3,075 matches
-
ce-ați dori? Întrebă la sfîrșit chelnerul, foarte politicos și Întinzîndu-le lista de vinuri sub privirea atentă a șefului de sală, care-i supraveghea, avînd grijă să fie bine serviți și care venise pînă la masa lor patinînd pe gheață. — Șampanie, spuse Susan, adresîndu-se În adîncul sufletului ei celuilalt Julius, cel de la Londra Trebuie să sărbătorim ziua băiatului, explică pe un ton de glumă puțin cam exagerat. — Bine, șampanie, acceptă Juan Lucas, dispus să primească jocul sau ce naiba mai era și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
bine serviți și care venise pînă la masa lor patinînd pe gheață. — Șampanie, spuse Susan, adresîndu-se În adîncul sufletului ei celuilalt Julius, cel de la Londra Trebuie să sărbătorim ziua băiatului, explică pe un ton de glumă puțin cam exagerat. — Bine, șampanie, acceptă Juan Lucas, dispus să primească jocul sau ce naiba mai era și asta. Nu putu totuși să-și ascundă o expresie de ușoară iritare pe care chelnerul nu reuși să o prindă, dar pe care șeful de sală, mai fin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
avea nici un chef să meargă, ar fi preferat de o mie de ori să mănînce cîțiva biscuiți În dormitorul lui și să se vîre Îndată În pat. Dar uite-i că se află acolo, la masă și auzise nedeslușit cuvîntul șampanie și asociase prezența șefului de sală În lumina slabă de la Acvarium cu un Hopa-Mitică pe care-l avusese cu ani În urmă și care, oricît ar fi Încercat să-l facă să stea drept, se Înclina mereu Într-o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ăsta și numai ăsta“ și pe urmă se Întoarse să se uite la Julius cu ură. Julius trebui să se uite În altă parte și Susan era moartă de frică și dorea din tot sufletul să vină cît mai repede șampania, fiindcă băiatul se uita prea insistent În toate părțile, ar fi putut să deranjeze pe cineva. Acest cineva ar fi putut fi chiar premierul, „Ce bucurie să vă pot vedea din nou, ce bucurie să vă pot...“ Juan Lucas, Susan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
copilului ei și ca să-i dea peste nas lui Juan Lucas. — Nu-i văd, mămico; pot să văd peștii? — Ăsta e un acvarium fără pești, conchise Juan Lucas, văzînd că șeful de sală patina spre masa lor cu sticla de șampanie; se apropia În urma lui și chelnerul care-i ducea bagajul, cupele de șampanie În cazul ăsta. Sticla pocni Înfundat, În limitele eleganței și șeful de sală stăpîni perfect situația spre admirația lui Julius, făcînd ca spuma să cadă nu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
văd, mămico; pot să văd peștii? — Ăsta e un acvarium fără pești, conchise Juan Lucas, văzînd că șeful de sală patina spre masa lor cu sticla de șampanie; se apropia În urma lui și chelnerul care-i ducea bagajul, cupele de șampanie În cazul ăsta. Sticla pocni Înfundat, În limitele eleganței și șeful de sală stăpîni perfect situația spre admirația lui Julius, făcînd ca spuma să cadă nu pe fața de masă, așa cum se temuse el, ci În bateria de argint plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
limitele eleganței și șeful de sală stăpîni perfect situația spre admirația lui Julius, făcînd ca spuma să cadă nu pe fața de masă, așa cum se temuse el, ci În bateria de argint plină de cuburi de gheață pentru a menține șampania la temperatura ideală. În ochii șefului de sală scapără o scînteie de satisfacție: Îl cucerise pe fiul distinșilor săi clienți, dar ochii lui Juan Lucas făcură să se stingă această scăparare: deschisese mii de sticle, văzuse deschizîndu-se zeci de mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de sticle, văzuse deschizîndu-se zeci de mii, să lase deoparte tertipurile astea, să se grăbească, ce atîta spectacol și toate astea le spuse dintr-o privire. Șeful de sală se Îndepărtă patinînd, cu spatele, după ce mai Întîi făcu să fiarbă șampania În cupe. Juan Lucas se uită la ceasul de la mînă. — Ei, Julius, noroc! spuse, văzînd că Începea să se facă tîrziu. — Ușurel, darling, nu te grăbi, adăugă Susan, avem timp destul. — Noroc, repetă Juan Lucas, țintuindu-i pe rînd cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
