2,811 matches
-
mă rog, ne ducea la toaletă, să vorbească cu mine, că simțeam că mă apasă pereții. Foarte greu am suportat regimul de la Securitate. Cât ați stat acolo? Până În ianuarie. În ianuarie am fost duși la Timișoara și judecați la Popa Șapcă. Ați fost anchetată cât timp ați stat În Arad? Sigur! Săptămânal. Au fost perioade când trebuia să merg la anchetă zilnic, dar au fost și perioade când, câte-o săptămână, nu eram chemată. Cum decurgea ancheta? Ce vă cerea să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
trebuie să recunosc că aproape nu știam aproape nimic despre Mișcarea Legionară sau despre ideologia ei, dacă se poate vorbi de o ideologie... Treceam pe lângă o cruce și așa, Întâmplător, tatăl meu mi-a zis: „Aici a fost Împușcat Popa Șapcă pentru că a fost legionar”... Dar trecuse pe lângă mine informația... Iar ceea ce Învățaserăm noi În liceu era foarte puțin..., că era tratată fugitiv, ca o mișcare fascistă. Care era denumirea organizației? Nu aveam o denumire. Și ce intenționați să faceți? Ideea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
martie sau Începutul lui aprilie... Și pe la 1 mai s-a făcut o serbare cu muncitorii de-acolo, și În program a fost și intonarea „Internaționalei”. Și când s-a cântat „Internaționala”, toată lumea s-a sculat În picioare din respect, șepci, pălării, cască, care ce-avea, le-au luat În mână. Eu aveam o bască pe cap și n-am observat că lumea s-a descoperit, și pe când m-am trezit... mi-a fost rușine s-o mai iau și probabil
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să-i fi prins că stă de vorbă cu noi... era grav. Și ăla, dacă m-o văzut că-s singur În celulă, zice către mine: „Auzi mă, cu tine Îi bai. Dacă nu mă asculți tu mori. Tu ia șapca de pe cap și pune-o pe colțul de la masă”. Masa era de beton... I-am urmat sfaturile... Și În loc să-mi deie o saltea, mi-o dat un sfert, că mi-o ajuns numa’ pân’ aci salteaua, restul tot am fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Pop) 281 Pop Maria (mama lui Ioan Pop) 281 Pop Niculae 183 Pop Sanda 146 Pop Vasile 294 Pop Victor 272, 274, 285, 287, 293 Pop Virgil (ofițer) 226 Pop Virgil 272-274, 285 Popa Ilie 140 Popa Nicolița 312 Popa Șapcă 86 Popa Șt. Ioan (Popică) 310, 313-314 Popa Alexandru (Țanu) 34, 37, 68 Popescu (comandant) 315 Popescu (șeful organizației) 274, 287, 289 Popescu (ginerele Aureliei Cosma) 270 Popescu Ion 87 Popescu Lia 45, 48 Popescu Mihai 111 Popescu Pasărea Ion
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Furios, roșu-stacojiu la față și pufnind de indignare, Nicu Crețeanu se așază la masă, mănâncă cu noduri, apoi iese. Pe Piața Teatrului își vede muscalul favorit staționând și îi face semn cu bastonul.314 Muscalul trage la trotuar și scoate șapca. Crețeanu dă să se urce, dar muscalul îl oprește. — Sărut mâna, cacanaș Nicu, azi nu sunt slobod. — Cum? Ce? — Da, cacanaș, sunt angajat pentru trei zile de cacanaș Negroponte din Galați. Nicu Crețeanu dă să cadă pe spate! Cu mâinile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din acest motiv, tipul mi-i antipatic fără să fi avut de-a face vreodată cu el. Înainte de ședința de ieri, l-am mai văzut de aproape doar într-o după-amiază de duminică: se plimba singur prin fața Comitetului Județean. Purta șapcă și canadiană la fel ca ale lui Ceaușescu în vizitele de lucru. Privit din spate, chiar aducea cu „șeful cel Mare”, pe care, imitîndu-l în ținută, îl maimuțărește. În cuvîntul său însă, a revendicat pentru sine o anumită originalitate: „Eu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
englez-român, Ed. Științifică, 1965, termenul e tradus prin „acces la nebunie”). „știi, dînsul face brainstorming”, mi l-a recomandat Sp. pe Ioan Herescu, avertizîndu-mă astfel că tînărul e un „inovator”. „Da”, a recunoscut, flatat, el, după ce s-a așezat cu șapca pe cap în fotoliu. „Fac brainstorming, apoi trec cele aflate în jurnal”. „și-acum mi-a venit rîndul mie, nu-i așa?” „Da”, a încuviințat. „și, odată prevenit, crezi că discuția noastră mai poate fi normală, spontană?”, l-am întrebat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
trebuie să stea la baza oricărei inițiative. 606 seamă”. Dl. nou Director le ține În umbră. A vizitat de curând Muzeul, nepotul Dr. Tănăsescu de la Iași (fost operator, prof. univ.), a căutat să zărească bustul „Muncitorului” În verde Închis, cu șapcă și țigară, sau fotografiile mari colective, În care pe lângă mine apărea ca Directoare, Dna Delavrancea, soția lui Barbu Delavrancea, alta În care figura sora lui Pârvan, fotografia statuiei așezate În oraș etc. Nimic!?141 Numele meu nu lau zărit, nici
