2,294 matches
-
Comitetului Olimpic Român 45.400.000 45.400.000 �� 40 47 Cadastru imobiliar 35.000.000 35.000.000 40 48 Meteorologie și hidrologie 144.966.395 6.390.000 151.356.395 40 49 Prevenirea și combaterea inundațiilor și înghețurilor 400.000 400.000 40 50 Cheltuieli pentru valorificarea cenușilor de pirita 50.000.000 50.000.000 40 51 Cooperare economică internațională 165.158.934 -4.000.000 161.158.934 40 53 Sprijinirea producătorilor �� agricoli 4.504.886
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143967_a_145296]
-
060.000.000 40 26 Transferuri aferente Fondului Național de Preaderare 3.320.043.325 3.320.043.325 40 48 Meteorologie și hidrologie 144.966.395 6.390.000 151.356.395 40 49 Prevenirea și combaterea inundațiilor și înghețurilor 400.000 400.000 40 50 Cheltuieli pentru valorificarea cenușilor de pirita 50.000.000 50.000.000 40 51 Cooperare economică internațională 165.158.934 -4.000.000 161.158.934 40 53 Sprijinirea producătorilor agricoli 4.504.886
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143967_a_145296]
-
644.954.961 40 26 Transferuri aferente Fondului Național de Preaderare 3.320.043.325 3.320.043.325 40 48 Meteorologie și hidrologie 144.966.395 6.390.000 151.356.395 40 49 Prevenirea și combaterea inundațiilor și înghețurilor 400.000 400.000 40 51 Cooperare economică internațională 4.000.000 -4.000.000 40 55 Programe cu finanțare rambursabila 31.535.142 31.535.142 40 62 Stimularea exporturilor 1.000.000.000 1.000.000.000 40
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143967_a_145296]
-
vor crește de la o zi la alta, până la aproximativ 8 grade Celsius pe 3 martie. Temperaturile minime nocturne vor fi ușor pozitive doar între 21 și 24 februarie, în rest vor coborî cu circa 2-3 grade Celsius sub limita de îngheț. Probabilitatea pentru precipitații pe arii extinse, predominant ploi, va fi mai mare între 22 și 25 februarie. Muntenia: Vremea se va încălzi treptat de la medii ale maximelor diurne de 2 grade Celsius în prima zi, până la 8 grade pe 21
Vine primăvara. Prognoza meteo pentru perioada 18 februarie - 4 martie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80090_a_81415]
-
sunt mană cerească pentru istoricii scrupuloși, „adunători ai tuturor nisipurilor”, cu memorabila formulă a lui Iorga. E cât se poate de evident că între „nu degeaba venim - ni s-a spus - nu degeaba cântăm/ în vântul nimicului învinețiți de trezie./ înghețul ne va izbăvi. vom putea lepăda/ morții pe care-i purtăm. până-n zori/ vom fi departe de țărmuri, pe mare./ (peste tot acest decor s-a prăbușit/ asfințitul / trandafir în destrămare)” de la p. 15 și (aproape) oricare din poemele Ieudului
Din noaptea timpului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3088_a_4413]
-
cei aflați temporar la cârmă. Să le luăm pe rând și, inevitabil, cu atingeri (concept fundamental al cărții, căci scurtcircuitările infinitezimale decid, și la nivel de individ, și la nivel de țară, înălțări și căderi, cotituri și rupturi, înflăcărări și înghețuri). Avocata fascinată de Bosch și de forfota viscerală, subepidermică a deliciilor sexuale este înzestrată cu o extraordinară, plastică percepție a semnalelor trupului, dar și cu o inteligență reflexivă peste medie, secondată strâns de cuvânt. Nu Șeherezada îmi vine în minte
Despre ambivalență by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4541_a_5866]
-
să fim trași pe roată, să fim răsuciți, să fim arși de vii!” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XIX a, IV, în PSB, vol. 17, p. 537) „Aspră-i iarna, dar dulce-i paradisul! Dureros e înghețul, dar plăcută odihna! Să suferim puțină vreme, și sânul patriarhului ne va încălzi! Să schimbăm o singură noapte cu toată veșnicia! Să ardă piciorul, ca să dănțuiască veșnic cu îngerii! Să se desprindă mâna, ca să aibă îndrăzneala să se înalțe către
