16,607 matches
-
această dată însă Baraba mai avea o stratagemă căci chiar el socotea că un om de condiția sa trebuia să aibă mereu un plan. -Vreau să te întreb un singur lucru, începu el. Am fost o dată la o predică a învățătorului vostru, pe un munte, iar atunci a vorbit mulțimii de iubirea vrăjmașilor. Explică-mi cuvântul ăsta fiindcă eu unul nu-l pot pricepe! Auzind cuvintele omul se lumină dintr-o dată la chip și îl privi pe Baraba. Trecu totuși un
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
eu unul nu-l pot pricepe! Auzind cuvintele omul se lumină dintr-o dată la chip și îl privi pe Baraba. Trecu totuși un timp până ucenicul se hotărî să vorbească. - Cum să-ți spun, începu el cu o voce timidă. Învățătorul ne-a arătat că suntem fii aceluiași Dumnezeu care ne iubește pe toți cu aceiași măsură... -Așa... -Deci e ca și cum am fi frați, cu toții... - Hm! Nu-mi imaginez cum aș putea fi frate cu asupritorul roman care iată ce mi-
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
făcut! M-a nenorocit pe viață! Baraba își dezgoli umărul și îi arătă omului semnul făcut de fierul roșu. Se acoperi apoi repede aruncând priviri iscoditoare către ușa după care hangiul se auzea dând porunci slugilor sale. - De aceea, teoria învățătorului vostru pare greșită dintru început, mai spuse Baraba. - Poate că așa pare, dar Dumnezeu te iubește cu tot cu acest infam semn. El privește în inima ta și nu la semnul acela prietene. Dacă Dumnezeu nu ia în seamă semnul acela pe
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
chiar dacă ucigașul se căiește până la sânge. Viața dacă și-ar da-o și tot n-ar fi de folos fiindcă nu poate aduce din moarte pe cel mort nici chiar cu prețul vieții sale. Cine ar putea face aceasta? Uite! Învățătorul vostru e mort ca toți morții și odată cu el și iubirea de care v-a tot vorbit... Tăcură un timp iar Baraba îl privi cu duritate pe cel din fața sa. Ucenicul oftă adânc și începu a plânge încet cu capul
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
el și iubirea de care v-a tot vorbit... Tăcură un timp iar Baraba îl privi cu duritate pe cel din fața sa. Ucenicul oftă adânc și începu a plânge încet cu capul plecat pe masă, aducându-și aminte de chipul învățătorului. După un timp în care Baraba încercă să mai mănânce și să mai bea ceva, ucenicul păru că vrea să-i spună ceva. Își ridică capul, se reculese puțin apoi spuse: -Moartea are două chipuri prietene. Noi oamenii trebuie să
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
puțin apoi spuse: -Moartea are două chipuri prietene. Noi oamenii trebuie să vedem starea noastră lăuntrică. Suntem vii sau suntem morți? Cei care sunt morți sufletește cred că sunt vii. În fapt ei sunt morți. Când l-am cunoscut pe învățătorul nostru ne-am dat seama că de fapt noi eram niște morți care mergeam, vorbeam și făceam toate cele câte le voiam în lume. El însă ne-a întors la viață căci morți eram. De aceea moartea are două chipuri
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
sufletește nu știe că e mort până nu află că e mort, dar odată ce află că e mort, el e deja viu! -Hmm! Ciudată logică. Nu vă înțeleg pe voi ăștia ucenicii Lui, spuse pufnind Baraba. Voi ucenicii și adepții învățătorului vostru nu trăiți într-o lume reală prietene ci într-o lume a presupunerilor, care e mai amețitoare și mai nesigură decât vinul acesta. Tăcură amândoi. În han intrase un grup de studenți gălăgioși împreună cu profesorul lor care fără să
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
în seamă pe noii veniți. -Vrăjmașii trebuie iubiți deci! mormăi Baraba cu ironie. -E singura cale de împăcare între oameni amice. Alta nu există cum nu există doi sori. -Deci noi trebuie să-i iubim pe romani? -Da, conform spuselor învățătorului nostru trebuie să-i iubim și pe ei căci prin iubirea noastră le putem arăta adevărul. Dacă le vom sta împotrivă vom înmulți doar ura care ne va distruge și pe unii și pe alții. Ei au venit aici ca
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
fiul are o alta, care presupune nu numai iertarea celui care a vărsat sângele ci și ridicarea lui cu multă prețuire la rangul de prieten iubit? Ha! Aș vrea și eu să trăiesc într-o țară unde legea asta a învățătorului vostru ar fi de căpătâi, în care să mergi pe ulițele unui oraș, să-i lovești pe cetățeni, să-i jefuiești, să le iei bunurile și să le faci tot ce-ți trece prin cap iar ei să te gratuleze
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