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sinistrele paradoxuri. Partidul mulțimii de oportuniști nu mai era doar Partid Unic, ci se transformase În Persoană Unică. Cultul Celui mai Iubit, urât și blestemat de toți. Teroarea anonimizării supușilor avea „sarcina permanentă” de a sacraliza doar bâlbâita Divinitate cu șapcă și carnet roșu. Emisiunea TV dedicată lui Nichita (ca și cele tolerate, rareori, pentru alți morți din „elita” naționalizată de Putere) nu trebuia să tulbure nici măcar liric Ordinea, Ierarhia, Supremația Supremului. Nu a fost, deci, decât un scurt intermezzo al
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
datorită, presupun, unor prieteni comuni. Aveam să ne cunoaștem mai bine În primele două veri consecutive când ne-a invitat, pe Cella și pe mine, la reședința sa estivală din Vermont. Dimineața purta blugi cu multe buzunare și T-shirt, o șapcă americană, cu cozoroc lung, bleu, seara la restaurantul Petit Chef unde era un soi de client onorific, apărea elegant și excentric, cămăși roz sau roșii, papion În desene aiurite. O comportare firească, deschisă, fără gomă sau fandoseli. Părea un fermier
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și ferocitatea, hedonismul și jalea, gluma și grotescul Își aliau, dadaist, contrastele. „Țara mascaradei”, „Țara operetei”, „Țara de exil”, chiar și „Țara Neagră”?... În desenul din 1975 dăruit colegului său de școală Eugen Campus, liceanul apare În uniformă cvasimilitară, cu șapcă, guler cazon, bocanci și număr matricol pe braț (LMB- Liceul „Matei Basarab” - 586). El este surprins pornind de pe strada Palas, firește, spre solemna Instituție a Instruirii. Strada este populată de o faună domestică umilă, câini, pisici, găini, gâște „adevărate”, de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
considerați asimilați în gradul ce au avut. Ei vor fi plătiți cu solda gradului cu care sunt asimilați, calculată pe zile servite. Art. 2. - Medicii, farmaciștii, veterinarii evrei vor purta uniforma specialității ce au avut, cu semnul lui Esculap la șapcă pe coloarea respectivă (roșie, verde sau albastră). Ei se vor intitula „Medic” (Farmacist, Veterinar) dacă sunt asimilați cu ofițerii și „Medic Ajutor”, dacă sunt asimilați cu subofițerii sau cu gradele inferioare. Inginerii și arhitecții evrei vor purta uniforma armei de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
albastră). Ei se vor intitula „Medic” (Farmacist, Veterinar) dacă sunt asimilați cu ofițerii și „Medic Ajutor”, dacă sunt asimilați cu subofițerii sau cu gradele inferioare. Inginerii și arhitecții evrei vor purta uniforma armei de proveniență, cu un compas brodat la șapcă, având brațele de câte 4 cm lungime și deschiderea lor de 45o, precum și litera - I - pentru ingineri, respectiv - A - pentru arhitecți, în interiorul compasului. Ei se vor intitula „Inginer” (Arhitect), dacă sunt asimilați cu ofițerii și „Inginer Ajutor” (Arhitect), dacă sunt
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
aceleași stele ca ofițerii inferiori, aplicate pe galonul de ofițer superior de-a-lungul lui, respectiv o stea pentru maior, două pentru loco tenent-colonel, trei pentru colonel. B. INGINERI, ARHITECȚI 1) Gradele inferioare vor purta brodat pe contraipoleți același compas ca la șapcă, cum se prevede la articolul 2, alineatul 3 de mai sus; 2) Subofițerii și ofițerii vor purta de asemenea pe contraipoleți aceleași semne distinctive (stele albe sau galbene), ca și medicii, farmaciștii și veterinarii, cum se arată mai sus sub
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
păzite de niște băieți și de către o femeie. Când am ajuns față în față, femeia aceea a început să țipe. Probabil că se întâmplaseră multe pe acolo cu din ăștia ca mine. Și mai ales că apare unul cu o șapcă pe cap și cu o geantă în spate..., curioasă treabă, nu? I-am zis să nu țipe că doar nu-i face nimeni nimic și mi-a răspuns că s-a speriat, că a crezut că o să sar pe ea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-l ridice pe Emil Ralea, că așa se numea unchiul meu, dar nemții nu le-au dat voie să-l ia. Sângele i s-a scurs prin rană și a murit. Și acasă i-au adus lui tata tunica și șapca de sublocotenent. Pe acestea le-am avut la Lupești până am plecat de acolo. Le avea tata puse așa pentru istoria familiei și de multe ori ne arăta portmoneul. Surorile tatei, toate, aveau studii la Paris. Mătușa mea, căsătorită cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
