9,251 matches
-
Ta sfântă pe ultima treaptă Spre calea cea veșnică mă îndreaptă PSALMUL 139 Scoate-mă Doamne de la omul viclean Și de omul nedrept mă izbăvește Gândește cu inima rău lovește Toată ziua îmi duceau război în van Limbă ascuțită de șarpe la ei Venin de asipidă buzele lor Frânge Doamne mâna păcătoșilor Ce-au gândit să împiedice pașii mei Ascultă glasul rugăciunii mele Puterea mântuirii mele prin veac Și nu mă părăsi în vremuri grele Va aduce lumină celor adepți Pentru
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
de viață. Coloanele și luxul nu le spală murdăria din interior. Autoflagelarea a pus stăpânire pe unii dintre noi. Stingem lumina în tăciuni de întuneric și acoperim totul cu lutul neputinței. Impreunăm mâinile și lăsăm să curgă în noi veninul șarpelui servit de către unii, pentru ca să n-e înece privirile gândirii. Facem trinitatea cu semnul diavolului pe stâlpii dreptății și o rastignim pe pereții vieții. Haosul ne-a fost însămânțat în cuvintele limbii pentru a ne încurca mințile. Vorbim mulți dintre noi
INTROSPECȚIE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367005_a_368334]
-
așteptăm după ziduri viitorul după unghiuri ascuțite și puncte ne refacem de la degetele picioarelor până la sprânceana îngerului începutul lumii e contemporan cu sâmbăta asta cu mașinile care au legate prosoape la oglinzi cu mirii încercând să evite locul cuibului de șarpe somnul pândește veghea să cadă cu bărbia din ceruri unde o trâmbiță de aur așteaptă semnalul. Prefacere aplecat eram, Doamne, peste frunzele primordiale în acel ceas de cunoaștere când ne-au înviat păpădii și albine și cascade din cuvinte aspirator
CUMINECARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367046_a_368375]
-
culorilor și lianelor de care stă agățată tapetând pereții saloanelor de servire de sus până jos, raze de lumină țâșnind dintre crăpăturile pietrelor într-o aparentă neorânduială și care ajung la mesele consumatorilor într-un fel translucid și mângâietor, un șarpe uriaș deasupra unei mese unde sunt mai mulți copii și care varsă mâncare pe ei rămânând cu tacâmurile suspendate desupra farfuriilor, sâsâie și scoate un fel de limbă subțire ca șiretul de la încățări și pe care o plimbă amenințător, de
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
câțiva kilometri parcurși la început cu voioșie, ca apoi cu pași din ce în ce mai înceți și mai greu de făcut la vârsta sa de om trecut de mult de tinerețe. Cărarea pe care mergea, când urca muntele, când cobora sinuos, ca un șarpe în mișcare. Spera să ajungă la stână înainte ca soarele să se ascundă după munte, iar lumina să părăsească această zi frumoasă de început de vară. Știa că baciul stânei îl așteptă cu mâna imobilizată, deci trebuia neapărat să ajungă
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
în apă până la glezne. Nu i-a prea păsat când maică-sa l-a dojenit și a rămas în continuare să-l asiste pe tatăl său la grătar. Scandal mare în jurul sculelor de pescuit. Andrei țipa ca din gură de șarpe că a prins Paul un pește, care deocamdată doar îl înțepase și avea toate șansele să-l scape din cauză că de o parte și de alta creștea stuf, rogoz și papură. Cu apa până la genunchi, Paul a reușit să scoată din
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era tulburat decât de câteva lebede care se plimbau elegante pe lac. Cred că erau tot cele pe care le văzusem cu Miruna
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367119_a_368448]
-
