Orce reprezentare a unui caracter are scopul de-a pune înainte-ne un om întreg care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ideea că artistul nu e decât pentru [a] ajuta crearea unui întreg, să înceteze de a fi o părere izolată a unora numai, ci să devie spiritul comun a breslei întregi și cu deosebire a acelor institute de la cari suntem îndreptățiți a aștepta cultura cea mai naltă artistică și ținuta cea mai morală. Orce progres în esercițiul acestei arte nu poate consista decât în dezvoltarea acestui spirit comun, în puterea căruia fiecare artist singular se simte neîntrerupt că e organul acelei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de fapt (quid facti) și, cerând de la amândouă probe, numesc proba întîia, care are a expune îndreptățirea sau și pretenția juridică, deducție. Noi ne folosim de o mulțime de noțiuni empirice fără ca cineva să ne contrarieze și ne ținem de îndreptățiți chiar și fără deducție de-a le substitui un sens și o-nchipuită însemnătate, pentru că-ntotdeauna avem experiența la-ndemînă spre a proba realitatea lor. Dar există afară de aceea și noțiuni uzurpate, precum noroc, soarte, care, deși [se] tăvălesc sub o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care realizată inteligența, restrîngînd-o totodată. AL DOILEA CAPITOL AL DOCTRINEI TRANSCENDENTALE A PUTEREI DE JUDECATĂ (SAU ANALITICA PRINCIPIELOR) SISTEMUL TUTUROR PRINCIPIELOR INTELIGENȚEI PURE În capitolul trecut am cumpănit puterea transcendentală de judecată numai după condițiile generale sub care ea-i îndreptățită de a întrebuința în județe sintetice noțiunile intelectuale pure. Acuma treaba noastră este de-a înfățoșa în legătură sistematică județele pe cari inteligența le produce într-adevăr în mod aprioric înarmată cu această precauțiune critică, la care treabă fără-ndoială
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la obiect. Dar chiar daca în judecata noastră n-ar fi contrazicere, totuși este cu putință ca ea să împreuneze astfel noțiunile cum n-o cere obiectul, sau să le împreuneze fără ca să avem rațiuni apriori sau aposteriori care să ne-ndreptățească a face o asemenea judecată; și de aceea o judecată poate fi falsă sau nefondată, (deși) chiar daca îndealtfel ar fi liberă de orice contrazicere înlăuntrul ei. Principiul că nici unui lucru nu i se poate atribui un predicat care-i contrazice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Căci toate noțiunile, ba întrebările toate pe care rațiunea {EminescuOpXIV 431} ni le impune nu sânt date prin experiență, ci iarăși numai în rațiune și trebuie să se poată rezolvi și pricepe după valabilitatea sau nulitatea lor. Și nici suntem îndreptățiți de a respinge, sub pretextul neputinței noastre, aceste întrebări, ca și când soluționarea lor ar sta într-adevăr în natura lucrurilor, nici putem a ne dizbăra de-a cerceta mai departe, fiindcă în sânul ei rațiunea a produs aceste idei, despre a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
noțiunea unui obiect la existența unui altceva, care prin aceasta să fie dat în genere și cu necesitate, au crezut a putea conchide că fără experiență nu avem nimic ce ne-ar putea înmulți noțiunea noastră și ne-ar putea îndreptăți la un asemenea județ apriori și lărgit prin sine însuși. Cum că lumina soarelui care cade asupra cerei o topește totodată, pe când aceeași lumină învîrtoșază lutul, acestea nu ni le poate ghici nici o minte numai din noțiunile ce le-am
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]