2,611 matches
-
în cursul ontogeniei sub influența experienței de viață și a hormonilor (prin mecanisme de conexiune inversă pozitive ori negative); în determinarea hipersexualității și a altor efecte comportamentale, experiența sexuală anterioară a individului nu are un rol esențial. Există și circuite înnăscute, pe baza cărora se face condiționarea celor dobândite, circuite diferențiate în cursul filogenezei și transmise genetic. De la naștere există centri pentru fiecare dintre elementele disparate ale răspunsului sexual, ceea ce face ca erecția, ejacularea să poată apărea ocazional și înainte de pubertate
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
ocazional și înainte de pubertate. Apariția postefectului EEG (electro-encefalo-grafic) a putut fi constant declanșată de un excitant indiferent, cu ton neutru, după asocierea lui prealabilă cu stimularea septului (folosită drept excitant necondiționat). Acest experiment arată modul în care se întrepătrund mecanismele înnăscute cu excitanții de mediu condiționați învățați ulterior. Elementele parțiale ale răspunsului sexual (erecții, ejaculare, lordoză), ce pot apărea înainte de pubertate, precum și la adult, în afara unui comportament sexual propriu-zis, vor constitui un comportament sexual adevărat numai prin coordonarea acestora de către circuitele
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
sexuali). Factorii chimici nu pot declanșa singuri o stare motivațională, dar o pot facilita sau inhiba. I. Orice stimul din mediul extern ce poate evoca o senzație distinctă este potențial capabil să stimuleze motivația sexuală, fie pe calea mecanismelor nervoase înnăscute, fie prin folosirea unei noi căi. Legăturile înnăscute nu au un rol esențial la organismul adult, dar pe baza lor se efectuează în cursul vieții condiționarea sexuală. Această condiționare se face în primul rând pe baza unor variabile de natură
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
stare motivațională, dar o pot facilita sau inhiba. I. Orice stimul din mediul extern ce poate evoca o senzație distinctă este potențial capabil să stimuleze motivația sexuală, fie pe calea mecanismelor nervoase înnăscute, fie prin folosirea unei noi căi. Legăturile înnăscute nu au un rol esențial la organismul adult, dar pe baza lor se efectuează în cursul vieții condiționarea sexuală. Această condiționare se face în primul rând pe baza unor variabile de natură emoțională. În cursul vieții pentru procesul de învățare
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
conducerii ca în figura 3. Fig. 3 2.2. Teoriile personologicetc "2. Teoriile personologice" În esență, aceste teorii postulează următoarele idei: # - conducătorii (liderii) se nasc, și nu devin; - conducerea se bazează pe o serie de însușiri sau trăsături de personalitate înnăscute care îi diferențiază pe lideri de nonlideri, îndeosebi de subordonați; - se centrează pe persoana care desfășoară activitatea de conducere, și nu pe activitatea în sine; - sugerează că, în practică, trebuie acordată o mare atenție selecției liderilor (adică descoperirii persoanelor care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de conducere, nedând nimic pentru lămurirea ei (Jennings, 1960, p. 161). # Evaluând teoria trăsăturilor, Smither (1994) îi reproșează următoarele: # - ignoră rolul mediului social în activitatea de conducere (este foarte probabil ca indivizi talentați, cu o serie de trăsături favorabile, chiar înnăscute, să nu și le poată demonstra sau pune în valoare din cauza mediului nefavorabil în care trăiesc); - tinde să fie retrospectivă, adică identifică mai întâi conducătorii și apoi le studiază activitatea pentru a se vedea dacă dispun sau nu de trăsăturile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dibaci și pătrunzător situațiile) și inițiativă (fără a o confunda cu utilizarea procedeelor necinstite); comunicativitate (capacitatea de a stabili rapid contactele verbale); inteligență (care nu trebuie să însemne slăbiciune și sentimentalism); entuziasm. Apoi, discursul potrivit căruia trăsăturile liderului ar fi înnăscute s‑a atenuat. Partizanii teoriei trăsăturilor consideră astăzi că, deși există un potențial înnăscut, acesta poate fi cultivat și dezvoltat. Chiar titlurile unor lucrări sunt semnificative din acest punct de vedere. John C. Maxwell își intitulează cărțile astfel: Dezvoltă liderul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
comunicativitate (capacitatea de a stabili rapid contactele verbale); inteligență (care nu trebuie să însemne slăbiciune și sentimentalism); entuziasm. Apoi, discursul potrivit căruia trăsăturile liderului ar fi înnăscute s‑a atenuat. Partizanii teoriei trăsăturilor consideră astăzi că, deși există un potențial înnăscut, acesta poate fi cultivat și dezvoltat. Chiar titlurile unor lucrări sunt semnificative din acest punct de vedere. John C. Maxwell își intitulează cărțile astfel: Dezvoltă liderul din tine (1993); Dezvoltă liderii din jurul tău (1995). Ideea vehiculată în aceste lucrări este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