luna 19 Copil cu trișcă- pe miriștea uscată doi boi costelivi 20 Pe pragul tocit un câine făcut covrig - în blid soarele... 21 Gura mamei și cotcodăcitul găinii - tata în delir 22 fluier prin vifor - ieșit din hornul casei un șarpe alb 23 iarba uscată - peste leșul calului corbii hulpavi 24 Prin geamul deschis mâini uscate fluturând - în șir cocorii 25 mormântul mamei- printre flori de iasomie doi îngeri de lemn 26 casa-n ruină - cuibul rândunicii acum la fereastră 27
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
frâng copacii de furtună, și praful alb plutește-n zări, cu geamăt scurt oftează vântul și lacrimi are bolta-n nori. Ce răvășită e natura, nimic din ce era sublim, se zvârcolește-n agonie, o, Doamne sfinte, ce destin! Cu șerpi de foc se-ncinge cerul și clocotește-n spume marea, în tunet hohotește zarea, doar muntele-i nebiruit. Lacrimi calde cerul cerne și în liniște le așterne-n noapte, pe fereastră-n lungi șuvoaie se preling lacrimi de ploaie. În
LANUL DE GRÂU de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367249_a_368578]
-
încearcă din răsputeri să se regăsească să-și prindă cu vârfurile degetelor rădăcinile abstractul îl înmulțesc în fiecare filă pe care o întorc adesea cu câte un pas înapoi în deșertul simțurilor lăsându-mă pradă acelor emoții care, ca niște șerpi uriași îmi cuprind iar și iar inima fizică în felia de timp a iluziilor Inima vie pulsează adevărul pe care mi-l dăruie neîncetat ochiul atunci când fruntea nu mai simte arcuirea menghinelor fricii Este acel adevăr acel unghi de adevăr
CA O SABIE TĂCUTĂ VISUL DEVINE REALITATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368591_a_369920]
-
excelență, zeul dacilor. Istoricul Nicolae Densusianu, în lucrarea „Dacia preistorică”, furnizează un material extrem de bogat cu privire la cultul lui Apollo pe teritoriul Daciei începând cu perioada preistoriei, demonstrând că acest cult a iradiat din zona țărmurilor Mării Negre, mai exact din Insula Șerpilor, unde a fost edificat un impresionant templu al lui Apollo, aparținând genului de construcții numite „ciclopeice”. Nicolae Densusianu susține că textele colindelor populare, unde este invocată „Mănăstirea cu nouă altare”, situată pe o insulă „într-al Mării Negre prund”, face referire
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
Laocoon, aflat în Muzeul Vatican din Roma și care exprimă suferința în lupta cu moartea. A fost inspirată din legenda preotului cu acest nume, care s-a opus introducerii calului troian în cetate. Supărată, zeița Atena ar fi trimis doi șerpi care l-ar fi omorât pe Laocoon și pe cei doi fii ai săi. În general sculpturile sunt așezate aici pe piedestaluri înalte, ceea ce le amplifică măreția. Recunosc această măreție, calitatea compoziției acestor sculpturi, admir amănuntele anatomice ale corpului omenesc
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
milostivise de ea și o acceptase. „Păi, nu vezi ce neagră ești tu și ce piele albă au părinții tăi?” - își întinsese ea într-un zâmbet slinos, buzele vineții - suferea de inimă - țintuind-o cu privirile înghețate, precum își fixează șarpele victima. Și în plină zi fierbinte de vară, fiorul acela rece, care îi cuprinsese cu repeziciune tot corpul, înghețându-l... și mama, care fără să observe nimic, râdea... Arina se simți brusc epuizată; împinse cu zgomot ceașca de ceai goală
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
