198,887 matches
-
catolică, a crezut, apoi, pentru o clipă, în pseudomesianismul comunismului incipient pentru ca, nu după multă vreme, dezamăgit și revoltat să se retragă în atelier, în singura sa lume adevărată, aceea a închipuirii și a visului neîntrerupt. între timp a făcut școală, a desăvîrșit demnitatea graficii românești ca artă autonomă și ca limbaj de sine stătător și a lăsat în urmă multe generații de graficieni. Și aproape că nu este un nume important din grafica noastră de astăzi care să nu se
Portretul unui alexandrin: Vasile Kazar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10227_a_11552]
-
autonomă și ca limbaj de sine stătător și a lăsat în urmă multe generații de graficieni. Și aproape că nu este un nume important din grafica noastră de astăzi care să nu se revendice, într-un fel sau altul, de la școala lui Vasile Kazar, de la gîndirea lui plastică ori de la universul său artistic în care forța, rafinamentul și un umanism profund, oricît ar părea de prăfuită această sintagmă, fuzionează inconfundabil. Toate aceste episoade, care pentru mulți ar fi rămas doar evenimente
Portretul unui alexandrin: Vasile Kazar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10227_a_11552]
-
Da există! Nu însă acea Arabie unde crește tămâia, ci aceea unde crește pelinul și lăptucele pentru îngrășatul găinilor”. Că nu poate fi vorba de Arabia din zilele noastre este evident și din mărturia lui Evhemer de Messina, discipol al școlii filozofice din Cirenaica, un bărbat de o vastă erudiție, care a trăit pe la anul 316 î.H, și care ne spune în istoria sa sacră Hera anagrafi despre „Arabia de la Oceanos”, numită și „Arabia Felix” și locuită de doi (daci
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
în cartiere, câte o căruță trasă de cai costelivi, semn că nu mai este timpul lor. Drumul spre Cazasu avea să-mi arate un lucru care mi s-a părut că timpul, și mă refer la perioada când, repartizat la Școala de Mecanici Agricoli din Brăila, mergeam pe jos până la SMT 1 Mai, unitate de care ținea școala noastră, timpul zic a fost mai grăbit chiar mai mult decât imaginația mea putea admite. Pe ambele părți, vile, care mai de care
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
spre Cazasu avea să-mi arate un lucru care mi s-a părut că timpul, și mă refer la perioada când, repartizat la Școala de Mecanici Agricoli din Brăila, mergeam pe jos până la SMT 1 Mai, unitate de care ținea școala noastră, timpul zic a fost mai grăbit chiar mai mult decât imaginația mea putea admite. Pe ambele părți, vile, care mai de care mai arătoase și cu acoperișurile în unghiuri dintre cele mai năstrușnice. Îmi vin în minte pagini din
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
și trebuie să urmărești spațiul rezervat fiecărui pom fructifer după felul cum îi controlezi coroana în fiecare primăvară. Profesorul VIOREL PĂTRA, fiu de țărani din Galiciuica Olteniei, după absolvirea facultății de Chimie din București, a lucrat pentru puțin timp la școala din Movila-Miresii, Brăila, apoi la mai multe școli din Brăila, de unde a ieșit și la pensie, în ultimii ani, la Scoala nr.11. Soția, Anișoara, este tot profesoară de chimie. Întreaga activitate și-a desfășurat-o la Școla nr. 8
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
fructifer după felul cum îi controlezi coroana în fiecare primăvară. Profesorul VIOREL PĂTRA, fiu de țărani din Galiciuica Olteniei, după absolvirea facultății de Chimie din București, a lucrat pentru puțin timp la școala din Movila-Miresii, Brăila, apoi la mai multe școli din Brăila, de unde a ieșit și la pensie, în ultimii ani, la Scoala nr.11. Soția, Anișoara, este tot profesoară de chimie. Întreaga activitate și-a desfășurat-o la Școla nr. 8 Ion Băncilă. Brăila. Au împreună două fete, de la
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
o țară condusă potrivit principiilor lui. Pensionarii nu ar mai aștepta poștașul o dată pe lună, ci după o viață de muncă s-ar duce la coadă la binefăcători ca el, să-i roage de ceva bani, să-și ducă zilele. școlile, care de bine de rău funcționează de pe urma impozitelor pe care le plătesc contribuabili mai proști decît Gigi, ar ajunge să-și trimită și ele reprezentanții la reședința unor Becali, să-i înduplece să le dea un ban ca să funcționeze. Mai
Cum ar arăta România lui Gigi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10246_a_11571]
-
