5,514 matches
-
ieșire, vei lua din mușterii. Muțenie Se crede că, dacă o femeie grea este întrebată ori de se află în acea poziție și neagă, copilul ce-l va naște nu va vorbi, nici umbla curînd. Femeia care știe că este însărcinată și nu spune cînd este întrebată va naște copilul mut. Se crede că copiii mici care ar mînca pește înainte de ce încep a vorbi rămîn muți; deci la astfel de copii nu li se dă pește de mîncat. Nas Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Femeia îngreunată să nu cumva să doarmă pe pragul casei, căci i se lasă copilul în prag, și-i greu de ea. Femeia împovărată nu joară*. Se zice că la cine se uită o femeie mai cu drag cînd e însărcinată, aceluia îi va sămăna copilul. Cînd încep durerile nașterii, bărbatul împlîntă două topoare cruciș în unul din stîlpii acoperemîntului casei. înainte de a naște femeia, se pun lîngă pat o furcă de tors, un topor și o botă, zicînd: „De va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
purces îngreunată. Femeia doritoare să aibă copii taie capetele buricului de la purceii unei scroafe care a avut purcei pentru prima dată, le fierbe în apă și apoi bea acea apă, și crede că, făcînd așa, va concepe cu siguritate. Femeile însărcinate să cetească în fiecare zi Visul Maicii Domnului, căci vor naște ușor și le vor trăi pruncii. Femeia însărcinată, ca să nască ușor, e bine să bea ceai de podbal* care a răsărit întîi primă vara. Ca o femeie însărcinată să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prima dată, le fierbe în apă și apoi bea acea apă, și crede că, făcînd așa, va concepe cu siguritate. Femeile însărcinate să cetească în fiecare zi Visul Maicii Domnului, căci vor naște ușor și le vor trăi pruncii. Femeia însărcinată, ca să nască ușor, e bine să bea ceai de podbal* care a răsărit întîi primă vara. Ca o femeie însărcinată să facă lesne, de cîte ori mătură și ia gunoiul în poală, aruncîndu-l, să zică: „Cum arunc gunoiul acesta de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Femeile însărcinate să cetească în fiecare zi Visul Maicii Domnului, căci vor naște ușor și le vor trăi pruncii. Femeia însărcinată, ca să nască ușor, e bine să bea ceai de podbal* care a răsărit întîi primă vara. Ca o femeie însărcinată să facă lesne, de cîte ori mătură și ia gunoiul în poală, aruncîndu-l, să zică: „Cum arunc gunoiul acesta de iute, așa să și fac de iute.“ După ce se spun Iertăciunile în casa miresei - cînd e aproape să plece nunta
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
facă copiii lesne. Dacă în anul cînd o femeie trebuie să nască a fătat vreo scroafă sau vreo vacă, iapă etc. și dacă mieii, iezii etc. sînt frumoși, femeia va naște ușor și copilul va trăi. Ca să nască lesne, femeia însărcinată, cînd se apropie timpul, ia apă într-o oală și, aruncînd o peste streșina casei, o sprijinește cu un ciur și zice: „Cît pestește* apa pe streșină și cît pestește apa în ciur, atîta să pestească și băiatul sau fata
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănîncă carne de porc în zilele Crăciunului, nici în ale Paștelui naște ușor. Limbă afumată e bună de facere ușoară. Femeia îngreunată se pune cu pîntecele, ușor, pe sulul de la urmă, cînd se taie o pînză, ca să nască ușor. Femeia însărcinată să nu descalțe pe nimeni, nici să nu tragă cioarecii* cuiva, că apoi nu poate naște pînă ce acela nu-i va da apă din opinci sau cizmă. Femeia care doarme pe cuptor va naște greu. Cînd femeia nu poate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
opinci sau cizmă. Femeia care doarme pe cuptor va naște greu. Cînd femeia nu poate iute naște, moașa îi pune sub așternut un topor, un cuțit sau alt lucru de metal, ca să-i alineze durerile și să grăbească nașterea. Femeia însărcinată să nu treacă peste funie, că face copilul cu buricul încurcat pe după gît, nici să șadă pe sac, căci va naște greu. Dacă va ședea pe treptele scării, va naște cu anevoie. Femeia îngreunată să nu tragă de ciubotele bărbatului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îngreunată să nu tragă de ciubotele bărbatului, că naște greu. Cînd o femeie nu poate să nască, bea apă de pe icoana Maicii Domnului; bărbatul ei dă cu pușca peste casă și moașa de trei ori cu piciorul în ușă. Femeia însărcinată care va ședea pe treptele