4,376 matches
-
toată lumea. Dar oare cum de aflaseră atît de repede? Sigur l-a turnat cineva și bănuiește cine. Băiatul cu mingea, care locuia în aceeași scară cu el. Odată l-a păcălit și i-a dat la schimb niște piese de șah pentru niște soldăței. De soldăței avea nevoie ca să-l convingă pe unul să-i facă tema la mate. Așa că nu-i mai avea cînd a venit băiatul cu taică-su la ușă la Marcu pentru a-i da înapoi soldățeii
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
tema la mate. Așa că nu-i mai avea cînd a venit băiatul cu taică-su la ușă la Marcu pentru a-i da înapoi soldățeii. Ăla s-a pus pe bocit cînd a auzit c-o să rămînă cu piesele de șah, de parc-ar fi fost cine știe ce urîțenii. Dacă voia, îi dădea și restul pieselor, pentru completare. Dar să fi ținut băiatul atîta în el, să-i fi purtat pică atîta timp? În așteptarea momentului răzbunării? Sau a cedat așa, de
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
pe cine faci nesimțit, bă, babo. Fă pași mai repede, că deschid eu acuși ușa și-o să ți-o iei peste scăfîrlie. 19 După aia au jucat cărți. În dulăpiorul de unde Alin a scos cărțile, erau și alte jocuri: remi, șah, o țintă cu săgeți, scrable, monopoly, nu te supăra frate, zaruri. Ai lui Alin erau foarte pregătiți, de parcă trebuiau să facă față unui asediu. Ținta aia cu săgeți era interesantă, dar au lăsat-o pe mai încolo. Hai să jucăm
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
secretul marilor comunicări și combustii. Te strâng la piept - avec douceur și disperare. René. P.S. Ți-am trimis într-un plic separat o carte a foarte demoniacului Bobby Fischer, sperând sincer că mă vei bate data viitoare când vom juca șah împreună. Fără dată. Zi însorită. Am fost convocată de oficialități la poliție, pentru un interviu în vederea obținerii cetățeniei suedeze. Plină de emoție, am urcat scările clădirii bine cunoscute - ușile se deschideau electronic ca în O mie și una de nopți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cei de care habar nu aveam. Prietenii lui Nichita veneau la mine prevenindu-mă de pericolul de a fi „sinucisă”, idee convenind tradiției sinucigașe din familia mea. Cinismul cunoscuților colegi m-a zguduit cel mai mult. Jucam o partidă de șah cu miza vieții. Scrisorile mele, foarte scurte, dar cu un desen simbolic, nu ajungeau toate la destinatar. Dosarul meu (pe care vreau să-l citesc într-o zi) trebuie să fie nu numai voluminos, dar și altfel decât altele, dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mână la buze. Parcă Încerca să vorbească, arătându-i din nou În aceeași direcție. Poetul se apropie. Pe măsuță se afla o placă subțire din piatră, pe care erau Încrustate o serie de linii perpendiculare, În formă de tablă de șah. Pe piatră și alături de ea, zăceau Îngrămădite piesele jocului, niște figurine minuscule din fildeș și abanos, asemănătoare cu victimele unei bătălii iscate de zei. Amara luă În mână regele negru și Îl așeză În centrul tablei, fixându-l pe Dante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de piese, ca pentru a le cuprinde laolaltă. - Curtea lui Frederic? murmură poetul. Din nou ea Încuviință. Se părea că mica reprezentație se Încheiase. Dante Își plimbă de mai multe ori privirea de pe chipul ei spre piesele de pe tabla de șah, căutând o posibilă semnificație a acelei reprezentații. Dar Amara continua să stea nemișcată, contemplând În liniște ceea ce făcuse. Apoi Își Întinse mâna și apucă o altă piesă de pe marginea tablei, așezând-o alături de rege, cu numai un pas Înapoi. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
l-ar fi vrut dispărut și era firesc ca zvonul acela să fi circulat. Totuși, Amara părea sigură de ceea ce reprezentase. Poate că auzise altceva decât obișnuitele șușoteli ale conjuraților. Se uită din nou spre mica scenă de pe tabla de șah. Amara folosise o piesă albă ca să interpreteze rolul asasinului și tot albă era a doua femeie. Poate că albul simboliza pe cineva străin de curte, care se infiltrase, disimulându-și propria natură. Într-acestea, simți cum cineva Îl Înșfacă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