de la Otopeni ar fi lipsit din emisiunile de știri ale televiziunilor. Venim dintr-o lungă tradiție a șpăgii și bacșișului, din civilizația "cadoului" și a "atenției". Așa am fost construți de când ne știm. Mă gândesc cu groază la amintirile din școală și tresar oripilat la gândul că, dac-ar fi trăit în România ultimei sute de metri a tranziției spre capitalism, alături de lucrătorii de la vama Otopeni s-ar fi putut afla și dascălii din străvechimea vieții mele de elev: doamna Urmă
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
hramul lor, la rugă sau la nedeie, cum se zicea prin părțile noastre la astfel de sărbători, sub influență sârbească. Fiind „produs” sută la sută al epocii socialiste (născut în 1945), nu am avut parte de o educație religioasă în școală, iar părinții se fereau să-mi spună mai multe despre Dumnezeu și fiul său, Iisus, Sfânta Fecioară sau alți mari sfinți din calendarul nostru. Cărțile religioase din casă, mai ales Biblia, erau ascunse de teama regimului ateist-totalitar, dar evlavia se
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
Pădurea Petrișorului, ci și din alte scene de vânătoare ori de pescuit i-a fost model tutelar. Mărturisit direct, în scris (vezi ciclul Sadoveniene), dar și indirect, în alte creații labișiene. Ca să nu mai itinerăm, discuțiile, sfaturile date la cursurile Școlii de Literatură. 10. Am pornit micul meu excurs (cumva critic) despre minunata Opera Magna, la care Nicolae Cârlan trudește de la 1975, când a început, ca muzeograf, reabilitarea și restaurarea casei de la Mălini. 11. Pas cu pas, el, istoricul literar de
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
tributară esteticii ambiguității”. 15. Fără mimată pudibonderie, deci tranșantă, spiritul feminin al cronicarului literar, Daniela Sitar - Tăut, discută, eseistic,și bărbătește, cu toate consoartele de breaslă. Edificator a rămas textul despre Irina Petraș, o polivalentă scrii toare, deplin formată la Școala Clujului. Cu puține neologisme, ca în postavangarda de ieri, criticul narează următoarele: „Spiritualitatea briantă a analistei emerge fecund, secundată de o ironie savuroasă, condescendentă pe alocuri, în paginile volumelor ...” 16. Același limbaj de protipendadă critică îl comunică autoarea într-un
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
primi pași au fost făcuți de Marian Papahagi și de Dumitru Irimia. Dar în domeniul interpretării? În măsura în care vom fi în stare să aruncăm o privire proaspătă asupra istoriei culturii românești, o privire lipsită de prejudecăți, de unele limitări impuse de școală, vom descoperi mereu lucruri care ne-au scăpat la lecturile anterioare sau care le contrazic pe acestea. În ceea ce mă privește, am fost atras de posibila latură artistică a unor texte științifice, nu în sensul "expresivității involuntare" pe care a
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
puntea unui Bateaux-Mouches, începând cu Pont de l^Alma, de unde am lăsat să plutească pe firul tulbure al apei atâtea și atâtea șansonete de dor și inimă albastră. Nu departe de Paris, pe malurile aceleiași Sene, americanii finanțează copios o școală de vară pentru tinerii muzicieni de peste ocean. La Fontainbleau dorința de mărire a lui Ludovic al XIV-lea rezonează astfel cu voință de expansiune a unor yankei mereu pe fază și puși serios pe rescrierea unor fraze din istoria muzicii
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
atâta prefăcătorie. Nu mai departe decât zilele trecute am auzit încă sintagme de tipul: epocă întunecată, perioadă obscură ori democrație a nelibertății. Adevărul e că, din acea perioadă a feudalismului luminat, începe aventura artei europene de orientare creștină. Ascultați muzica școlilor de la St. Martial de Limoges sau Notre-Dame de Paris și veți simți bobârnacul pe care călugării-cântăreți din aceste dioceze l-au dat fenomenului sonor savant întru declanșarea unui proces inerțial ce s-a dovedit a fi imposibil de deturnat ori
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
veac și jumătate. Vârsta, rangul, sexul, rasa nu le împiedicau să stea laolaltă și să bârfească pe marginea năravurilor cele noi, ivite printre protectorii, dar și protejații lor: oamenii. De la bătrâna poupée, confecționată în 1805 (deh, cu moravuri vetuste și școală la pension), până la păpușa Barbie (cea cu o moralitate îndoielnică), toate vroiau parcă să-mi spună câte ceva despre soarta lor, nici mai limpede, nici mai tulbure decât a noastră. Povești rostite de păpuși ca niște studii oneste și îndrăznețe ale
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
