4,649 matches
-
De asemenea, se poate observa o altă caracteristică a timpului, aceea de a se comprima sau dilata, în funcție de împrejurare. Astfel, în timpul luptelor, noaptea pare încremenită, ca apoi, în timpul bombardamentelor, să pară nesfârșit: „Parcă timpul se oprește pe loc îndată ce se întunecă. Nopțile se fac: din ce în ce mai lungi. Iar cât durează alarma mi se pare noaptea nesfârșită...“. Se poate observa că evenimentele sunt plasate de către Ștefan pe planuri diferite. Astfel, el situează amintirea soției și a copilului într-un alt timp: „mă gândesc
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
împăcare utopică între înainte de 1989 și după 1989, o reconciliere care ar fi fost altceva decît acapararea formelor noi ale politicii și economiei de către vechii conducători. Fără îndoială, atunci se visa la un nou statut național, pentru a părăsi imaginile întunecate pe care ultimii ani ai lui Ceaușescu le-au împrumutat României. Or, România anului 1995 este fără culoare, fiind percepută de Vest printr-un fel de gri confuz, adică nu există un adevărat "caz românesc", nu există modelul românesc. Imaginea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se perpetuează în Moldo-Valahia în interiorul unei biserici conservatoare și în cea a românei, care s-a impus pe larg în Biserica transilvană. DESPOTISM LUMINAT ȘI MANIFESTĂRI POPULARE Epoca romantică, apoi istoriografia naționalistă au reconstruit un secol XVIII, în același timp întunecat pentru populațiile aservite, cu o nouă preocupare de a obține un profit din munca lor, și al Luminilor, grație politicii luminate a împăraților de la Viena și a Curților princiare de la Iași și de la București. Același secol al XVIII-lea a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Kerr că este umilit și insultat zilnic de către comuniști care nu reprezintă decît o mînă de oameni. Regele crede că politica sovieticilor vizează să distrugă deliberat economia românească, să răstoarne monarhia și să bolșevizeze țara. Ultimele luni ale monarhiei sînt întunecate. La începutul lui noiembrie 1947, guvernul este remaniat, Bodnăraș ocupă postul de ministru al Apărării Naționale. Regele lipsește din România de pe 12 noiembrie pînă pe 21 decembrie pentru a asista la căsătoria prințesei Elisabeta a Angliei și el însuși se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de cavalerie Toma Cantacuzino, neatârnarea noastră a fost pururea reală, ca drept pururea în vigoare, ca fapt știrbit din când în când, nu prin alt drept, ci prin escese și abuzuri de putere ale turcilor și, daca ea a fost întunecată curs de o sută de ani prin postomania fanariotă, tradiția ei și încercările de a o restitui n-au încetat nicicând, iar mai cu seamă secolul nostru a fost bogat în succese pe terenul acesta. Deja Regulamentul organic, ca legiuire
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să fie cumplit de mare daca trebuie pentru el atât de mulți comentatori înaintea forului, ba cu mai multă decepțiune încă ne vom convinge că această imensă sumă de aluat protoplasmatic are, la dreptul vorbind, rolul de a încurca și întuneca înțelesul legilor, căci vedem că adevărați jurisconsulți ex professo joacă un rol secundar între ei. Iată dar o nouă clasă dominantă în România, care se distinge prin absoluta ei improductivitate. Țăranul, mare sau mic, căci țărani sânt și proprietarii mari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sânt înădușite prin atotputernicia guvernamentală. La vot! La vot! strigau credincioșii guvernului, și majoritatea arșicelor decidea de soarta țării. Țara, astăzi în nedumerire, se întreabă: Cine poartă răspunderea? [ 5 martie 1880] ["APARȚINE TRADIȚIUNILOR... "] Aparține tradițiunilor partidului de la putere de-a întuneca adevărul, de-a-și atribui lauri nemeritați și de-a respinge solidaritatea faptelor acelora cari-l privesc numai pe el. Radicalii noștri, deși îmbrăcați pururea în haina compromisă pe veștejitele lor trupuri de "naționali", se preocupă înainte de toate de triumful intereselor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sânt înădușite prin atotputernicia guvernamentală. La vot! La vot! strigau credincioșii guvernului, și majoritatea arșicelor decidea de soarta țării. Țara, astăzi în nedumerire, se întreabă: Cine poartă răspunderea? [ 5 martie 1880] ["APARȚINE TRADIȚIUNILOR... "] Aparține tradițiunilor partidului de la putere de-a întuneca adevărul, de-a-și atribui lauri nemeritați și de-a respinge solidaritatea faptelor acelora cari-l privesc numai pe el. Radicalii noștri, deși îmbrăcați pururea în haina compromisă pe veștejitele lor trupuri de "naționali", se preocupă înainte de toate de triumful intereselor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
