5,591 matches
-
un gând în Epidaur Pașii mei, fideli urmează pe Socrate Desculț urca-n Acropole, cu vorbe de aur Profund, filozofa cu semenii săi în cetate. Cu iubire locuiesc în foșnet de petale Lîngă zumzetul albinelor, sub cer senin Aici mă învăluie lumina tainei Tale În templul zidit de Mâna Ta, Ție mă închin! Referință Bibliografică: Miraculoasa cale / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1570, Anul V, 19 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate
MIRACULOASA CALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353931_a_355260]
-
Te-ai așezat aproape, șoptindu-mi: „Te-admir!” Un mac de foc - copila și tu - tot un copil, Prin pânzele iubirii te-ai strecurat tiptil. Cu chip de Făt-Frumos ai coborât alene Citeam în ochii-ți calzi dorința printre gene Învăluită-n taină, pătrunsă de-un fior, Și-n suflet ca o vrajă te-ai cuibărit, ușor. Mi-ai dăruit o floare cu jar de catifea Petale de iubire să împletesc din ea Cu gust dulceag de fragă, primind sărutul meu
MI-AI DĂRUIT O FLOARE... de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353943_a_355272]
-
aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Adăst iubire, rătăcită în flori de salcâm galben, răsărit în căușul palmelor tale. Liră pitită sub sprânceana nopții, cântă-i pietrei ce rămâne, sub unduirea cristalină care trece năvalnică, purtându-mi povestea în mici cascade, învăluind-o-n uitare! Soarbe-mă-n setea-ți de viață, măsoară infinitul în cuvintele ce îți mângâie timpul, fragmente fără sfârșit înfășurat în trei silabe: iu-bi-re! Tăcerea îmi fuge, desculță, căutând al tău nume în covorul fulgilor florii de cireș
AŞTEPTARE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353979_a_355308]
-
și creator de măști ai pus-o Cibelle în rol de muză cu trupul său rănit de bombe și abuzuri și ochi orbiți de furiile corbilor trimiți în infern porumbei mesageri și prin răvașe deghizezi roze iluzii păsărilor ce dormitează învăluite-n pânze de păianjeni pe aripile Crucii de Piatră copiilor le scrii roluri de Gavroche m-ai desemnat pe scenă eternul peregrin penelul lui Picasso mi-a zugrăvit o mască de albastru cu ochi de gheață pe scena mea mă
PAIAȚA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354016_a_355345]
-
nu vede zarea, Da-n zori se duce, suspinând din greu, În gazda ochilor lui Dumnezeu”. (pag. 7) Traianus nu este doar un arhivar al dorințelor și gândurilor pătrunse de mister și taină, este și un dascăl supus căruia conștiința învăluită în Credință și Dragoste îi dictează să fie îndrumător spiritual pentru tot ce reprezintă viața în juru-i, împlinind astfel și sarcina atât de importantă a creștinatății : Părtașia. ”Învăț tăcerile să spună O veșnicie în Iisus. Învăț cuvintele să spună Mirările
CA ÎNTR-O RUGĂCIUNE ÎN VECHI ȘI-ASCUNSE SCHITURI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353992_a_355321]
-
rostind sânt acasă. Cu trecerea anilor, dragostea de casa părintească devine chinuitoare. Văzându-ne la casa noastră, departe de pereții în care am copilărit și care ne cunosc toate tainele adolescenței, departe de strada pe care și astăzi rătăcind ne învăluie ecoul dulce al copilăriei, dorul de casă și de părinți nu ne lasă nici măcar pentru o clipă... Pe când aveam 16 - 17 ani, elev la Oradea fiind, mergeam aproape săptămânat acasă la părinți, dacă nu-i găseam acasă fiind plecați la
CASA PĂRINTEASCĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354011_a_355340]
-
Acasa > Orizont > Selectii > STRADA VISELOR Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 236 din 24 august 2011 Toate Articolele Autorului Călător pe Strada Viselor ... pașii tăi răsună în liniștea nopții. Atmosfera e stranie. Îți place să te plimbi singur, învăluit de Taina lunii înșelătoare. Te afli în dreptul casei. Felinarul luminează roșiatic zidurile reci. Clinchetul clopoțelului răsună în noapte. Ți-a deschis în straie colorate strident, asortate cu machiajul gros. A întins mana, iți atinge obrazul. Ispita ți-a dat târcoale
STRADA VISELOR de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354069_a_355398]
-
nu va trece prea mult până avea să fie cu adevărat vânat ca o fiară. Părăsi cetatea, luând singurul drum pe care l-ar mai fi putut urma, drumul către Pădurea Neumblată. Cu toate că era noapte, când intră în pădure îl învălui o beznă atât de adâncă, încât nu-și putea vedea nici degetele de la mâini. Brusc, brățara prinse să lumineze, împrăștiindu-și razele verzui la picioarele lui. Flăcăul rămase mut, cu ochii la crengile care brodau o țesătură stranie între pământ
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