din acest punct de vedere. John C. Maxwell își intitulează cărțile astfel: Dezvoltă liderul din tine (1993); Dezvoltă liderii din jurul tău (1995). Ideea vehiculată în aceste lucrări este aceea a învățării și cultivării conducerii. Chiar dacă se acceptă existența unui lider înnăscut, se consideră că, la acesta, „pentru a rămâne sus, trebuie dezvoltate trăsăturile naturale” (Maxwell, 1999, p. 7). Mai mult decât atât, imensa majoritate a calităților celor patru tipuri de lider descrise de autor (total, format, latent, limitat) sunt dobândite. Ideea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în felul acesta funcțiile sau rolurile de conducere devin practic accesibile oricărui membru al grupului, fapt extrem de important pentru o cultură democratică. În fine, în timp ce teoriile personologice aveau tendința, cel puțin în faza lor inițială, de a exacerba rolul însușirilor înnăscute ale persoanei în actele de conducere, teoriile comportamentiste acordă o mare atenție procesului formării și antrenării eficiente a liderilor în exercitarea cât mai bună a unora dintre funcțiile sau rolurile conducerii, astfel încât să se obțină eficiență maximă. Indivizii nu au
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
actele de conducere, teoriile comportamentiste acordă o mare atenție procesului formării și antrenării eficiente a liderilor în exercitarea cât mai bună a unora dintre funcțiile sau rolurile conducerii, astfel încât să se obțină eficiență maximă. Indivizii nu au nevoie de talente înnăscute sau de momente istorice bune pentru a deveni lideri, ci de un antrenament corespunzător, susțin teoriile comportamentiste. Din cele de mai sus se poate ușor remarca faptul că teoriile comportamentiste sunt mult mai productive, cel puțin comparativ cu cele personologice
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în multe dintre ipostazele ei, cu însușirile (trăsăturile) și comportamentele ei, cu diversele ei acte cognitive. Acest model este ilustrat de teoriile personologice, de cele comportamentiste și de cele cognitive. Omul este purtătorul trăsăturilor de personalitate, indiferent dacă acestea sunt înnăscute sau dobândite; el este inițiatorul diferitelor comportamente, tot el este cel care desfășoară procese cognitive complicate (ia decizii, stabilește scopuri pentru subordonați, face atribuiri cauzale). Din perspectiva acestui model, conducerea apare ca un act, un efect sau un atribut al
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
personalitate ale angajaților influențează gradul de satisfacție a angajaților era de domeniul evidenței, așa încât el nu trebuia demonstrat în mod special. Mai puțin evident era însă un alt aspect, și anume rolul jucat de însușirile dispoziționale sau predispoziționale − mai exact, înnăscute − în satisfacție/insatisfacție. De aceea, cercetătorii au început să se întrebe dacă nu cumva există o anumită predispoziție înnăscută a oamenilor de a fi fericiți sau nefericiți, optimiști sau pesimiști. Cu timpul, ideea potrivit căreia oamenii ar fi predispuși genetic
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mod special. Mai puțin evident era însă un alt aspect, și anume rolul jucat de însușirile dispoziționale sau predispoziționale − mai exact, înnăscute − în satisfacție/insatisfacție. De aceea, cercetătorii au început să se întrebe dacă nu cumva există o anumită predispoziție înnăscută a oamenilor de a fi fericiți sau nefericiți, optimiști sau pesimiști. Cu timpul, ideea potrivit căreia oamenii ar fi predispuși genetic de a fi satisfăcuți sau nesatisfăcuți a început să prindă contur. S-a considerat că există o afectivitate pozitivă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a satisfacției? Extrem de contradictorii. Într-un plan general teoretic, reprezentații situaționalimului și interacționismului din psihologia personalității au ripostat prompt. Mischel (1968) postula ideea potrivit căreia condiții sociale diferite produc tipuri diferite de comportament, așa încât atribuirea comportamentelor unor trăsături și particularități înnăscute și nu particularităților situației ar fi total eronată. Ar fi însă la fel de naiv să se creadă că oamenii intră în diferite contexte sociale ca o tabula rasa, gata să fie influențați de cea mai neînsemnată stimulare externă. S-a afirmat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în sine însuși. Care ar fi, totuși, utilitatea ei pentru psihologia organizațional-managerială? Ea poate constitui un punct de pornire în formularea și, eventual, soluționarea unor probleme aproape perene ale psihologiei generale și psihologiei personalității, cum ar fi problema relației dintre înnăscut și dobândit sau a relației dintre stabil și dinamic în personalitate. Argumente pro sau contra recoltate și din mediile organizaționale n-ar fi decât benefice. Plus că psihologia organizațional-managerială ar putea prefigura propriile ei nedumeriri. De exemplu, faptul că satisfacția
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a celor problematice, să se ajungă la ameliorarea sau folosirea lor în avantajul organizației. Din acest punct de vedere, noi considerăm că managerii n-ar trebui să fie preocupați atât de mult de faptul dacă un factor al satisfacției este înnăscut sau dobândit, ci de descoperirea situațiilor în care el produce efecte pozitive sau negative. Aceasta deoarece nu factorul respectiv în sine influențează satisfacția, ci corelatele lui comportamentale. Organ și Bateman au arătat magistral că ceea ce contează în mediile organizaționale nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