era a doua femeie. Poate că albul simboliza pe cineva străin de curte, care se infiltrase, disimulându-și propria natură. Într-acestea, simți cum cineva Îl Înșfacă de mânecă. Muta Încerca să Îi atragă din nou atenția asupra tablei de șah. Arăta spre micul pion, Încă ascuns după veșmintele reginei albe. Îl luă ușurel și Îl depuse În colțul extrem. Apoi, mai căută două piese negre decorate cu un soi de mitră, care aminteau de silueta unui episcop, și le așeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
un semn de viață. Cecco Încuviință. Părea să se agațe din răsputeri de firul acesta de speranță. - Dar am mai auzit ceva, În legătură cu comoara. Se spunea că Frederic o ținea Închisă Într-un octogon. Dante se așeză În dreptul tablei de șah, reflectând. Dacă, Într-adevăr, comoara lui Frederic, despre care se povestea, era obiectul unei dispute oculte, acest lucru ar fi fost mai mult decât suficient ca să justifice lanțul acela de morți. Închisă Într-un octogon. Suveranul putea să o fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
să reapară În toată slava lui? Simțea cum capul i se Îngreunează și cum Îl cuprinde oboseala, legănându-se precum fumul lumânărilor care se aduna În aer. Încetișor, Își dădu drumul să lunece pe covor, ghemuindu-se În dreptul tablei de șah, În timp ce Închidea ochii, În căutarea odihnei. Probabil că se mișcase În timpul somnului, alunecând de pe covor. Răceala pardoselii Îi intrase În oase și o durere intensă Îi punea stăpânire pe membrele care Îi amorțiseră și Îl furnicau. La un moment dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Tito de către propagandă din U.R.S.S. și țările satelite. Reorientarea politică spre Occident, cu schimbările de natură administrativă, constituțională și noul sistem de alianțe balcanice, este văzută ca o mare greșeală. Pentru Stalin, Iugoslavia „era unul din pionii tablei de șah pe care manevră vizavi de occidentali”. Interesul său, ca și în cazul Cehoslovaciei și Ungariei era de a face, fie și provizoriu, „un tărâm al coexistentei”. Tito urma să instaureze rapid comunismul, ceea ce presupunea că va adopta o atitudine dură
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
dornică de sex, mă lăsa să-i studiez trupul, și-l lipea flămândă de al meu. Am luat-o de mână și am dus-o pe banca de sub platou. -Credeam ca bănuiești de ce. Mă simțeam exact ca un jucător de șah foarte sigur de mine căruia i s-a luat regina dintr-o singură mutare. -Pentru că eu joc tot timpul teatru, și pe scenă, și în viață... -Știi bine că nu te cred. -În slujba cui ești? mă iscodi ea
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
al realității care ție îți lipsește cu desăvârșire. Am în mine sângele unui voiajorist. Mă plictisesc imediat într-o țară și trebuie să plec numaidecât într- alta... -Dar e groaznic, observă ea. Doar nu suntem pioni pe o tablă de șah. -Nu trebuie să mă iei prea în serios. -Am început să-mi dau seama de asta. Nu știu cum se face, dar am o dexteritate genială în a alege bărbații nepotriviți.Tot trecutul meu dovedește acest lucru. -Vreau să spun
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
prost. Era din nou tăcută și gânditoare. -Ți-ai cam pierdut răbdarea, nu? o tachinam eu. - Îți cer prea mult, dar te iubesc la fel de mult... Am urcat tăcuți scările unul lângă celălalt. Era ca și cum aș fi început o nouă partidă de șah, dar nu pentru a câștiga, ci pentru a vedea ce mișcări face adversarul. Când am intrat în cameră, s-a repezit în brațele mele. Nu m-a sărutat. S-a lipit strâns de mine, ca și cum ar fi vrut să fie
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
infinit 21 mai 2011 Siestă soarele curgea pe zidurile caselor lumea întreagă își făcea siesta respirația întretăiată a vântului sfâșiat de anemie se înșuruba în mine fără vlagă la o masă sub un umbrar strâmb doi bătrâni rămăseseră prinși în șah etern semănau cu două statui înălbite de timp doar cefele bronzate răbufneau din gulerele răsfrânte ale cămășilor strada era îngustă șerpuia către niciunde pe sub ghivece cu mușcate după fiecare colț mă pălmuiau priviri curioase ascunse în spatele unor perdele albe cu
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
am găsit, Abandonând cutume și cuvinte. 15 iulie 2011 Cântecul nebunului Am căutat în mine subterfugii, Nu le-am găsit nici când am tras cu tunul, Pe-o tablă caroiată sunt nebunul Ce-și caută, diagonal, refugii. Eu pot da șah, firește, ce uimire, Sunt folosit de piese importante, Figuri regale și interesante Ce-și construiesc, prin mine, fericire. Mă iluzionez de multă vreme Cu gândul că devin irezistibil, Dorit, chemat, cântat și compatibil Sau o soluție a multor scheme. rândul