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de îmbrățișări. De din tine mi s-au clădit zilele, ca o clipă ce n-are chip, peste care Dumnezeu și-a așezat oasele, nemurind-o. IARNĂ Albise carnea copacilor. Prin însingurarea mea trece iarnă, plimbându-și gleznele, scârțâind a îngheț. Din volumul de versuri „ÎN VESTIARUL INIMII” (Editură Tiparg, 2011) Stelele, crăpate pe buzele cerului înzăpezit de dimineți neîncepute, îmi aruncă-n vertebre guturaiuri, de parcă zilele mele s-ar soarbe în însetarea pământului, ca într-un cimitir obosit. Poate că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de îmbrățișări. De din tine mi s-au clădit zilele, ca o clipă ce n-are chip, peste care Dumnezeu și-a așezat oasele, nemurind-o. IARNĂ Albise carnea copacilor. Prin însingurarea mea trece iarnă, plimbându-și gleznele, scârțâind a îngheț. Din volumul de versuri „ÎN VESTIARUL INIMII” (Editură Tiparg, 2011) Stelele, crăpate pe buzele cerului înzăpezit de dimineți neîncepute, îmi aruncă-n vertebre guturaiuri, de parcă zilele mele s-ar soarbe în însetarea pământului, ca într-un cimitir obosit. Poate că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pătură și să plîng. N-am putut: Nu simt nimic, nu îmi mai amintesc nimic. Doar un tremur și-o creștere-a pulsului, Senzația că ceva cald, cald îmi lipsește, Că voi începe să dîrdîi tot mai tare, Pînă-am să îngheț. Tristan Poveștile lor nu fac doi bani. Aseară Iar ne-am certat. Am vrut Să-ți trag una peste față, să urlu, am vrut Să facem dragoste, să plîngi, să vorbesc, Să-ți spun ce nu ți-am spus niciodată
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6862_a_8187]
-
steaua polară stângul-dreptul dreptul-stângul noli tangere circulos meos în noaptea rapidă și brutală sosesc liderii prematuri ai morții înțelepți eroi cu voie sau nu întâmpinându-i pe învinși fericiți lăcrimați cu pas domol cerându-și drepturile lângă crucea de alături. ÎNGHEȚURI Țipătul tot mai îndepărtat focul în mărime naturală îngheață poemul albul se confundă cu murdarul om al lui kierkegaard înduioșata logică se topește fiindcă e noapte. SUNT ȘI EU DE FAȚĂ Vreme în schimbare ceață și burniță omul garnisit cu
Poezie by Petru Cârdu () [Corola-journal/Imaginative/3669_a_4994]
-
rup surori bocetul îmbeleșugat cu rafale/beat oftat meteori și cerșetori zloata toată dolomit lasă prins obrazul pur descărnatul lins azur putridul l-a aromit și satrapi bemoli răscol' amorțit vulcan cărunt temătoarele afund stela și potirul gol joc steril îngheț arzând sufletul îmi e târât cum treci funia pe gât rangul crucilor de rând text/tărâm ales a fi prag pronaos și altar miresmate mă tresar mirese tipografii - eldorado-de-levant piimata anton pann vine un orfeu orfan funerar în diamant se
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
de îmbrățișări. De din tine mi s-au clădit zilele, ca o clipă ce n-are chip, peste care Dumnezeu și-a așezat oasele, nemurind-o. IARNĂ Albise carnea copacilor. Prin însingurarea mea trece iarnă, plimbându-și gleznele, scârțâind a îngheț. Din volumul de versuri „ÎN VESTIARUL INIMII” (Editură Tiparg, 2011) Stelele, crăpate pe buzele cerului înzăpezit de dimineți neîncepute, îmi aruncă-n vertebre guturaiuri, de parcă zilele mele s-ar soarbe în însetarea pământului, ca într-un cimitir obosit. Poate că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Tăcem, parc-am tăcea de veacuri ca niște funduri vechi de lacuri. și ferecat în beznă sura, de mii de ani, tăcem din gură. Ei: ziduri, lanțuri, temnicerii, noi, numai cremenea tăcerii. Ei, biciuri cu bătăi și ura, noi, uriaș îngheț pe gură. Deasupra vremii și genunii, tăcem că spinii și tăciunii. Tăcem că lama de custura, tăcem mereu, tăcem din gură. Ne linge frigul pe ciolane, ei, foame, cuie și ciocăne și orice zi e-o mușcătură. Scrâșnind din dinți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de deszăpezire existente la nivelul județelor: Timiș (7 baze), Arad (6), Caraș-Severin (6), Hunedoara (5) și Mehedinți (1) au fost stabilite 380 de utilaje, mijloace auto și echipamente specifice, cu ajutorul cărora se va interveni în caz de ninsori abundente, viscole, îngheț, polei etc. În speță este vorba despre autobasculante cu lamă, tractoare și încărcătoare, autogredere și autofreze, autocamioane de însoțire ș.a. Totodată, s-au asigurat stocurile inițiale de materiale antideparante: nisip și sare. În acțiunea de deszăpezire și de asigurare a
Agenda2003-42-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/281588_a_282917]
-
fără lumini, Neputincioși se roagă la străini. Fără părinți și fără adăpost Nu au în lume niciun rost. Sărmani, nefericiți pe-acest pământ, Așa vor merge în mormânt. În lumea plină de dispreț Ei zac de boală, frig și de îngheț Și știu că nu vor face față Atâta timp cât sunt în astă viață. Ei cântă-încet și știu că viața li se duce. Le va rămâne numele pe cruce. Pa altă lume, sub stejar, Ei vor scăpa de jale și amar.