are a se lupta cu ignoranța și cu corupțiunea stăpânitorilor săi, cu acea lipsă de caracter și de patriotism, triste și neînvinse rămășițe ale epocei fanarioților cari nu pot fi nici șterse nici înlăturate prin miile de fraze democratico-politice cari întunecă văzduhul și mințile; în Austro-Ungaria cel puțin, întru cât s-atinge de sferele învățătorești și clerice, caracterul e mai intact, dar aci se opun alte greutăți: ici tendențe de maghiarizare, colo de germanizare, toate zădarnice, după a noastră părere, dar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îndoială că soluțiunea dată de Tractatul de Berlin cestiunii orientale va mai fi izvorul multor încurcături și chiar a unei conflagrațiuni generale. Deodată cu căderea conservatorilor din Anglia și cu venirea la putere a liberalilor, orizonul a-nceput a se-ntuneca. D. Gladstone se distinge printr-un fel de zel religios, prin patimă în politică. Cunoscător al ebraicei și al Talmudului, era un timp în care, cu texte ebraice, combătea emanciparea izraeliților din Anglia. Cu aceeași patimă reprezintă azi principiul că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și dezastrul de la Sadova. Războiul din Mexic n-a fost iarăși decât un espedient din cele mai romantice, imaginat pentru a distrage spiritul public. Războiul cu Germania a fost cel din urmă espedient, unde norocul Franței a trebuit să se întunece deodată cu acela al dinastiei. "E războiul nostru" a zis acea nefericită femeie care a trebuit să sufere atât de mult. Nimic nu era mai adevărat; se simțea trebuința de a se ridica prin un nou Solferino după Waterloo diplomatic
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care stă cu spatele, în vreme ce în fața sa mormanul de dărâmături crește necontenit, până la cer. Această furtună noi o numim progres." V Adenda 1. "Stinsul" un pretext după Ioana Em. Petrescu (cecitatea sacră, ochii malefici, eresul din ochii iubitei) "Viziunea orbitoare întunecă vederea", spune într-un loc Ioana Em. Petrescu (Eminescu și mutațiile poeziei românești p. 12) deschizând breșa acelei dihotomii, de-acum atotcuprinzătoare pentru înțelegerea eminesciană: privire viziune. Din multiple conotații ale acestui topos orfic "motivul ochiului, al privirii" accentul cercetării
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Sau ceea ce Parmenide formulase deja: "ființa este și nu este". Astfel că magul eminescian pare a rămâne în fața acelei dihotomii din Visible et l'Invisible a lui Merleau-Ponty, care închide ființa spre neant: " Iar timpul crește-n urma mea ... mă-ntunec!" (Trecut-au anii...). Acum, în aceste poeme metafizice, ochiul nu mai încearcă să ia în stăpânire lumea, ci să-i străvadă începutul, originea. Este o răscruce, acea întorsătură (Kehre, la Heidegger), acel "drum întrerupt" închiderea în sine, pe care Ioana
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ființă ("Și-n ochii mari albaștri ființa să mi-o pierd..."; Mureșanu), e o sete nu de lumina celuilalt ochi, ci de întunericul din ființa iubită, atât de mare este dorința de contopire, de a fi doi într-unul: "Să-ntunecă ochii mei pe veci" (Atât de fragedă), " Las' să orbesc privindu-i ..." (Sarmis). E, așadar, o văpaie în ochii îndrăgostiților eminescieni care devorează ființele "ochii păgâni", precum în Ondina. "Și în ochii tăi cei negri / Eu privirea să mi-o
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
terțului exclus. A fost meritul istoric al lui Lupasco de a fi afirmat că logica terțului inclus este o logică adevărată, formalizabilă și non-contradictorie. Lupasco a avut dreptate prea devreme. Absența noțiunii de "niveluri de realitate" din filosofia sa îi întuneca conținutul. Mulți au crezut că logica lui Lupasco viola principiul non-contradicției de unde și numele, nu prea fericit, de "logică a contradicției" și că presupunea riscul unor alunecări semantice fără sfîrșit. În plus, teama viscerală de introducere a noțiunii de "terț
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
asemenea, Dali face un gest simbolic de o mare importanță, invitîndu-l pe Lupasco, în 1978, la emisiunea televizată " Cele o mie și una de viziuni ale lui Dali"28. În timpul acestei emisiuni, Dali i-a spus lui Lupasco: "Tocmai ați întunecat în chip magistral lumina!"29. FRÉDÉRIC BENRATH, KAREL APPEL, RENÉ HUYGHE ȘI CEILALȚI PRIETENI Lucrările lui Lupasco se adresau în primul rînd lumii științifice. Decepția lui Lupasco a fost mare, pentru că oamenii de știință păstrau o tăcere stranie. Explicația este