buzunar niște ochelari, ca la cai, negri, ca să nu mai văd nimic, și m-a băgat pe niște scări, de mă loveam cu capul, și m-a băgat într-o celulă. Dar mai înainte de asta mi-au luat însemnele de la șapcă, tot, și m-au lăsat în hainele pe care le-am avut cât am stat în anchetă. C. I.: Vi se prezentase mandat de arestare, vi s-a spus pentru ce ați fost reținut? I. N.: Nu, nimic, nimic, nimic
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din pușcărie cu o frică intrată în reflex. De exemplu, odată conduceam mașina și, la ieșirea din Vaslui, m-au tras pe dreapta niște milițieni de la circulație. Am coborât, am luat poziția de drepți și mi-am scos pălăria sau șapca, ce aveam eu. C. I.: Ați făcut asta din reflex, instictiv... D. B.: Da, însă eu nu mi-am dat seama, dar soția a văzut gestul meu și asta nu doar o dată. Că ea mi-a spus: "Dar tu te dai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
premiera filmului Patru luni, trei săptămâni și două zile, regizat de ieșeanul Cristi Mungiu. A început să-mi fie ciudă pe dulcele meu târg în care dezbaterea despre branduire e atât de aprigă, însă nu poți găsi nicăieri nici măcar o șapcă sau un tricou pe care să scrie simplu: IAȘI. (Frați chinezi, vă rog eu frumos, nu pierdeți ocazia. Ce vă costă? Voi oricum scoateți tricoul la doi lei bucata. Cât vă ia să inscripționați, alături de sigla originală Abibbas, și numele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
ofițer evreu, a fost dus la Comandamentul militar al gării, unde un sublocotenent a ordonat să fie dus la „tren”, refuzând să precizeze „trenul spre Hârlău XE "Hârlău" ”: „Imediat ce am ieșit afară, toată lumea a tăbărât pe mine, mi-au smuls șapca, galoanele, centura, hainele și, În câteva minute am devenit neom, lovit și umplut de sânge, fără haine și mai ales fără acte pe care mi le luaseră o dată cu portofelul de bani. Prin ploaie de lovituri am fost aruncat Într-un
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de nomenclaturiști." mama și-a pus palma la gură dar inima nu i-a țâșnit afară. noaptea, în veceu, ea și-a băgat adânc mâinile pe gât a desprins-o cu grijă, cum ai desprinde dintre sârmele de înaltă tensiune șapca unui copil, și-a îngropat-o în grădină. "ca să se pișe câinii pe ea, ca și pe trandafiri", a spus tatăl. A. V. Dacă nu mai citești, tu ai cartea ta, eu am cartea mea. Ne întoarcem acum la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ei; iar eu mi-am ținut promisiunea timp de opt ani. La despărțire, în fața Consulatului, ei mi-au dăruit o Biblie în portugheză, cu însemnări făcute pe multe pagini; iar eu le-am dat, cu un gest de asemenea creștinesc, șapca de pe cap. Deasupra orașului, Isus Cristos, figura divinumană care mă fascinează de atâta timp, stătea cu brațele larg întinse pe crucea lui de piatră, privindu-ne și înțelegându-ne pe fiecare în parte. SECRETUL ADRIANEI Adriana BABEȚI Portocalia, o felie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
-s izgonite, domnule Eminescu,/ cărțile Dumitale,// Atenție:/ vin căpcăunii/ care înjunghie Steme/ și înghit Imne Naționale.// Ca cel mai frumos pom al Țării/ încă mai fîlfîie sus Tricolorul.// Atenție:/ vin ienicerii/ care-l vor doborî cu toporul.// Umblă țanțoș cu șapca roșie/ și burduhoșii moșnegi / parlamentarii de mîine.// Atenție:/ vin călăii/ care vor pune pe trunchi/ capul Limbii Române" ( Discurs electoral). Viziunea poetului e una translirică, obiectivă. E cea a patriei care devine melos cu miză cosmică și chiar se propune
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
bun - soacra vrea să zboare cu el peste ape inundație - pân' la cârciuma din sat acces cu barca mai lung îmi pare drumul la-ntors acasă - barca în zig-zag creștinii pe dig privind rugător apa - prefă Doamne-n vin! bat clopotele - șapca cerșetorului plină de speranță bat clopotele - câțiva copii așteaptă să plouă cu bani bat clopotele - șomerul se îndreaptă grăbit la slujbă la umbră sub Statuia Libertății - niciun fir de iarbă Referință Bibliografică: Să nu te cutremuri în aceste vremuri ? / Dan
SĂ NU TE CUTREMURI ÎN ACESTE VREMURI ? de DAN NOREA în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349746_a_351075]