unei scări de la casă va face copilul anevoie. Afară de moașă, altui nimănui nu-i este iertat să știe că o femeie se trudește de naștere, pentru că femeia atîtea ore nu va putea naște, cîți oameni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îngreunată, cere, ca să-ți fie pruncul îndrăzneț. Dacă femeia îngreunată va fura ceva, copilul va fi hoț. Să nu te răstești, nici măcar în glumă, cu cuțitul sau cosorul, ori altceva, la o femeie îngreunată, căci se naște copilul fricos. Femeia însărcinată să nu puie floare la brîu, că face copilul cu semn. Femeile însărcinate să nu mănînce pești și melci, că vor naște copii băloși și mucoși. Femeia îngreunată să nu se ducă cu secera sau cu sapa pe umăr la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copilul va fi hoț. Să nu te răstești, nici măcar în glumă, cu cuțitul sau cosorul, ori altceva, la o femeie îngreunată, căci se naște copilul fricos. Femeia însărcinată să nu puie floare la brîu, că face copilul cu semn. Femeile însărcinate să nu mănînce pești și melci, că vor naște copii băloși și mucoși. Femeia îngreunată să nu se ducă cu secera sau cu sapa pe umăr la muncă, căci altfel iese copilul ghebos. Femeia însărcinată să nu-și înnoade pletele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face copilul cu semn. Femeile însărcinate să nu mănînce pești și melci, că vor naște copii băloși și mucoși. Femeia îngreunată să nu se ducă cu secera sau cu sapa pe umăr la muncă, căci altfel iese copilul ghebos. Femeia însărcinată să nu-și înnoade pletele, că face copilul cu limba împiedicată. Femeia îngreunată să nu mănînce dumineca fructe păstăioase, căci copilul se face bolînd* și tîmp la minte și toată viața lui comite numai fapte rele. Femeia însărcinată, cînd va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ghebos. Femeia însărcinată să nu-și înnoade pletele, că face copilul cu limba împiedicată. Femeia îngreunată să nu mănînce dumineca fructe păstăioase, căci copilul se face bolînd* și tîmp la minte și toată viața lui comite numai fapte rele. Femeia însărcinată, cînd va vedea un mort, să zică: „Nu văd unul, ci văd doi“, căci altfel copilul ce va naște va fi palid ca mortul. Femeia grea să nu mănînce borș umplut în zi de sec, căci copilul va avea un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe prag, căci, dînd un dușman cu toporul în prag, copilul se va naște cu buza crăpată. Femeia îngrecată* să nu fure nimic și să pună în sîn, că face copilul cu semn întocmai ca lucrul furat. Cînd o femeie însărcinată, intrînd într-o băcănie, fură o măslină, copilul născut va avea o alunică ca o măslină. Dacă ia o floare, unde-a pune-o la ureche, acolo va fi părul la copil mai deschis. Femeia îngreunată să nu mănînce aripi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
alte paseri, căci copilul capătă boala numită aripi. Dacă o femeie grea mănîncă din oarecare fructe și pune mîna ei pe o parte oarecare a trupului, copilul ei va avea în aceeași parte a trupului semnele acelor fructe. Dacă femeia însărcinată s-a speriat de foc și în acel moment se prinde de față și dacă în acel moment cugetă la împrejurarea că este grea, apoi copilul nu va avea astfel de semne. Femeia îngreunată să nu mănînce carne netăiată din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
într-o baligă, că crește lung și frumos. Părul, cînd îl tunzi, să-l mături. E păcat să mături tu sau altul părul după ce te-ai tuns; trebuie să-l iei cu mîna și să-l duci în gard. Femeia însărcinată care va culege în poală surcele ieșite din rîndea va face copilul cu părul creț. Să te păzești să nu-ți ieie nimeni din păr fără știre, că ți se paște* vîrful cozilor. Părul capului nu este bine a-l
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuiva, căci el se poate folosi la di ferite farmece cu care se poate face mult rău celuia de la care s-a luat părul; de aceea, pieptănîndu-se cineva sau tunzîndu-și părul, este bine a-și arunca părul în foc. Femeia însărcinată, dacă dă cu piciorul în mîță, cîne sau alt animal asemenea, face copilul pă ros. De aceea trebuie să puie în scăl dătoarea copilului păr de-al animalului în care și-ar aminti că a dat cu piciorul. Mama îngreunată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că le deznozi sau le dezlegi. Firește că nu vei putea. La fiecare zi: „Grabă legătură, grabă cătătură“, și taie nodul, iar la al nouălea, adaugă: „Ptiu, drace, ia-ți coada!“ - și ai să-l găsești. Pierzanie Cînd o femeie însărcinată e în primejdie de-a pierde sau se sperie de ceva, se afumă cu nări de vulpe. Cînd e o femeie în primejdie de pierzanie, se spală icoana Maicii Domnului și i se dă apă de aceea de băut. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
