104,540 matches
-
vine în biroul naratorului ținând în mână cartea Less than Zero. Subtil, cartea îmbină pasaje tipice romanelor detective, cu secvențe „horror" și „mistery". „You're not a fictional character, are you, Mr. Ellis?" [Sunteti un caracter fictiv, Domnule Ellis?] îl întreabă detectivul Kimball pe Ellis. De ce este Lunar Park înspăimântătoare dincolo de caracterul ficțional al lumii prezentate? Pentru că acțiunea se petrece întrun mediu familiar pentru cititori. Încercările de a construi o familie „normală" întro lume disfuncțională se transpun în evenimente înspăimântătoare. Naratorul
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
matură a lui Less than Zero. Cărțile lui Ellis transformă realitatea în paradox fictiv. Granițele lumii postmoderne sunt exacerbate și încețoșate. Ficțiunea lui Ellis nu este lectura obișnuită a unui adolescent de 16 ani. Precum filmele hollywood- iene, cititorul se întreabă dacă există într-adevăr echivalentul real al evenimentelor fictive. Debordant și exhibitionist, limbajul nu cade în vulgar. Ellis scrie într-un mod elitist despre plăceri sexuale, droguri și stilul de viață al unei clase sociale mânate de baniîmpreună cu viciile
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
pe o carte nouă și piciorul la o lansare de carte. „Dedicarea" profesorului de română nu trebuie să fie, din păcate, doar spre elevi. Ci (mai ales) spre bucuria comunicării, împărtășirii. Câți profesori de română își încep ora prin a întreba: „Știți ce am citit nou azi?", „Știti ce s-a mai scris în Dilema, în Observator sau chiar într-o revista literară extrașcolară?" (nu acesta e numele corect?). Aș da profesorului de română o „temă” de gândire deloc originală, dar
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
urmau să fie adunați și trimiși la câteva zeci de kilometri de orașul în care își avea Jacob reședința. Ca să dovedească pasiunea lor pentru mate. - Crown (ăsta era numele de familie al lui Jacob), ce zici? Te simți pregătit? îl întrebase Gabe Bedry pe băiat, zâmbind. - Glumiți, doamnă profesoară? Am așteptat un prilej ca ăsta de când am început să merg la primele concursuri. - Foarte bine, pentru că, pregătit sau nu, oricum erai deja trecut pe listă. Ești un elev bun, Jacob, poate
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
vârsta fetei, aflase că ea era de fapt cu doi ani mai mare decât crezuse el, fapt care o plasa la doar un an diferență de Jacob, fiind deci oricum mai mică decât el. - Ce faceți, fetelor? Când ați ajuns? întrebase Dri. - Păi am ajuns acum jumătate de oră. Am despachetat și am analizat puțin acest loc, răspunse Lynn, una dintre cele două fete deja cunoscute de băieți, în timp ce se uita la cum decurge conversația dintre Jacob și Steph. - Nu-mi
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
nu se terminase. Am putea spune că de abia începuse. Doar că, de data asta, se schimbase puțin subiectul. Nu se mai vorbea doar despre mate. Băieții începuseră să comenteze momentul anterior: - Hei, Jacob, îți cam place noua fată, nu? întrebase îndrăzneț Dri. - De ce spui asta? răspunse Jacob puțin ofensat. - După felul în care o priveai. Parcă stăteai de vorbă cu un înger. - Trebuie să recunoști, e destul de frumoasă. - A spus cumva Jacob Crown că o fată este frumoasă? intervenise Phil
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
în manuale să existe o inflație de teorie, în pofida istoriei și a biografiei. Ca parte a istoriei, este necesară revenirea la judecarea literaturii ca formă culturală. Literatura trebuie înțeleasă ca expresie a culturii unui popor. Nu ar trebui să ne întrebăm cum citim un autor clasic, ci cum citim literatura în genere. Să o citim din perspectiva conținutului, a valorilor umane pe care le transmite. Experiența mea didactică mi-a demonstrat că elevii care vin din liceu repetă mecanic distincțiile între
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
se reflectă în literatura pe care ei o scriu. De aceea e important să știm toate aceste lucruri. Literatura nu este un produs de laborator, ci se naște din viață. Din această cauză,când vă întâlniți cu scriitori, profitați și întrebați-i cât mai multe lucruri! Ați înțelege mai bine că literatura e expresia unei personalități, a unui om viu în carne și oase, care trăiește ca și noi, dar din experiențele lui reușește să dea la lumină un produs estetic
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