înghită, el din asta trăiește. El e din altă specie, el se hrănește cu mine! Un om e înzestrat cu inteligență și capacitate de deducție logică. De aceea, el poate! Chiar dacă are blândețea porumbelului, poate și trebuie să înțeleagă înțelepciunea șarpelui: 1. ca să se ferească și 2. ca să nu judece mielul înghițit de lup și care abia mai sufla. Nu mângâiați lupii haini pe creștet, chiar dacă miorlâie! Nu ajutați vulpile viclene, chiar dacă vă cer ajutorul! Judecati-i după faptele lor! PS
O FABULA CU LUPUL de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368746_a_370075]
-
dreptate. Dar de ce fuma? Bătrânii sunt ai nimănui. O pisică își freacă blana de glezna morții. Miniminciunele cadou. Cerul nu are o limită jos, doar sus. Azi noapte am dormit cu Albă ca Zăpada. Minune. A rămas un ou de șarpe pe cearșaf. Dumnezeu nu iartă orice, dar uită. Asta e. Toți uităm, în special ce vrem să uităm. Pasiunile se trec cu vederea prin pasaj. Lăsați deschis dulapul cu morfină, nu se știe. Vom asculta simfonia umbrelor cu mii de
IMPOSIBILA IUBIRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363616_a_364945]
-
mântuirii prin Iisus Hristos. Moise de pildă, închipuie pe Iisus Hristos. El a scăpat pe Evrei din robia Egiptului, trecându-i prin Marea Roșie, Mântuitorul Iisus Hristos a izbăvit lumea din robia păcatului prin baia botezului trecând-o la viața Darului. Șarpele de aramă înălțat de Moise (Numeri XXI, 8) preînchipuie pe Mântuitorul înălțat pe cruce (Ioan II, 14). Acela îi vindeca de mușcăturile cele înveninate. Mântuitorul a vindecat pe toți de rănile păcatului. Mana din pustie (Exod XVI, 35) și piatra
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
să plângă, îi paralizează orice activitate, îl poarta din loc in loc, nu-i mai dă odihnă, nu-l lasă să lucreze, nu-l lasă să doarmă. Căci acela tot timpul se gândește la cel dorit. Dorul e ca un șarpe, ca un animal sălbatic. Dorul cel mai năpraznic este între cei ce se iubesc. Dar există un dor de părinti, de frati, de sat, de peisajul satului, de tară etc. Scriitorii cuprinși în paginile acestei antologii, prin creațiile lor exprimate
PROFILURI LITERARE ÎNTR-O POSIBILĂ ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363632_a_364961]
-
celălalt capăt, în superbul asediu al viului însetat de perfecțiune, de absolut, „reflex- condiționat“ androginic al erei noastre. Pare „firesc“, în Oul și sfera, ca după o ninsoare cu ochi - Dar ninge. Ninge cu ochi de pești, / cu ochi de șerpi, de câini. Ninge izbind în ziduri până devin nefirești, / [...] / Ninge. Pupile rotunde, drepte, piezișe, / patrate, triunghiulare, / înghețând în țurțuri fără culoare, / atârnând de jgheaburi, de acoperișe... / [...] / Ochi mari. Din ce în ce mai mari, până se sfarmă. Ochi cu pupile negre lățindu-se-ntr-una, / cât fereastra
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
dedică al patrulea catren și catrenul „de închidere“; al treilea catren, „din mijloc“, se proiectează „la intersecția“ celor două planuri drept „ax liric“ („centru gravitațional- metaforic / simbolic“), constituindu-se în tabloul căderii cuplului „edenic“ în păcat, „într-o secundă a șarpelui“. Și acest catren „axial“ surprinde starea „ambiguă“ a oglindirii reciproce a elementelor („femina“ / Yin, sau Ea, „domnișoara Eva“, și „vir“ / Yang, ori El ivindu-se în Eroul liric) în secundă, în efemer: «O secundă, o secundă; / eu l-am fost
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