într-o familie bogată și ai făcut școli înalte, elinești, spuse Baraba retrăgându-și mâna de pe tăblia mesei. -Am crescut într-o familie săracă care însă nu și-a pierdut credința în Domnul Dumnezeu, iar tot ce știu, știu de la învățătorul nostru. Baraba arboră o mină serioasă. -Mda, se vede, e stilul lui. Nu mi-ai răspuns însă ce pedeapsă vei da mâinii mele! Fă-o cât mai repede că dacă nu...se enervează iar, spuse Baraba amenințător. -N-am ce să
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
te ucid tot ai să mai spui că ceea ce ai primit e o binecuvântare? Ucenicul radia de bucurie iar cel din fața sa îl privi cu nedumerire. -Îți mulțumesc prietene, îți mulțumesc din suflet că m-ai ajutat să pricep cuvintele învățătorului meu care spunea să întoarcem și celălalt obraz dacă suntem loviți, căci sincer să fiu, nu înțelesesem pe deplin, dar acum înțeleg, înțeleg, că tot ceea ce primim e de fapt o binecuvântare. Ba chiar mai mult aș putea spune. Trebuie
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
nu pot merge la adresa pe care ți-o voi arăta. Lucruri importante mă rețin aici și nu pot pleca. Vei merge tu însă în locul meu acolo și vei vorbi ce îți spun eu. -Voi merge, spuse ucenicul cu încredere, căci învățătorul a spus că dacă te roagă cineva să mergi cu el o milă tu să mergi două. Dar pentru tine pot merge și trei. -Foarte bine, văd că ne înțelegem totuși. Îți voi spune mai întâi mesajul apoi îți voi
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
despre ce e vorba. Ucenicul îl privi nedumerit și păru că se gândește la ceva. Baraba îl privi cu interes aplecându-se deasupra mesei. -Am priceput, veni răspunsul. -Atunci la ce te gândești atâta? -Iertare prietene dar mă gândeam la învățătorul nostru care ne-a spus că acolo unde îți este comoara ta acolo îți este și inima ta. Baraba îl privi surprins și rămase nemișcat. ,,Cum de știe acesta de comoara mea?” gândi el. -Ascultă! Ce vorbă mai e și
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
îl privi surprins și rămase nemișcat. ,,Cum de știe acesta de comoara mea?” gândi el. -Ascultă! Ce vorbă mai e și asta? spuse el luându-l din nou de gât pe ucenic. Devenise din nou amenințător. -E o pildă a învățătorului nostru, spuse ucenicul cu curaj, iar Baraba îi dădu drumul încet și se așeză la locul său. Ucenicul continuă. -...Care ne spune despre comoara sufletului nostru ce se află îngropată undeva într-un pământ străin și neprimitor. Noi trebuie să
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
întâlnești tot mai rar!... Așa încât, citindu-i și expunându-i, încă o data, referințele sale biografice mă uit, cu multă admirație, că s-a născut la 22 mai anul 1924 în localitatea Săbolciu din județul Bihor. Tatăl său, Gheorghe, a fost învățător și din anul 1929 și preot, iar mama, Maria- nepoată de văr Mitropolitului Vasile Mangra - a fost casnică. Inceputul școlii primare l-a făcut în satul natal, apoi la Oradea unde a și studiat cinci clase la liceul Emanoil Gojdu
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
187 semnalate în Mehedinți și cercurile culturale 10, ele ne constituind, însă, deocamdată, forme generalizate de activitate educativă în mase . În sfârșit, tot acum ( din anul 1890 ) apar primele biblioteci populare 11 al căror număr crește rapid, grație efortului multor învățători. În perioada 1890-1900 au mai fost înființate în Mehedinți încă 31 asemenea biblioteci 12, cele mai vechi fiind organizate, la Lupșa de Sus ( 1890 ), Șovarna de Jos ( 1893), Rudina ( 1894), Vânju Mare( 1894), Lupoaia( 1895 ) etc 13. La sfărțitul anului
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
activitățile culturale desfășurate în trecut numai în târguri și orașe. În preajma anului 1900 rețeaua școlară a județului Mehedinți se extinde, înființându-se școli primare în aproape toate comunele, precum și în multe sate din cadrul acestora. 193 Apare acum o pleiadă de învățători patrioți, iubitori de cultură, apostoli ai luminării satelor. Ei erau pionii culturalizării maselor, motorul inițiativelor și activităților de tot felul între care, la un loc de frunte, era înființarea de biblioteci sătești pe lângă școli 56. Roadele acestei stăruințe nu
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
Spiru Haret, au desfășurat o laborioasă activitate în acest domeniu. Cu sprijinul său au fost înființate biblioteci la Broscari, Cujmir, Gârla Mare etc. 58. Dar, din lipsa susținerii materiale din partea administrației locale, bunele intenții ale Casei Școalelor și ale unor învățători nu s-au putut materializa. Cu toate greutățile, însă, bibliotecile sătești din județul Mehedinți, a căror înființare era cerută de necesitățile didactice cât și de nevoia de cultură resimțită în mediul rural, devin tot mai numeroase. Astfel, dacă în anii