ne dă tăria de a birui moartea (Filip., 3, 10)<footnote A. Lemmonger, L. Cerfaux, Théologie du Nouveau Testament, Paris, 1963, p. 34. footnote>. Când vorbește despre pătimirile lui Hristos pe cruce, Sfântul Ioan Gură de Aur exclamă: Dacă mă întreabă cineva: ce lucru mare a făcut Hristos? Eu voi lăsa cerul, pământul, marea, învierea multor morți și alte minuni și voi arăta doar crucea, care este mai slăvită decât toate. Crucea este vrerea Tatălui, slava (Fiului) Unuia Născut, desfătarea Sfântului
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
ne dă tăria de a birui moartea (Filip., 3, 10)<footnote A. Lemmonger, L. Cerfaux, Théologie du Nouveau Testament, Paris, 1963, p. 34. footnote>. Când vorbește despre pătimirile lui Hristos pe cruce, Sfântul Ioan Gură de Aur exclamă: Dacă mă întreabă cineva: ce lucru mare a făcut Hristos? Eu voi lăsa cerul, pământul, marea, învierea multor morți și alte minuni și voi arăta doar crucea, care este mai slăvită decât toate. Crucea este vrerea Tatălui, slava (Fiului) Unuia Născut, desfătarea Sfântului
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
șlefuind sufletul pentru întâlnirea supremă? Acum, să lăsăm povestea Manuelei Cerasela să curgă lin, frumos precum sufletul ei, un suflet mereu pregătit să-și ducă menirea în veșnicie, demn, răbdător, resemnat, învăluit în aura protectoare a divinei pronii. M-am întrebat mereu, ce culoare are Lumina? Astăzi mă întreb ce culoare are Poezia? Mâine sau mai devreme, o să găzduiesc în casa sufletului meu, alte și alte întrebări. Rămasă de o vreme acasă, am tot avut tot felul de preocupări, aș da
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
povestea Manuelei Cerasela să curgă lin, frumos precum sufletul ei, un suflet mereu pregătit să-și ducă menirea în veșnicie, demn, răbdător, resemnat, învăluit în aura protectoare a divinei pronii. M-am întrebat mereu, ce culoare are Lumina? Astăzi mă întreb ce culoare are Poezia? Mâine sau mai devreme, o să găzduiesc în casa sufletului meu, alte și alte întrebări. Rămasă de o vreme acasă, am tot avut tot felul de preocupări, aș da câteva exemple pentru că de la treburile casnice la poezie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
ale cărui valuri (poale) se unduiesc după tainice reguli, știute numai de cei inițiați în pașii Horei noastre tradiționale, care ba își crește circumferința, ba și-o strânge (concentrându-se, lamură, spre centrul nevăzut al lumii străbunilor). Maria Toacă se întreabă, aproape retoric, de ce anume a fost aleasă tocmai data de 8 octombrie, pentru prăznuirea Zilei Municipiului Cernăuți, decretată - deducem - în anul 2000. Domnia sa intuiește că aceia care au fixat data au avut în vedere ,,distracția cernăuțenilor”, fiind ,,îndrăgostiți de magia
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
care și-a săvârșit drumul vieții pământești la 13 februarie 1999, la vârsta de 83 de ani.(...) Știam că, puțin mai înainte, vizitase Cernăuțiul, după grele încercări pe drumul războiului și umilințele prizonieratului, după decenii lungi de despărțire. L-am întrebat dacă mai sunt și dacă și-a văzut de la Horecea Mănăstirii. , mi-a mărturisit unul dintre cei mai distinși bucovineni din București. Nu l-am mai întrebat cât de dureros l-au înțepat ghimpii acelor flori, care pentru prima dată
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
pe drumul războiului și umilințele prizonieratului, după decenii lungi de despărțire. L-am întrebat dacă mai sunt și dacă și-a văzut de la Horecea Mănăstirii. , mi-a mărturisit unul dintre cei mai distinși bucovineni din București. Nu l-am mai întrebat cât de dureros l-au înțepat ghimpii acelor flori, care pentru prima dată în viață l-au ademenit să întindă mâna spre un lucru <străin>”. Sub titlul Plini de daruri și haruri, Maria Toacă sintetizează - în linii sigure, cu vibrații
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
tensiunea emoțională a acelor clipe: ,, Mi-a fost dor de dumneavoastră, ne-a mărturisit poetul. Mi-a fost dor de vechea catedrală, de Prutul căruia i-am închinat un poem: ,, Când coboară Prutul dintre munți/ și ajunge-n Cernăuți,/ El întreabă florile de tei/ și salcâmii/ Unde, Doamne, sunt românii mei?/ Unde sunt românii?”. Impregnată de efuziuni lirice este tableta Doar o firavă frunză verde..., chemându-ne să visăm ,,cu ochii deschiși, la timpurile când strămoșii noștri străbăteau pe jos zeci
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
care s-a păstrat tradiția străveche a atâtor popoare” (,,se bucura de simpatia tuturor, fiind cunoscut de multă lume, când ieșea pe stradă, era înconjurat de mulțime”, ,,avea un farmec cuceritor de povestitor și toți îl ascultau cu gura căscată”; ,,...întrebat de ce face atâta paradă de românism - pictează, în exclusivitate, țărani români, casa îi este amenajată în stil românesc, îmbracă deseori costumul popular românesc... - când, de fapt, nu-i decât un străin, aristocratul, înrudit cu mari familii nobile din întreaga Europă
