2,702 matches
-
partea de sud-vest a țării noastre și în nord-vestul județului Mehedinți, fiind tăiată de pararela 44⁰49′ latitudine nordică și de meridianul 22⁰32′ longitudine estică. Suprafață comunei este de 44 km², făcând parte din cadrul comunelor mici ale județului Mehedinți. Ea se învecinează la est cu comună Bilvanești, sud-est cu comună Izvorul-Barzii, sud Breznita Ocol, sud-vest Ilovita, vest Ciresu și la nord cu comunele Podeni și Baltă. Distanță până la reședința județului Mehedinți, munincipiul Drobeta-Turnu Severin este de 31 km. Relieful comunei Godeanu ocupă
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
județului Maramureș, pe cursul inferior al râului Ruscova, de la care și-a împrumutat numele, la 115 km de centrul de județ, municipiul Baia Mare, și la 18 km de cel mai apropiat oraș din zonă - Vișeu de Sus. Localitatea Ruscova se învecinează la N cu comuna Repedea. În parte de N-E pe o scurtă distanță, cuprinsă între vârful Chicera și Vârful Dealul, se învecinează cu comuna Vișeu de Jos. La S-E, pe o distanta de 9 km, se învecinează cu
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
și la 18 km de cel mai apropiat oraș din zonă - Vișeu de Sus. Localitatea Ruscova se învecinează la N cu comuna Repedea. În parte de N-E pe o scurtă distanță, cuprinsă între vârful Chicera și Vârful Dealul, se învecinează cu comuna Vișeu de Jos. La S-E, pe o distanta de 9 km, se învecinează cu comuna Leordina. La V se învecinează cu comuna Bistra (sat Crasna). Față de nivelul Mării Negre, localitatea se află la o altitudine de 450 m
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
se învecinează la N cu comuna Repedea. În parte de N-E pe o scurtă distanță, cuprinsă între vârful Chicera și Vârful Dealul, se învecinează cu comuna Vișeu de Jos. La S-E, pe o distanta de 9 km, se învecinează cu comuna Leordina. La V se învecinează cu comuna Bistra (sat Crasna). Față de nivelul Mării Negre, localitatea se află la o altitudine de 450 m și ocupă partea inferioară a bazinului hidrografic al răului Ruscova, gospodăriile localnicilor fiind amplasate pe malurile
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
În parte de N-E pe o scurtă distanță, cuprinsă între vârful Chicera și Vârful Dealul, se învecinează cu comuna Vișeu de Jos. La S-E, pe o distanta de 9 km, se învecinează cu comuna Leordina. La V se învecinează cu comuna Bistra (sat Crasna). Față de nivelul Mării Negre, localitatea se află la o altitudine de 450 m și ocupă partea inferioară a bazinului hidrografic al răului Ruscova, gospodăriile localnicilor fiind amplasate pe malurile acestuia, de la confluența lui cu râul Vișeu
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
aproximativ 20 km. de municipiul Roman și la 350 km de București. Satul Barticești este situat în sud-vestul Podișului Moldovei, în partea de nord-est a județului Neamț, pe cursul inferior al râului Moldova. Se află la hotarul cu județul Iași, învecinându-se cu comuna Hălăucești, la est, iar la sud-est cu satul Mircești. În localitate, locuitorii sunt catolici în proproție de 99,98%, satul având o biserică catolică și o casă de măicuțe catolice din congregația "„Slujitoarele iubirii milostive”" ce deservesc
Barticești, Neamț () [Corola-website/Science/301617_a_302946]
-
de la Drobeta Tr. Severin, Motru și Târgu Jiu. Bala reprezintă, alături de Ponoarele, una dintre cele mai răspândite comune ale județului Mehedinți, cu cel mai mare număr de sate, aflate la distanțe de până la 20 km de centrul comunei. Ea se învecinează cu comunele Isverna, Ponoarele, Glogova, Cătunele (aparținând județului Gorj), Baltă și Ilovăț și orașul Baia de Arama (satele Pistrița și Negoești). Este situată la marginea estică a podișului Mehedinți până la limita cu depresiunea formată de pârâul numit Râieni, între Cuca Berești (sud-vest
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Ion Diaconu. O altă familie veche stabilită în acest sat pe la 1870, este și cea cu numele de Țifui. Acest Ion Diaconu are o fată pe nume Maria pe care o căsătorește cu un anume Vasile Grigoruț din Dreptu (sat învecinat cu Frumosu) și care la rândul ei are 4 copii. Doi dintre acestia mor de mici, trăind doar o fată pe nume Ileana și un băiat pe nume Gheorghe, care se înregistrează în acte Gheorghe Diaconu, după numele bunicului său
Frumosu, Neamț () [Corola-website/Science/301633_a_302962]
-