Nu lipseau excepțiile. Circula o întâmplare de cancelarie privind un elev prins fumând. în consiliul profesorilor, dirigintele propusese eliminarea pe o săptămână a făptașului, cel de filosofie eliminarea pe un trimestru, un altul pe tot anul, până la eliminarea din toate școlile. Veni rândul profesorului Forțu. - Dumneata, domnule Forțu ce pedeapsă propui? - Capitală, răspunse acesta pe un ton grav. - Cum adică, domnule profesor? - Să-l de-ca-pi-tăm! Am apreciat tăria tutunului roșu din țigările Fontanares Rubios, dulceața tutunului blond din țigările State Express
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
din Îndepărtata Canada? Nicidecum. Pentru el, noi cei care am reușit să scăpăm din Închisoarea comunistă În aer liber numită RSR, suntem Încă „dușmani ai poporului”. Herta Müller s-a născut sub dictatura „fascistă - ceaușistă”, a crescut, a mers la școală, la facultate, a scris În română și germană, a devenit „dușman al poporului” și a fost nevoită să ia drumul exilului la vârsta de 34 de ani. A avut norocul să fie „vândută” de comuniști și „cumpărată” de confrații ei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
unei gări unde, În fiecare clipă, ne despărțim de unii și alții... de noi... Cine nu știe de ce se scoală dimineața, nu trebuie să se culce seara; somnul lui va fi fără vise. Efemeridele ne Învață, mai mult decât toate școlile, care e prețul vieții. Visele clădite pe o secundă pot deveni păsări care zboară, sau idei...fără umbre. În lanțul iubirii, este de ajuns să ruginească o singură verigă. Trăim Într-o lume pe care nu o putem Înțelege; ceva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
bată și deja vorbesc despre el la trecut. Amândoi am fost biciuiți de vântoasele Mării noastre cea Neagră și de cnuturile politice ale tinereții noastre fragede și neputincioasă. Familiile părinților noștri au fost prietene. Noi doi am bătut desculți drumul școlii elementare situată la hotarul dintre Tuzla mea și Eforie Sud, orășelul lui de reședință. Am fost chiar colegi de bancă. In ciuda vicisitudinilor, NICU strălucea printre elevi. „Ochelaristul” - cum Îl porecleau puștanii, a descoperit scena și microfonul de foarte timpuriu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Fiind copil de primar și chiabur, bineînțeles, că am reușit „fără loc”, deși alți colegi cu medii mai mici sau chiar sub 5, au reușit „cu loc” și primiți În, ciclul superior. Cu media obținută părinții m-au dus la Școala Normală „Carol I” din Câmpulung Muscel, unde am dat diferență la muzică și am fost admis. În acea vreme Școala purta numele simplu de Școală Pedagogică de Băieți. După primul trimestru, În ziua de 15 ianuarie 1950, profesorul nostru de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
chiar sub 5, au reușit „cu loc” și primiți În, ciclul superior. Cu media obținută părinții m-au dus la Școala Normală „Carol I” din Câmpulung Muscel, unde am dat diferență la muzică și am fost admis. În acea vreme Școala purta numele simplu de Școală Pedagogică de Băieți. După primul trimestru, În ziua de 15 ianuarie 1950, profesorul nostru de limbă română, Augustin Popescu, cu pseudonimul literar Augustin Z.N. Pop ne Întreabă: „Ce zi este astăzi copii?” Unul răspunde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cu loc” și primiți În, ciclul superior. Cu media obținută părinții m-au dus la Școala Normală „Carol I” din Câmpulung Muscel, unde am dat diferență la muzică și am fost admis. În acea vreme Școala purta numele simplu de Școală Pedagogică de Băieți. După primul trimestru, În ziua de 15 ianuarie 1950, profesorul nostru de limbă română, Augustin Popescu, cu pseudonimul literar Augustin Z.N. Pop ne Întreabă: „Ce zi este astăzi copii?” Unul răspunde marți, altul răspunde 15 ianuarie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
al ziarului Timpul. Aceasta făcea parte din colecția sa personală. Ne-a lăsat s-o atingem numai cu privirea. Fiecare dintre cei 36 de elevi ai clasei, au simțit emoția acestei atingeri. Spre norocul nostru, din cei patru ani de școală, ne-au mai rămas Încă 11 trimestre În care să fim Îndrumați de profesorul Augustin Z. N. Pop, cel care ne-a Învățat gramatica (morfologia, sintaxa și fonetica), literatura română și mai ales, pe unii dintre noi, În particular, biografia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
În literatura română și În cea universală (engleză, franceză, poloneză, rusă, spaniolă etc.), făcându-mi o listă cu titlurile cărților pe care să le citesc, pentru a-mi forma o cultură de bază solidă. In anul 1953, pe când eu terminam școala, profesorul pleacă la București, unde urma să lucreze, ca cercetător, la Biblioteca Academiei Române. Viața face să mă Întâlnesc din nou, cu profesorul meu, la București, unde, află, de la mine, că nu pot profesa meseria de Învățător, deoarece eram fiu de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]