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
puse în desagă, În mine sunt doar doruri, berechet, Plus certitudinea că îmi ești dragă. Autodeclarat recalcitrant, Extrag din viață ceea ce-mi convine, Un simplu gând devine incitant, Iar forța mea se naște, brusc, din tine. Indezirabil, stau în șah etern, Polemizez cu patimă fierbinte, Mă prăbușesc din eden în infern Și-mi mângâi insolența prin cuvinte. Dau declarații și semnez, concret, Cu nume și prenume, intangibil, În mine nu e loc pentru secret Sau pentru sensul ininteligibil. Mă rup
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
franceză, printre alte lucruri, cum ar fi să cânți melodii ținând un creion între dinți sau să fredonezi și să bați ritmul cu o mână de monede pe care el le zornăia pocnind cu degetul mare masa, sau să joci șah. Bunica Lausch juca precum Timur, fie că era vorba de șah sau klabyasch, cu încrâncenare de felină și săgeți de aur în ochi. Juca klabyasch cu Dl. Kreindl, un vecin de-al nostru care o învățase jocul. Un om zdravăn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
un creion între dinți sau să fredonezi și să bați ritmul cu o mână de monede pe care el le zornăia pocnind cu degetul mare masa, sau să joci șah. Bunica Lausch juca precum Timur, fie că era vorba de șah sau klabyasch, cu încrâncenare de felină și săgeți de aur în ochi. Juca klabyasch cu Dl. Kreindl, un vecin de-al nostru care o învățase jocul. Un om zdravăn, cu mâinile boante și o burtă mare, pleznea tabla cu mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
suflete mai tari să-i scoată la liman. Dar iată că îi ofer Bunicii scuza ei favorită. Pentru că nu putem uita satisfacția din vocea ei când spunea toate acestea. Rostea un „aha“ tensionat de câte ori prindea pe cineva în capcană la șah. Mereu se întâmpla același lucru; noi refuzam să ne gândim unde o să ne ducă toate greșelile pe care le făceam, și apoi consecințele teribile se abăteau peste noi. La fel ca ursul lui Elisha care a sărit asupra copiiilor care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
alătură și Scarlett-Taylor. Tom își frână vocea abrupt, se opri din mers și se sprijini de un felinar. Scarlett-Taylor avea o extraordinară voce de altist. Când aflăm pe neașteptate despre cineva, o persoană oarecare, că e un vestit campion de șah sau un mare jucător de tenis, omul se transformă brusc în ochii noștri. Așa s-a întâmplat și cu Tom. Într-o frântură de secundă, Scarlett-Taylor devenise alt om pentru el. Și, în aceeași clipă, în străfundurile minții lui, Tom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
tenis, iar la școală izbutise să lovească o minge de cricket mai puternic și s-o trimită mai departe decât oricare alt coleg. Fusese însă nevoit să renunțe la jocuri din cauza unei miopii progresive. În ultima vreme, renunțase și la șah. Următorul lucru la care avea să renunțe era cântatul. Emma nu încerca vreo modestie timidă în legătură cu talentele sale. Știa că e, într-un sens academic, foarte inteligent. Nu avea nevoie să-i spună profesorul că va absolvi facultatea cu merite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
moi îi erau ușor țuguiate, într-o expresie meditativă, părul castaniu-auriu, ondulat și ciufulit, încărcat de electricitate ca mătasea, îi încadra chipul. Obișnuită să folosească asemenea momente pentru introspecție, se gândea cu mâhnire la felul în care-l ținea în șah pe bietul Hector, în timp ce ea era îndrăgostită, fără răspuns, de Joey Tanner, un coleg de la Universitatea din York, unde studia istoria. Brian McCaffrey gândea în sinea lui: „Când stau și văd câtă furie și ciudă și răutate și gelozie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să-i scrii și să-i spui că totul e în ordine cu tine? Nu. Nimic nu-i în ordine cu mine. Și-apoi nici nu-i pasă. Însuși actul de a scrie scrisoarea ar însemna un pas. Ca la șah, miști o singură piesă și schimbi situația întregii table. Da, da, mi-ai mai spus. Orice act, cât de mic, poate schimba întreaga scenă, într-un mod pe care nici nu-l poți prevedea, și nu văd ce rău ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]