sub clar de lună Să-mi stâmpăr dorul necuprins de tine, Mamăbună! Și chiar de totul ar dura fărâme de secundă, Inima îmi va știi cumva, profund să te ascundă În marea sufletului orb la toată strălucirea Ce te-a învăluit cu-atâta zor, predându-ți nemurirea. Venind la mine, suflet drag, aș mai uita să plâng, Și-n clipa-n care-am să te văd, în brațe-am să te strâng, Găsind în tine leac ceresc la clipa de durere
MAMĂBUNĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353134_a_354463]
-
în mine-agonizează, Eu vreau să urc înspre lumină... Sub lujerul iubirii tale, Adăpostindu-mă, tăcută, Să te-ntâlnesc din nou în cale, Iubirea mea de mult știută... În ochii mei vii, de smaralde, Pierzându-te, să te regăsesc, Să te-nvălui în raze calde Și-n zorii zilei să te răpesc... Referință Bibliografică: TOAMNĂ RUGINIE / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1367, Anul IV, 28 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
TOAMNĂ RUGINIE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353140_a_354469]
-
sărbătoare. Chipul ei fermecător, părul până la călcâie ca o lavă de aur, ramă a unui obraz necontenit tânăr, ochii adumbriți de gene oltenești lungi, gura cu un poem al adolescenței, glasul parfumat și învăluitor savant, capabil de nuanțări simfonice, sunt învăluite pe scenă într-un halou fascinant care trimite la chipul de icoane al țărăncii pictate de Nicolae Grigorescu. Am fost, recunosc, bucuros să o salut atunci exploziv, să mă bat cu birocrația „Electrecord”-ului pentru primul ei disc, ce avea
MARIA DRAGOMIROIU. CONCERT ANIVERSAR ŞI CARTE IMPRESIONABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353238_a_354567]
-
pâlpâie/ în casa înghețată a trupului/ coborâtor/ din 'naltul fumegând/ al Crucii.”, o speranță, care, pentru autoare, este credința. Aluzivă sau tangențială la fapte petrecute cu mii de ani înainte, autoarea se exprimă parcimonios, folosind cuvinte atent alese în favoarea ideeilor, învăluindu-se într-o mantie de mister. Este un poem care urmărește cititorul, din paginile cărții, arătând, atemporal, pilda datoriei. ... ... ... ... ... „Cine a stârnit vijelia aceea/ nimeni nu știe./ Bătrânii caiși și-au clătinat/ cu-nfricoșare/ pletele albe,/ și-au sfâșiat pleoapele melcii
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > DIMINEAȚA Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Așa frumoasă ești de dimineață, Îmi vine să te-nvălui într-un nor... Să-ți dăruiesc o toamnă, ca prefață, Cu dragoste, apoi, să te-nconjor. Pe coapsa ta se profilează jaruri, Corăbii vechi se-ntorc dinspre zenit... E vară, încă, pe-ale tale maluri, Aș vrea să fie așa
DIMINEAŢA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353256_a_354585]
-
nu are nimic din femeia de astăzi decât, poate, trăsăturile fiziologice ale chipului obosit de grijile cotidiene. O localitate banală din Câmpia Boianului. Și o nuntă cu tot ceea ce presupunea ea: mireasă, mire, nași, cuscrii, invitați, neamuri... Soarele de toamnă învăluie în căldura lui copleșitoare culorile frunzelor arămii sau verzi sau galbene și cuprinde în mrejele lui mulțimea de oameni participanți la ceremonia și riturile de trecere care au loc cu prilejul căsătoriei a doi tineri. Din mijlocul invitaților se distinge
DREPTUL LA NEFERICIRE, AUTOR LILIANA TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352598_a_353927]
-
le executau: -Dreapta,dreapta! La dreaa-pta! Semn că hora se-nvârtea prea mult pe stânga. Cu piciorul drept în aer, toți jucătorii direcționau pasul spre dreapta, într-o aliniere perfectă, la distanțe perfect egale și în unghiuri egale. Razele soarelui învăluiau jucătorii din alt unghi, dându-le alte străluciri. Apoi, deodată auzeam: -Stânga, stânga, stâng-afaar’! Semn că hora se-nvârtea prea mult pe dreapta. Dar asta era o dublă comandă. Direcționa hora spre stânga și în același timp o lărgea, o
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
Atmosfera era încărcată. Se simțea fizic tensiunea de parcă tavanul era acoperit de nori negrii de furtună. Viorica, luând loc pe scaunul ei parcă se înviorase. Era o părere. Din contră parcă norii de pe tavan o ținteau și s-a simțit învăluită de ei. Oboseala? Nu numai. Niciodată nu a mai avut simțăminte asemenea. Președintele nu apucase să dea cuvântul unui comesean când, prin una din ușile mari săli intră un bătrânel, complet alb, care se apropie, de masa de tratative. Ca
ENERGIA ZETA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352701_a_354030]
-
femeie de patruzeci și patru de ani, frumoasă, plină de viață cu un păr lung, negru. Sandu rămase câteva clipe privind-o i se părea că deși se maturizase Mihaela își conserva încă frumusețea ei. Ea îi zâmbi și îl învălui cu ochii ei negri, sclipitori, cu o privire compătimitoare așa cum ai privi un martir. „Sandu, bine ai venit la noi,” spuse ea după care îl îmbrățișă, sărutându-l pe obraji. Cu toate că o cunoștea de atâta timp el se simți stingher