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Universitatea din München, după modelul celei din Berlin. ¶ Heinrich Olbers formulează paradoxul "cerului în flăcări", care îi poartă numele: daca stelele sînt distribuite uniform în spațiul infinit, atunci noaptea cerul ar trebui să fie "în flăcări"; și totuși, el este întunecat. ¶ Heinrich Samuel Schwabe observa petele solare. ¶ Nikolai I. Lobacevski face un rezumat al ideilor sale despre geometria neeuclididană și îl trmite la Universitatea Kazan. ¶ Karl Gegenbaur arată că celulele vertebratelor se nasc din divizarea ovulului și spermatozoidului. ¶ Moare Thomas Jefferson
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
erau lacrimile. 80 Uimită azări cum pînză prindea viață și nu Aidoma unor Vesminte țesute ascultînd de-ale ei mîini, ci o voință-avînd A sa, perversa și capricioasa. Enion iubea și plîngea. Nouă zile trudi la lucrarea să și nouă-ntunecate albe nopți; Dar într-a zecea fremătîndă dimineață, acuma Cercul Sorții-nchis, 85 În jur se rostogoli marea, dînd naștere-unui Glob de apă, cumpănit prin sine10. Un Continent Amenințător acolo se ivi unde-n pustie, Enion, De propria-i Creație
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
În asta lume-a ta, iar nu a mea: deși întunecată-mi simt lumea dinăuntru". 165 Spectrul spuse: "Femeie păcătoasa, fost-a dorința ta Să te ascund cu-a mea putere și să te-ncînt cu frumusețea-mi? Și-acum te-ntuneci în prezența mea; nicicînd de sub privirea-mi Nu te mai depărta-vei ca să plîngi pe-ascuns. Și în geloase áripile-mi În veșnicii te-oi strînge, cînd vei ieși sau cînd intra-vei. 170 Tu esti cea care Lumea-ntunecatu-Mi-ai, O, Femeie
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Valul care să-i fie acoperămînt pentru păcate. 235 Ea alungắ Femeile departe de lîngă Los, Iar Los Bărbații-i alungắ de lîngă ea departe. Mult rătăciră, pîn' se-așezară pe marea țărmurita, Vorbind cu viziunile lui Beula în fericire-ntunecată de somn cuprinsă. [Vreme de nouă ani sferele vii ei le privesc, Citînd a' lui Beula Viziuni.] 240 Dar cele două tinere minuni rătăceau în lumea lui Tharmas. "Numele tău e Enitharmon", spuse profeticul aprig băiat. În vreme ce blajinu-ți glas umple
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în Carul Zilei. Un dulce rîs mă apucắ în somn; tăcut și tainic eu am rîs, Căci am umblat în ale Valei viziuni cu marele Căzut, I-am auzit vocea printre ramuri și printre flori dulci: 260 "De ce s-a-ntunecat lumină lui Enitharmon în rourata dimineață? De ce-i o grozăvie tăcerea lui Enitharmon, si surîsu-i un vîrtej de vînt, Zvîrlind 24 această-ntunecime în ale mele săli, în colonadele Sfinților mei? De ce plîngi precum Vala și valul tău îl uzi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-ntorc lumină lor spre tine? Nemuritoarele Văzduhuri ale tale sînt; acolo ești văzut în slavă Înconjurat de veșnic schimbătoarele Fiice-ale Luminii.107 10 [În armonie șezi, căci Dumnezeu te-a pus stăpîn pe toate.] De ce vrei viitorul să-l privești, întunecînd ce-i bucurie-acum?" Ea se opri; Prințul lumină și-o întunecắ și-nfășurắ în nouri groși Splendorile coroanei sale din care glasul sau măreț bufnind se auzi: "O, luminoasă-Ahania, un Prunc fost-a născut din sumbru-Ocean 15 Căruia Urizen slujește, Lumina
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
umbră. Căci dacă noi, care doar pentru-o vreme sîntem și care-n iarnă ne petrecem, Privim minunile acestea ale Veșniciei, ne mistui-vom". Astfel erau cuvintele lui Beula, ale Femeieștii Emanații. Gemu-n tot locul Empireul. Tot Raiul se întunecase. 265 Ne-nsuflețitul Trup al Albionului zăcea pe Stîncă; și marea Timpului și-a Spațiului Izbea în Stîncă împrejur cu aprige talazuri, si precum un Políp128 Care sub Mare-nmugurește, mădularele Omului În monstruoase chipuri ale Morții-nmugureau, un Omenesc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pe la amiază-am ațipit în pavilioanele-mi de fildeș 146 Și am umblat printre înmiresmate flori în noaptea cea tăcută, Pîna ce-am adormit pe patu-mi de argint 147 și dulci visări plutiră-n juru-mi, 205 Însă acum s-a-ntunecat tărîmul meu și înțelepții mei m-au părăsit. Cîntecele-mi s-au preschimbat în Plîngeri Ce se aud pe Munții mei și în adînci suspinuri sub bolțile palatului, Căci ai lui Urizen Căi Aprigi 148, cîndva mai iuți decît lumină, N-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
caru-i de-ndurări. 210 O, de-aș fi păstrat ai zilei căi pe pajiști de argint! O, refuzat-am domnului zilei caii prințului sau! O, cum mi-am mai ferecat haznalele cu bolti de piatră tare Și ai Palatului pereți întunecatu-mi-am cu pizmuiri și ura! O, Nebun! să cred că aș putea s-ascund de-atotpătrunzătorii-i ochi 215 Aurul și-argintul149, pietrele scumpe, sfîntă lucrare a mîinilor sale! O, Nebun! să pot uita că rază care-mi umplea sferele strălucitoare Era
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]