izvor ca să-l tulbure. Atunci se tulbură apele din cer și plouă. (Gh.F.C.) Cînd vrei să plouă, fură o oală nouă, culege nouă maci din nouă grădini și aruncă-le pe toate în fîntînă. (Gh.F.C.) Cine fură de la trei femei însărcinate cîte-o lingură, apoi cîte-o cărămidă și le aruncă pe toate noaptea într-o fîntînă aduce ploaie. (Gh.F.C.) Vine ploaie cînd lampa se afumă. (Gh.F.C.) Ploșniță Cînd pui curpeni* de fasole pe foc, atunci se fac ploșniți. Dacă-și fac lăstunii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iei sumanul sau rocul* prindărăt, atunci pe loc îl pune sub picioare, că de nu, atunci în ziua aceea nu-ți merge bine. Supărare Cînd spui că vine cineva fără să vie e semn că va veni supărat. Surcea Femeia însărcinată care va culege surcele în poală, copilul ce-l va face va avea pe corp niște pete de diferite mărimi. Șale Cînd sar fire din mătură cînd mături, ia-le și le pune în brîu, ca să nu te doară șelele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mort, că-i păcat și iei șoarecii la tine acasă. Dacă rod șoarecii un strai al cuiva îi semn rău de boală. Să nu mănînci făină gogoloșită din pod, că-i rău de șoareci. Dacă ți-a cere o femeie însărcinată și nu i-i da, au să-ți roadă șoarecii lucruri din casă. Din casă cînd ți se fură ceva, îți rod șoarecii toate lucrurile. Cînd strîng șoarecii mișuni*, e semn de iarnă grea. Cînd toamna sînt șoareci mulți e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din casă. Coada de topor nu se pune pe foc, că-i rău de tăieturi. Cînd bate piatra, înfige toporul în pămînt, că-i bine. Toporul, secera etc. nu se lasă cu vîrful în sus, că plînge Maica Domnului. Femeia însărcinată care va călca cu piciorul pe vreun topor va face copilul cu niște semne pe piept, ca crestăturile de topor. Tort Cine toarce cînd fierbe tortul se excrementează după moarte. în casa mirelui și a miresei să nu se toarcă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încheia nasturele împăna (a) - a pune pene împroura (a) - a vesti împușcată - plantă încelui (a) - a fura închiotora (a) - a lega încolți (a) - a înfige colți încura (a) - a alerga, a goni îngăimat - nehotărît înghinat - îngemănat îngrecată (femeie) - împovărată, îngreunată, însărcinată întinde (a) - a pierde din consistență întîlnitură - loc de confluență a apelor întorsură - arătură învădi (a) - a înnădi J jărbiuță - jurubiță jigadie - dihanie jigodie - jigăraie, boală la cîini jîr - jir, fructul fagului jora (a) - a jura juvină - jivină L la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mă lai/grîu poiată - bucătărie de vară pol - monedă rusească polog - iarbă cosită întinsă pe brazdă popchișor - plantă porumbel - păducel, arbust sălbatic posteucă - lemn cu care se ridică și se sprijină carul potlog - bucată de piele veche poziție (femeie în) - însărcinată prelucă - dumbravă pricaz - ghinion, pagubă, neno rocire pricorici - pricolici, priculici, om preschimbat după moarte în cîine; strigoi prigorie - prigoare, pasăre migratoare priință - folos primiti (a) - a mătura pripas - progenitură de animal domestic probăjeni (a) - a se ofili probozi (a) - a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
adunarea generală decide cu privire la situația financiară anuală, poate lua o hotărâre referitoare la răspunderea administratorilor sau directorilor, respectiv a membrilor directoratului și consiliului de supraveghere, chiar dacă această problemă nu figurează pe ordinea de zi. Adunarea desemnează cu aceeași majoritate persoana însărcinată să exercite acțiunea în justiție. Dacă adunarea generală nu introduce acțiunea în răspundere prevăzută la art. 155 L.S.C. și nici nu dă curs propunerii unuia sau mai multor acționari de a iniția o asemenea acțiune, acționarii reprezentând, individual sau împreună
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]