domnule. Căută cîteva cuvinte franțuzești, dar degeaba. — Cum să fie? — Potrivită, ca pentru băiat. Juan Lucas Îi concedia cu privirea, Încruntîndu-și sprîncenele: șeful de sală și chelnerul se retraseră cu spatele, patinînd pe gheață. — Noroc, spuse Susan, ridicînd cupa de șampanie; Bravo, draga mea! Noroc! — Thank you, darling. Julius, o să facă tot posibilul ca să-ți aducă chateaubriand cu oase. — Așa cum vezi, tinere, mama ta e foarte fericită În seara asta. — Cere o prăjitură pentru mine, Juan. Nu mi-e foame. Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mi-e foame. Îți mulțumesc că vrei să terminăm mai repede, dar trebuie să așteptăm pînă mănîncă băiatul ăsta friptura. — Pot să rămîn eu cu el, dacă vrei... — Susan... De ce nu-i cînți Happy Birthday, Juan? Julius vărsă cupa de șampanie; se uită la Juan Lucas Înspăimîntat. — Chelner, te rog, șterge masa, spuse Juan Lucas În gol. Un chelner coborî din cer. — Imediat, domnule. Și se Întoarse cu tot ce avea nevoie. Tocmai termina de curățat masa cînd aduseră chanteaubriandul pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
la desert, fiindcă detesta toate dulciurile În afară de prăjiturile franțuzești, la ora șase după-amiaza și la Paris. Jucătorul de golf Începuse să se plictisească și-i făcea să-i simtă nerăbdarea bătînd cu arătătorul lui foarte lung În cupa goală de șampanie. Lui Susan Îi aduseră Înghețată de vanilie, o porție simplă, Într-o cupă de argint ca un potir. Poate că o să guste o linguriță, În orice caz o să se distreze Înfigînd lingurița de argint În vîrful acelui mic munte alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cînd Își lăsa capul În jos, de parcă ar fi vrut să se apropie de profunzimea cuvintelor ei. — La ce oră coboară oaspeții? Întrebă Juan Lucas, eu oarecare nerăbdare. Nu știu, darling. — Hei, Celso, adu-mi, te rog, o sticlă de șampanie! — Da, domnule. Julius și-l aminti pe Celso intrînd În bucătărie În timp ce discuta cu Țanțoșa de la egal la egal despre Crăciun. Intră Încîntat, zicînd că domnul și doamna fuseseră foarte generoși dîndu-le la toți indemnizația cu ocazia sărbătorilor de Crăciun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
care-l anunță: „pentru dumneavoastră, doamnă, Împreună cu afecțiunea părinților mei“ și Înainte ca Susan să-i poată mulțumi, scoase Încă un cadou din partea lui, pe care i-l dădu Însoțindu-l de un „fără cuvinte“, În engleză, bineînțeles. Sticla de șampanie comandată de Juan Lucas pocni ca o pușcă, mult mai bine decît miile de sticle care pocnesc noapte de noapte În cabaretele lumii: Celso se apropie cu tava cu pahare. Două minute mai tîrziu beau cu toții și ciocneau cupele, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În sfîrșit viteza normală, ca să mergi cum merge toată lumea pe bicicletă. După ce termină inspecția, Julius se Întoarse spre Susan și o privi de parcă i-ar fi spus: și celălalt unde e? Din fericire, Susan era atentă, fiindcă atîta veselie cu șampanie, sfeșnice, sărutări, daruri și servitori care pîndeau prin zăbrelele de la ușă, Începeau să o Întristeze. — Darling, să știi ca n-am uitat, spuse; n-am uitat, dar la librărie mi-au arătat ultimul catalog și chiar acum a apărut În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
repetat... Ne-am înșelat... Cei din public, îmbogățiții și colaboraționiștii orașului, putred de corupți, păreau să fi uitat până și ei Sodoma josnică și mono tonă a vieții lor. Unii tăceau, privind sticlos în fața ochilor. Alții duceau paharul alungit de șampanie la gură și beau din el mult mai mult decât de obicei. Femeile, multe dintre ele târfe trecute prin ciur și dârmon, plân geau ca școlărițele. Se surprinse și Zaraza lăcrimând, și nu-și amintea s-o mai fi făcut
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
omu’ insistă. Mai lăsăm și noi ceva și spunem să ne-a rugat să nu spunem mai mult, deci n avem voie să desconspirăm secretul. Atunci, maestrul pleacă, da’ vine peste o oră cu trei sticle de vodcă și trei șampanii, face rost și de pahare... Nu ne-am așteptat la o replică așa alcoolică. Dacă-i așa, mie mi-a venit o idee în timp ce beam. Am zis că fata mi-a destăinuit că o să-l caute ea curând, să n-
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
a răspuns aprobator: -Desigur. Mulțumesc! -În regulă! Ai și vreo prietenă cu care vrei să vii? Auzind că vor mai veni și alții, Codrin coborâ imediat scările. Ușa era deschisă, așa că a intrat ușurel, ținând într-o mână sticla cu șampanie roșie, gata să le-o ofere. Muzica era dată la maxim, se vorbea tare și erau adunați acolo oameni din diverse colțuri ale lumii. Nu părea nicidecum genul de petrecere cu care era obișnuit el și avea de gând să