manager ar putea anticipa într-o oarecare măsură reacțiile unei persoane caracterizate printr-o asemenea trăsătură la sisteme motivațional sau de conducere diferite sau la factori de stres ambientali, fără a-și pune prea multe întrebări referitoare la caracterul ei înnăscut sau dobândit. Nu trebuie să se pornească de la prejudecata că cei înclinați spre satisfacție vor fi neapărat eficienți, iar cei predispuși spre insatisfacție vor fi ineficienți. Până în momentul de față nu există date suficiente de cercetare care să dovedească legătura
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
alți autori (Locke, 1969; Mobley și Locke, 1970, apud Muchinsky, 2000, p. 307), standardele derivă din valorile umane, ele fiind cele care determină alegerile făcute de oameni. O muncă satisfăcătoare oferă oportunitatea de acțiune pe baza valorilor personale. Nevoile sunt înnăscute și comune pentru toți oamenii, valorile sunt dobândite și personale - acesta este punctul discordiei dintre cercetători care a făcut ca balanța să se încline în favoarea teoriei bazată pe valori, considerată a fi mai flexibilă decât cea bazată pe nevoi. Personal
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care intervin în motivarea comportamentului. Multă vreme însă nu se depășește faza „colecționistă” care constă în inventarierea cât mai multor nevoi/motive capabile să stimuleze organismul. Se propun liste interminabile de motive care, cel mai adesea, erau reduse la nevoi înnăscute, la instincte și, mai ales, la jocul acestora. Se explicau astfel mai degrabă comportamentele generale ale oamenilor și animalelor, cu precădere cele de joacă și de învățare, dar mai deloc comportamentele specifice ale omului implicate în activitatea de muncă. Teoria
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cei pasionați. În forme mai accentuate, aceasta poate constitui semnul unei tulburări cu caracter patologic a activității neuropsihice. 32 34 Fig. 13 De reținut: • O față frumoasă este un atu pentru succes. Fața dumneavoastră dezvăluie și disimulează. • Expresiile faciale sunt înnăscute și universale în toate culturile. • Regulile de manifestare ne spun cum să ne controlăm emoțiile. • Fiecare emoție are o expresie unică. • Introvertiții și extrovertiții își manifestă diferit emoțiile, ceea ce are consecințe diferite. 2.5. Ochii - ferestrele sufletului Ochii sunt ferestrele
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
etc.); 63 65 • elevii nu au cunoștințele necesare pentru a înțelege mesajul didactic sau acestea nu au fost fixate temeinic și ca urmare se produc interferențe. Competența de comunicare a profesorului. Competența comunicațională a profesorului este într-o oarecare măsură înnăscută, dar mai ales dobândită, prin voință și efor pedagogic. Această competență are mai multe caracteristici: • inteligență, ca instrument de cunoaștere, înțelegere, invenție și reușită în rezolvarea problemelor sau a situațiilor de instruire și educaționale; • memorie manifestă în rapiditatea întipăririi și
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
enseignants”, în Revue francaise de pedagogie, nr.3 footnote> afirma că ”cea mai bună formare profesională din lume nu va împiedica să existe întotdeauna profesori mediocri, aceia cărora le lipsește în mod sigur, ceea ce-l face pe profesor calificat: simțul înnăscut al copilăriei, dragostea de copii, căldura umană, ceea ce nu se învață.” Modul cum se îmbracă și cum vorbește, atitudinea față de colegi, față de autorități, disciplina în muncă se constituie în modele pentru elevii cu deficiență auditivă. D.Ausbel și F. Robinson
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
identitățile ă atât individuale, cât și colective ă Își dobândesc forța din aderarea la o axă valorică după care se orientează finalitatea existenței” (ibidem). Distincția clasică Între factori individuali (psihanalitici sau cognitivi) și factori colectivi ă sau chiar Între factori Înnăscuți și factori dobândiți ă În construcția sentimentelor de sine, de identitate și de apartenență este astăzi puternic contestată. Pentru Muchielli, sentimentul de apartenență Își are originea „În relația primară a sugarului cu mama sa, Întrucât se știe că, În prima
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Înaintea lui, a plecat În Polinezia căutând să se sălbăticească, Segalen Încearcă și el să-și „scuture de praf” propria privire. Călător neobosit, el parcurge lumea ca Exote. Denumirea aceasta, explică el În eseul citat, se aplică „aceluia care, Călător Înnăscut, În lumile pline de minunate diversități, simte toată savoarea Diferitului”. Segalen va proslăvi astfel diferențele, singurele care pot spori senzația de viață și care permit, prin interculturalitate, cunoașterea de sine. Cunoaștere care, din punctul lui de vedere, oferă artistului posibilitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]