județului, la limita cu județul Ilfov, pe malul stâng al râului Ialomița. Este străbătută de șoseaua județeană DJ100B, care o leagă spre vest de (unde se intersectează cu DN1), și spre est de , (unde se intersectează cu DN1D) și . Se învecinează la est cu comuna Gherghița, la nord cu comuna Olari, la vest cu satul Potigrafu, iar la sud cu Siliștea Snagovului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Balta Doamnei se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Balta Doamnei, Prahova () [Corola-website/Science/301640_a_302969]
-
și duce spre Apostolache, drum din care se mai ramifică și DJ231, un drum ce pleacă din satul Bălțești spre nord și deservește comuna Păcureți și apoi duce spre vest înapoi spre Măgurele (unde se termină în DN1A). Localitatea se învecinează la est cu comuna Podenii Noi, la sud cu orașul Boldești-Scăeni și cu comuna Plopu, la vest cu comuna Măgurele iar la nord-vest cu comuna Gornet și la nordu cu comuna Păcureți. Relieful comunei Bălțești este specific regiunilor deluroase subcarpatice
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
Orțești au luat naștere , se pare , satele Nemțeni ( viitorul sat Boroaia Neamț) și Cornilești (astăzi parte componentă a satului Târzia). Faptul că Nemțeniul a luat ființă pe fosta moșie Orțești este întărită de unele documente care subliniază că satul se învecina la nord-est cu moșia Ciumulești - Bărăști . Ori astăzi între Orțești și Bărăști este amplasat Nemțeniul. Într-un document emis de cancelaria domnului Constantin Mavrocordat din anul 1734 , apare menționată o pricina de hotar între Orțești și Pănureștii lui Ion Berea
Orțăști, Neamț () [Corola-website/Science/301657_a_302986]
-
în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bozieni și Fântânele (reședința). Comuna se află în estul Prahova, în zona de contact dintre Câmpia Mizilului, subdiviziune a sectorului Câmpia Bucureștilor, și Dealu Mare, componentă a Piemontului Subcarpaților de Curbură. Se învecinează la nord-est cu comuna Vadu Săpat, la sud-est cu orașul Mizil și la vest cu comuna Ceptura. Se mărginește la sud cu șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău. Lângă Fântânele, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ149
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cornu de Jos (reședința), Cornu de Sus și Valea Oprii. Așezată în nord-vestul județului Prahova, pe cursul mijlociu al râului Prahova, în zona dintre masivul Gârbova și Subcarpații Curburii Externe, comuna Cornu se învecinează cu: orașul Breaza, la vest; cu municipiul Câmpina și comuna Poiana Câmpina, la sud; și cu comuna Șotrile, la nord, aflându-se la o depărtare de 90 km nord de București și la 70 km sud de municipiul Brașov. Prin
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
Gorgota este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Crivina, Fânari, Gorgota (reședința), Poienarii Apostoli și Potigrafu. Comuna se învecinează cu comuna Puchenii Mari la nord, cu comuna Tinosu și cu comuna Poienarii Burchii la vest, cu județul Ilfov la sud și cu comuna Balta Doamnei la est. Ea se află în extremitatea sudică a județului, pe malul stâng al
Comuna Gorgota, Prahova () [Corola-website/Science/301678_a_303007]
-
acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ230, care o leagă spre nord de , iar din DJ230 se ramifică DJ102N, care duce spre vest la (unde se intersectează cu DN1A) și Slănic. Suprafața comunei este de 55,66 kilometri pătrați. Se învecinează: Este plasată în depresiunea Drajna-Chiojd, flancată de culmile Pintenului Văleni-Homorâciu. Cele mai răspândite soluri sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
Satul Târzia este atestat documentar într-un document din 29 ianuarie 1522, din timpul domnului Ștefăniță Vodă, document prin care nepoții lui Petru Oarță vând mitropolitului Teoctist o treime din jumătate de sat Orțăști se menționează faptul că acesta se învecina cu moșia Târziilor. Deși aici s-au descoperit urme de locuire încă din evul mediu, nu există mențiuni ale satului Târzia până în secolul al XVIII-lea, respectiv anul 1704, când satul este pomenit ca făcând parte din comuna Boroaia. În
Târzia, Neamț () [Corola-website/Science/301687_a_303016]
-
Poiana-Copăceni se numea "Poiana-Copaciului" și făcea parte din comuna Opăriți; satul avea 307 locuitori și se formase la 1783. Comuna a fost desființată în secolul următor, satul fiind arondat comunei Gura Vitioarei. În partea de nord și nord vest se învecinează cu Orașul Vălenii de Munte, în partea de est Vitioara de Sus, la sud Nucet ,sud și sud-vest Gura Vitioarei. Satul Poiana Copăceni este caracterizat printr-un climat temperat - continental, cu ierni blânde și veri răcoroase. Climatul este determinat de