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
acțiunilor sale educația maselor de adulți.65 Ele au cunoscut în aceste decenii o evoluție ascendentă 66, ajungându-se în 1913-1914 la 25 de cercuri față de numai 14 câte existau în 1902-190367. La ședințele publice ale cercurilor culturale, care grupau învățătorii pe zone, participa un auditoriu format aproape în exclusivitate din țărani. Conferințele abordau o tematică diversă, legată atât de probleme stringente ale vieții satului, cât și pe cele cultural științifice de actualitate. Între temele mai importante pot fi evidențiate cele
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
180 de comune. Dintre acestea, la cele 18 cercuri participau 126 de comune ceea ce reprezenta, în medie, 7 comune la activitatea unui cerc . Date interesante ne sunt furnizate și în legătură cu numărul acțiunilor publice ( conferințe și programe artistice) susținute 195 de învățători . Astfel din totalul de 126 de comune care participau în perioada 1905-1906 la activitățile cercurilor culturale, asemenea manifestări se organizau anual, bianual, trimestrial, de șase ori pe an și chiar lunar 70 , o serie de comune organizând conferințe publice, lunar
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
cea mai înaltă datorie a oamenilor luminați și patrioți. A nu sprijini lupta pentru luminarea poporului, ori a lucra în contra existenței țării este tot una . Viabilitatea Școlilor de adulți până la începutul conflagrației mondiale din 1914, a depins în exclusivitate de învățătorii satelor. Dacă legea învățământului primar și normal - primar din anul 1896 are meritul de a introduce pentru întâia oară în istoria învățământului nostru școlile de adulți, a rămas însă la latitudinea învățătorilor organizarea și buna lor desfășurare. Și după 1904
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
mondiale din 1914, a depins în exclusivitate de învățătorii satelor. Dacă legea învățământului primar și normal - primar din anul 1896 are meritul de a introduce pentru întâia oară în istoria învățământului nostru școlile de adulți, a rămas însă la latitudinea învățătorilor organizarea și buna lor desfășurare. Și după 1904, când Regulamentul școlilor de adulți stabilește profilul lor, ele au avut o evoluție sinuoasă cu toate că au devenit deja o realitate de necontestat. Ele reprezentau în concepția educațională haretistă obiectivul principal în ridicarea
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
populare cu femeile și fetele. Tematica abordată este diversă și interesantă : despre bolile molipsitoare și tratarea lor, folosul școlii pentru fete, băieți și săteni, combaterea alcoolismului, sfaturi gospodărești, curățenia corporală, creșterea gândacilor de mătase, confecționarea pânzei de borangic, etc.91 Învățătorul din Prisăceaua raportează, la rându-i, că la șezătorile din luna ianuarie 1904, care se țineau de 3 ori pe săptămână, fetelor li s-a vorbit despre igienă, și s-au povestit istorioare morale, li sau citit snoave și au
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
istorioare morale, li sau citit snoave și au fost inițiate în tainele alfabetului. Mai mult, cu ajutorul acestor fete, s-a înjghebat și un cor mixt, învățându-se cântece patriotice 92. Se pare că factorii culturali de la sate - în speță lumea învățătorilor. sesizaseră eficacitatea unor asemenea manifestări, încercând , și nu rareori chiar reușind , să le 198 transforme în adevărate școli de inițiere culturală. Meritul șezătorilor la ridicarea culturală a populației rurale în general și a femeilor în special este de necontestat. Ele
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
pa Calea Traian, azi demolat) a devenit în această perioadă o adevărată universitate muncitorească 102. Activitatea teatrală desfășurată în secolul al XIX lea aproape exclusiv în Tr Severin 103, pătrunde, după 1900, tot mai mult în lunea satelor, grație unor învățători inimoși care răspândeau lumina cărții și culturii. Spectacolele de teatru se organizau, de regulă, în sălile de clasă ale școlilor, cu ocazia diferitelor sărbători sau ale serbărilor școlare. Anotimpul preferat era iarna, când în unele sate se organizau de regulă
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]