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
zise: -Acum! Ochii ei străluceau ca fosforul negru, exact ca ai unui vampir. Am zâmbit și am aprobat-o cu o mișcare a capului. -Să bem pentru ziua când ne vom cunoaște mai bine! -De acord. A dus paharul de șampanie la gură și l-a sorbit lacomă, apoi s-a lăsat moale pe pat, întorcând puțin fața către mine. -Te vreau! Acum! Imediat! Acum! În ochii ei citeam dronța nestăpânită, chemarea instinctului, o sete de viață, plăcerea de a se
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
să-l convingi și pe papa că Darwin a fost iezuit. Ei, și cum vă spuneam, cînd ajungeam la restaurant, părintele Chris O’Rourke Își scotea mai Întîi ceasul și-l punea pe masă, iar tata comanda două-trei sticle de șampanie: se știa că venim, așa că sticlele ne așteptau În frapiere mari, cu gheață. Apoi tata lua meniul - un carton mare, pe care erau trecute cele mai gustoase mîncăruri - se Încrunta, Îl privea cu seriozitate, Își dregea glasul și-i spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și am luat o cină minunată: În localul acela se serveau cotlete mari și suculente, prăjite În unt, fripturi groase cît degetul, stridii minunate și pește. Știu că sezonul era pe sfîrșite, dar ne-am Început cina cu stridii și șampanie: cred că tînărul nu prea era obișnuit cu băutura. Tata Îi tot umplea paharul și s-a Îmbătat rău de tot. Era tare caraghios și vorbea Întruna despre răspunderea pe care o avea. — E o mare răspundere să știi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
membri la Paris, unul singur în suburbie și 22 în provincie. În jurul Școlii de Arte Plastice și a arterei Matignon, comerțul de artă deține monopolul și organizează seri ale porților deschise în cursul cărora cumpărătorii se perindă, cu pahare de șampanie în mînă, dintr-o galerie într-alta. Între strada Saints-Pères și strada Bac, Careul anticarilor propune obiecte de mare valoare și același gen de serate. Bibliotecile, sălile de teatru și sălile de concerte abundă. În săptămîna 21-27 aprilie 2004, sălile
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
-și strâng prea mult corsetul. Însă alt defect nu mai găsea mesei. Stelele tăiate în cristalul paharelor luceau moale, dar când va fi aprins candelabrul ca un ou plin de lumini, vor lua foc, își vor încrucișa razele. Cupele de șampanie cu clinchet subțire erau pregătite deoparte, pe măsuța de serviciu, lor le venea rândul abia la miezul nopții. Sticlele cu șampanie erau deja în frapiere, prinse între bucăți mari din gheața lacului Cișmigiu. Ideea că licoarea cea mai bună din
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
va fi aprins candelabrul ca un ou plin de lumini, vor lua foc, își vor încrucișa razele. Cupele de șampanie cu clinchet subțire erau pregătite deoparte, pe măsuța de serviciu, lor le venea rândul abia la miezul nopții. Sticlele cu șampanie erau deja în frapiere, prinse între bucăți mari din gheața lacului Cișmigiu. Ideea că licoarea cea mai bună din lume a venit din Franța ca să stea între bucăți de lac bucureștean o intriga pe Marioara. Citise în Universul, acum câteva
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
din pânză verde pal. Farfuriile pentru hors d ’œuvres stăteau în cele întinse ca niște pui de porțelan în poala mamei, altele așteptau teanc, câte douăsprezece pentru fiecare persoană. Și aparatul de încălzit farfuriile, nou-nouț, adus de la Viena. Cupele de șampanie: le încercase sunetul cu unghia. Sosiere, serviciu de cafea și ceai, port-liqueur, olivieră, samovar, cafetiere, toate se aflau la îndemână, dar deoparte, fără să deranjeze ochii. Patru rânduri de furculițe și tot atâtea cuțite de argint frecate ca spadele, și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
atenție întreaga seară, convingându-se că prima impresie n-a înșelat-o: domnul Crețu nu are nimic, dar chiar nimic misterios, este un om ca oricare altul. Zâmbi cu gropițe. Pendula se apropia de ora 12. Bărbații destupară sticlele de șampanie din frapierele în care gheața lacului Cișmigiu era pe jumătate topită. La prima bătaie a pendulei, din cele douăsprezece, cupele se ciocniră cu clinchet una de alta și luminile fură stinse de servitori, preț de câteva secunde, ca și cum lumea s-
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]