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Brătești, Coceana, Hăbud, Șirna (reședința), Tăriceni și Varnița. Comuna se află în zona de câmpie din sud-vestul județului, la limita cu județul Dâmbovița, în zona de vărsare a Cricovului Dulce în Ialomița. Se învecinează cu Poienarii Burchii la sud, Tinosu la est, Cocorăștii Colț la nord-vest și Brazi la nord. Este străbătută de șoseaua județeană DJ101A, care o leagă spre nord de , și (unde se termină în DN72) și spre sud de și mai
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
are un perimetru administrativ de 4457 ha din care intravilan 319,70 ha iar extravilan 4137 ha. Din suprafața totală, doar 1263 ha reprezintă suprafață agricolă. Comuna situată în zona colinară de la poalele munților Grohotișu, pe valea râului Varbilău se învecinează, la est, cu orașul Slănic, la sud, cu comunele Varbilău și Cosminele, la vest, cu comunele Aluniș și Bertea, la nord, cu comuna Valea Doftanei, iar la nord-est, cu comuna Izvoarele. Teritoriul comunei Ștefești este situat în zona Subcarpaților Prahovei
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
destul de fragmentat, perimetrul construit este pe o terasă, lipsită de accidente de teren, cu o ușoară înclinare de la nord-vest la sud-est, numai pe partea stângă a Varbilăului. Așezată într-o regiune de interferență a dealului cu muntele, comuna Ștefești se învecinează către est cu orașul balnear și turistic Slănic; spre sud se mărginește cu satul Livadea, ce aparține comunei Varbilău; spre vest se învecinează cu Bertea, de care este legată prin vechi tradiții istorice, prin îndeletniciri și obiceiuri comune, iar la
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
partea stângă a Varbilăului. Așezată într-o regiune de interferență a dealului cu muntele, comuna Ștefești se învecinează către est cu orașul balnear și turistic Slănic; spre sud se mărginește cu satul Livadea, ce aparține comunei Varbilău; spre vest se învecinează cu Bertea, de care este legată prin vechi tradiții istorice, prin îndeletniciri și obiceiuri comune, iar la nord comuna se învecinează cu Valea Doftanei, mărginită de culmi muntoase, acoperite cu păduri de foioase și conifere, cu pășuni și fânețe naturale
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
orașul balnear și turistic Slănic; spre sud se mărginește cu satul Livadea, ce aparține comunei Varbilău; spre vest se învecinează cu Bertea, de care este legată prin vechi tradiții istorice, prin îndeletniciri și obiceiuri comune, iar la nord comuna se învecinează cu Valea Doftanei, mărginită de culmi muntoase, acoperite cu păduri de foioase și conifere, cu pășuni și fânețe naturale. Are o întindere de 10 km, de-a lungul râului Varbilău, satele fiind situate în cea mai mare parte pe partea
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
ha, din care 828 ha intravilan și 3360 ha extravilan, are o populație de 4850 locuitori,iar din punct de vedere administrativ, cuprinde satele: Călinești Oaș - centru administrativ, Lechința, Coca, Pășunea Mare cu 6 căi frumoși, și doi. Comună se învecinează: la nord cu localitatea Gherța Mică, la sud cu Prilog Vii și Livadă, la est cu satul Boinești, la vest cu localitatea Turulung., reprezentând ,practic, granița dintre Țara Oașului și Ugocea
Călinești-Oaș () [Corola-website/Science/301758_a_303087]
-
și Solduba. Drumul județean care leagă orașul Satu Mare de comuna Homoroade are o lungime de 32 km și trece prin localitățile: Amați, Rușeni, Tătărești, Necopoi, Homorodu de Jos, Homorodu de Mijloc, Homorodu de Sus ajungând până la Solduba, Satu Mare. Comuna se învecinează cu județul Maramureș la vest, cu comuna Viile Satu Mare la nord si est și cu comuna Socond, Satu Mare. Activitatea economică principală în zonă este munca forestieră și agricultura caracterizată prin creșterea animalelor, culturi de cereale, pomiculturpă și viticultură. Arhitectura populară
Comuna Homoroade, Satu Mare () [Corola-website/Science/301765_a_303094]
-
care, în direcție vest-nord-vestică, marchează marginea zonei Codru. Deja poziționarea la orizontală a primelor sate menționate în sursele medievale, sugerează statutul unui spațiu periferic/intermediar, între Codrul românesc (cu villae olahales) și teritoriul deja colonizat de maghiari (spre exemplu, localitățile învecinate în această direcție, Leleiu, Hododul, Cehul). Cele mai vechi vestigii cunoscute până acum din hotarul localității sunt din epoca bronzului (așezarea de pe "Dealul Nucilor"). Pe limita relativă a hotarului cu satele învecinate Orțâța, Oarța de Sus și Bicaz există morminte
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]