Cer?etorii by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83184_a_84509]
-
întreg Pământu sunt în Antartica și în Artica, numite și zone polare. În zonele reci, iernile sunt lungi de aproximativ nouă luni pe an, iar verile sunt scurte și foarte reci. Spre poli, rareori temperatura se ridică peste punctul de îngheț. Vara soarele nu apune, iar iarna soarele nu răsare deloc. În ciuda acestor condiții aici trăiesc multe animale. Pe continentul Antartica pinguini careși procură hrana din mare. Ei ai corpul protejat de straturi de pene scurte și grăsime. Nu pot să
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
pentru serviciul inteligent faimos, al cărui admirator eram tot citind romane polițiste,... - dar nici pomeneală. Ciudat, Chihaia îmi aduce aminte de pictorul suprarealist. A fost... pot să zic generația pariziană, în spiritul ei, a sfârșitului de epocă bucureștean, după care înghețul. Și astăzi Chihaia, la telefon, este uluit că-i recunosc pe loc glasul. Și nu trece un an, nu trec doi, când mă sună iar din Germania... O dată mi-a adus și multă ciocolată, știind cât de mult îmi plăcea
Fiul Dobrogei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12777_a_14102]
-
scârțâiau plictisitor. Timpul pierea ca un sinucigaș și ploaia începea să tragă perdele peste amorțire. Dintr-o dată, dincolo de monstrul care ne târa, se întinse tulburătoarea zare a satelor ce nu se văd. Dealurile strângeau în văgăune liniște. Trezite sub cătușa înghețului târziu, în câmp pulsau miriade de viețuitoare iar pe izlazurile moarte răsărise iarba ; abia vii, în înserare gâzele amorțeau ; chiar aerul tăcea ; iazurile încrețeau valuri mărunte. Ca o piele de buratic, în bahne lucea, printre păpurișuri, un ochi de baltă
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
pe măicuța lor și-i dădu medicamente cu care în scurt timp se însănătoși. Și iată, cum Pruncul Sfânt a avut grijă ca acești bieți orfani să aibă mult doritul brad de Crăciun și să fie salvați de la moarte prin îngheț și foame, ei și măicuța lor. Această minune s-a petrecut deoarece Bunul Dumnezeu are grijă de cei sărmani totdeauna și mai ales în Noaptea Sfântă a Nașterii Domnului Iisus, când Pruncul Sfânt vrea ca toți copiii să fie fericiți
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
de țigări, o scrumieră, live electronics și alte teorii. E grupajul momentelor noastre, notat undeva într-o agendă. Un obturator nikon se deschide - click, click - încet în lumina vișinie a draperiilor. Buricul ei e un motor ce se încălzește după îngheț. Sub tălpi, o cămașă albă și o eșarfă. Blitzul o privește și apoi o apasă. Scaunele se înghesuie în pereți Alunițele sunt tot acolo, împrăștiate pe burtă. Eu continui să o privesc semiobscur și ea merge în tihnă pe podea
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
a început să ningă abundent și s-a pornit vântul. Viscol în toată puterea cuvântului. Temperatura a coborât până la minus 22 de grade. Au înghețat apele. înghețau și oamenii. Mai ales încrederea armatei franceze, câtă mai rămăsese, atinsese punctul de îngheț. Ca printr-o minune, sub ochii lui Napoleon a ajuns o depeșă din țară. Se spunea în acea depeșă că generalul Malet a organizat o conspirație: l-a declarat mort pe împărat și a solicitat alcătuirea unui nou guvern, care
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
și crimele Securității, demonstra falimentul economiei planificate, stupiditatea politicii agrare și consecințele dezastruoase ale politicii de asimilare forțată a minorităților naționale și, în sfârșit, descria izolarea flagrantă a României în Europa. Penuria de alimente, întunericulde pe străzi și temperatura „de îngheț” din apartamente și case completau tabloul devastator, menit a-i ridica chiar pe membrii partidului împotriva lui Ceaușescu. Cea mai bună dovadă a eficacității unui asemenea demers este că în decembrie 1989 circa șaizeci de mii de membri de partid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2139_a_3464]
-
opera lui Nietzsche! În fine, există, din nefericire, și la noi, ca-n toată lumea occidentală a corectitudinii politice, o reticență la slavofilia lui Soljenițîn. Explicabilă, adică justificabilă (și, în ultimă instanță: onorantă), în fel și chip, ea a răcit până la îngheț piața editorială de la noi și de aiurea. Și totuși, Soljenițîn rămâne un reper uriaș, uman și literar, al veacului XX. Sigur, i s-au tradus în românește marile cărți. Însă numele lui a rămas la mansardă, la nivelul capri ciilor
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
marmură albă, naltă,/ înghețase șoaptele ca pe corali risipiți/ într-un deșert care a stat mai demult/ sub apăsarea apelor./ Gestul tău încremenise la jumătatea/ dintre întîmpinare și rămas-bun,/ ochii aveau liniștea unui sanctuar de gheață" (ibidem). Evident, clima algidă, înghețul care oprește procesele vitale sînt ipostaze antibaroce. Însă următoarea splendidă secvență reabilitează barocul în maniera unui parnasianism geologic: "Tăcută, spirala melcului se albește-n adîncuri,/ octopode caline își descarcă vrăjile asupra prăzii,/ picioarele crabilor - actinii negre răsturnate,/ și hipocampi și
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]