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352707_a_354036]
-
întrupate / ale trecutului. Te purtasem cu mine / dincolo de chinuitoarele / nopți de singurătate. / Teama de dăruire / în brațele întunecatului apus / a fost delicat estompată» - și „închiderea“ prin El / Lui - « Ce grațioasă mi te-ai descoperit ! / Atât de aproape acum, / m-ai învăluit cu totul în deplinătatea afectivă. / Te laud, rătăcitor buimac ce-am fost, / mulțumindu-ți cucernic că ai avut înțelepciunea / de a mă învăța să-ți port de grijă, / să te iubesc cu adevărat. / Rostindu-ți numele, le-am uitat pe
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
fortăreața Antonia. Ieșise cu puțin timp mai înainte pe terasa unuia din turnurile fortăreței ca să se bucure de razele soarelui care tocmai ieșisedin nori, fiindcă dintr-o dată i se păru că era destul de frig înăuntru, iar acum, căldura care îl învăluise afară sub soarele primăvăratec îi făcu bine. Așteptând veștile, își plimbă privirea încet deasupra Ierusalimului și sentimentul pe care îl încercă fu acela că el Ponțiu Pilat era doar un străin printre alți străini, un oarecare, nicidecum înaltul procurator al
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
aș putea spune că s-a născut cu poemele pe umeri, întrupate în îngeri, zburând împreună întreaga copilărie petrecută în satul bunicilor materni, Călățele, județul Cluj. Acolo a vibrat pentru prima dată sufletul ei, sub ochii blânzi ai „măicuței”(bunica), învăluită în dragostea mamei pe care o adoră, în cântul gureșelor rândunele atunci când liliacul e potop de floare, în unduirea ierbii-n miez de vară pe dealuri vălurate de dogoare - făclii de maci de doruri grele,-aprinse, dar și în ruginiul
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
sufletul copilei zvelte și frumoase, cu ochii strălucind și inima zburdând se pare că i-au adus în dar și-o sanie de-argint, numai de ea văzută, plină, plină cu fluturi, dar nu orice fel de fluturi... „Cu sufletul învăluit în alb de lăcrimioară/ Când suava rândunică venit-a înapoi/ Noi ne topim ca fulgii de nea în primăvară/ În prietenia caldă ce-am cuibărit-o-n noi.” - mărturisește Diana în „Baladă pentru tine”... Hopa! Să fie oare primii fiori-fluturași
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
-l știam, dar, de când îl cunoscusem, tot ce mâncam, beam sau vorbeam, avea aroma lui. Mă întrebam dacă voi reuși să nu cedez acestei ispite puternice, care se chema IUSTIN și, în același timp, îmi doream să mă las imediat învăluită de dorul sufletului și al trupului meu bolnav de iubire neconsumată, care tânjea după atingerile lui. Abia înghițeam câte puțin din mâncare. Îmi trecuse foamea ce-o simțisem după săniuș. Foamea mea era alta și de această dată îmi doream
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353613_a_354942]
-
orice mișcare sub cearceaful de spital. Totuși, i se părea simpatică. Efectul sărutului indirect din momentul acordării primului ajutor, nu mai avea asupra lui aceeași vrajă. Văzând-o pe cea care i-a stârnit curiozitatea, a dispărut misterul care o învăluia în închipuirea sa. Uitase de când nu a mai strâns în brațe o fetișcană. Mai luase câte o fufă pe barcă să se distreze, dar parcă erau mai coapte, nu așa copilăroase cum i s-a părut Dalia. Nu putuse să
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353561_a_354890]
-
aș putea spune că s-a născut cu poemele pe umeri, întrupate în îngeri, zburând împreună întreaga copilărie petrecută în satul bunicilor materni, Călățele, județul Cluj. Acolo a vibrat pentru prima dată sufletul ei, sub ochii blânzi ai “măicuței”(bunica), învăluită în dragostea mamei pe care o adoră, în cântul gureșelor rândunele atunci când liliacul e potop de floare, în unduirea ierbii-n miez de vară pe dealuri vălurate de dogoare - făclii de maci de doruri grele,-aprinse, dar și în ruginiul
MARTIE 2014 (COLECŢIA LIRIK) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353672_a_355001]
-
RAVECA VLAȘIN Titina Nica Țene - Mărturisiri de viață Scrierile poetei și prozatoarei Titina Nica Țene cuceresc și captivează cititorul prin vioiciune, sinceritate, simplitate și conciziunea frazei. În volumul autobiografic de memorii Drumul spre suflet, autoarea abordează un stil direct, uneori învăluit într-o ușoară undă de umor, alteori însoțit de nostalgia efemerității vieții și a inevitabilei treceri prin această lume. Tenacitatea și puterea de a se bucură de lucrurile simple ale vietii înfățișate de autoare în scrierile sale, îi aduc cititorului
TITINA NICA ŢENE- MĂRTURISIRI DE VIAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353676_a_355005]