glasul muierii tale [...], blestemat pământul întru lucrurile tale ! Întru scârbe vei mânca pre dânsul...» (ibid.). Pe registrul metaforic, pasărea amară desemnează izgonirea din rai a cuplului omenesc / primordial. „Catrenul-ax“, cu tabloul căderii cuplului edenic în păcat, „într-o secundă a șarpelui“, reverberează mitul biblic al șarpelui, «cel mai șiret dintre toate fiarele de pe pământul-rai» («Iară șarpele era mai înțelept decât toate hiarăle ceale de asupra pământului...» - ibid.). Amăgitorul șarpe cu fundă roșcată, zărit o secundă numai, în „undă“, în „oglindă-undă“, „dialogând
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
întru lucrurile tale ! Întru scârbe vei mânca pre dânsul...» (ibid.). Pe registrul metaforic, pasărea amară desemnează izgonirea din rai a cuplului omenesc / primordial. „Catrenul-ax“, cu tabloul căderii cuplului edenic în păcat, „într-o secundă a șarpelui“, reverberează mitul biblic al șarpelui, «cel mai șiret dintre toate fiarele de pe pământul-rai» («Iară șarpele era mai înțelept decât toate hiarăle ceale de asupra pământului...» - ibid.). Amăgitorul șarpe cu fundă roșcată, zărit o secundă numai, în „undă“, în „oglindă-undă“, „dialogând“ cu domnișoara-Evă, îi afundă (scufundă
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
Pe registrul metaforic, pasărea amară desemnează izgonirea din rai a cuplului omenesc / primordial. „Catrenul-ax“, cu tabloul căderii cuplului edenic în păcat, „într-o secundă a șarpelui“, reverberează mitul biblic al șarpelui, «cel mai șiret dintre toate fiarele de pe pământul-rai» («Iară șarpele era mai înțelept decât toate hiarăle ceale de asupra pământului...» - ibid.). Amăgitorul șarpe cu fundă roșcată, zărit o secundă numai, în „undă“, în „oglindă-undă“, „dialogând“ cu domnișoara-Evă, îi afundă (scufundă) și eroului liric (în autoproiectarea-i adamică) inima, aidoma „celuilalt șarpe
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
Catrenul-ax“, cu tabloul căderii cuplului edenic în păcat, „într-o secundă a șarpelui“, reverberează mitul biblic al șarpelui, «cel mai șiret dintre toate fiarele de pe pământul-rai» («Iară șarpele era mai înțelept decât toate hiarăle ceale de asupra pământului...» - ibid.). Amăgitorul șarpe cu fundă roșcată, zărit o secundă numai, în „undă“, în „oglindă-undă“, „dialogând“ cu domnișoara-Evă, îi afundă (scufundă) și eroului liric (în autoproiectarea-i adamică) inima, aidoma „celuilalt șarpe“ ce, cu aproape două milenii înaintea celui biblic, a furat planta ne- muririi
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
șarpele era mai înțelept decât toate hiarăle ceale de asupra pământului...» - ibid.). Amăgitorul șarpe cu fundă roșcată, zărit o secundă numai, în „undă“, în „oglindă-undă“, „dialogând“ cu domnișoara-Evă, îi afundă (scufundă) și eroului liric (în autoproiectarea-i adamică) inima, aidoma „celuilalt șarpe“ ce, cu aproape două milenii înaintea celui biblic, a furat planta ne- muririi lui Ghilgameș (cf. GAB, 176), la scăldătoare, între „unde“ pierzându-și urma. În viziunea stănesciană, pedeapsa țintește și autocunoașterea cuplului împlinit sub pecetea inimii ce se afundă
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
mai amintesc de modificările genetice, care creează o inutilă îngrijorare planetară ș.a.m.d. Ați văzut? În Biblie nu se spune, nicăieri, ce fruct a primit Eva! Toți îi dau, însă, cu mărul. De fapt, e un alt mesaj. Codificat. Șarpele fiind un banal USB conectat la sursa de informații. Pomul Vieții (pomul cunoștinței binelui și răului)! La îndemnul, știm noi cui, cele două prototipuri, Adam și Eva, au accesat și zona cu informații interzise. Deoarece nu aveau, încă, puterea de
TABLETA DE WEEKEND (36): DECODĂRI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363711_a_365040]