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
natură conțin un contrast dintre alb și negru, au un verde foarte închis, cel al munților. (...) Toate mânăstirile din sudul Bucovinei poartă sobrietatea și solemnitatea negrului. Pentru mine, negrul nu înseamnă doliu și tristețe, ci noblețe și înțelepciune. V-ați întrebat vreodată de ce călugării poartă veșminte negre? Negrul este simbolul abstinenței, al plecării într-o altă lume, care te duce spre interior, spre profunzimile sinelui și universului spiritual, este culoarea tainei (s.n.), un fel de iluminare nevăzută, dar simțită. Pictura, ca
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
să-i rostim numele și să-l definim drept oglinda sufletului nostru de zile mari și zile obișnuite, de cele mai multe ori, însă, în deșert, așa cum invocăm fără noimă și numele Mântuitorului. Poate ar fi cazul să răscolim în sinea noastră, întrebându-ne dacă a mai rămas ceva din Eminescu în ea și dacă nu ne-am lepădat de el, așa cum ucenicii s-au lepădat de Hristos. (...) Ce folos că-l pomenim cu atâta drag pe Marele Poet, dacă îl răstignim zilnic
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
de ani de la evenimentele care au așezat România pe un drum nou, cu urcușurile și coborâșurile lui, care au adus schimbări radicale în viețile noastre, ale tuturor. Ce înseamnă această perioadă pentru țara noastră? Este oare prea devreme să ne întrebăm? Filip Teodorescu: Orice schimbare bruscă de direcție pe plan politic provoacă șocuri, tulburări în plan social. Este nevoie de oarece vreme pentru ca lucrurile să se liniștească, să se așeze. M-am întrebat -și nu o singură dată -dacă ne putem
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
țara noastră? Este oare prea devreme să ne întrebăm? Filip Teodorescu: Orice schimbare bruscă de direcție pe plan politic provoacă șocuri, tulburări în plan social. Este nevoie de oarece vreme pentru ca lucrurile să se liniștească, să se așeze. M-am întrebat -și nu o singură dată -dacă ne putem permite să tragem concluzii ferme în legătură cu stadiul în care a fost adusă țara în acest interval de timp sau dacă nu cumva este încă prea devreme. Pentru că, la urma urmelor, 24 de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
publice, așa cum, de exemplu, a fost punerea la dispoziția C.N.S.A.S. a unor săli ale Parlamentului sau ale Teatrului Național pentru conferințe, expoziții și alte asemenea. Și permiteți-mi să preiau titlul inspirat al unui articol al dumneavoastră și să întreb: Cine are interes să nu se închidă robinetele urii? Nu cumva cei pentru care adevărurile despre decembrie 1989 sunt incomode? Remarcăm un fapt îmbucurător: adevărul își face loc către lumină. Eu sunt optimist. Cu siguranță vor apărea noi mărturii, se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
mi-a cerut să convoc toți șefii de unități, precum și șefii secțiilor județene de informații și să le aduc la cunoștință că trebuie să pregătească liste cu ofițerii care vor fi disponibilizați, cifra stabilită fiind 25% din efectiv. L-am întrebat cine a stabilit această cifră și care este motivația. S-a redus cumva schema Serviciului? Mi-a răspuns că nu s-a redus schema, dar s-a stabilit să fie îndepărtați o parte dintre ofițerii care au activat și anterior
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
Iliescu nici nu deschidea plicurile cu rapoartele zilnice ale Serviciului Român de Informații. Am verificat aceasta în octombrie 1996, când domnul președinte Ion Iliescu m-a chemat la Cotroceni pentru două chestiuni care nu fac obiectul prezentei discuții. L-am întrebat direct dacă este adevărat că nu citea rapoartele SRI. A confirmat fără ezitare, explicând că erau foarte lungi și fără un conținut interesant. În fine, nu trebuie să neglijăm propriile noastre lipsuri. Nicio colectivitate umană nu este alcătuită numai din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
nu te teme turmă mică” - în mod distorsionat!... Iar dacă se ajunge în acest loc, în acest fel, este vai de cei care răstălmăcesc scripturile!... O altă problemă este aceea a apariției a (încă) unui precedent destul de primejdios, așa încât ne întrebăm și chiar așteptăm cu emoție și înfrigurare să vedem ce va mai urma: Cine, de unde (de nicăieri și de aiurea), cu ce petiții, idei și soluții năstrușnice va mai veni că de, mintea (și conștiința în virtutea libertății de expresie) lucrează
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]