3,158 matches
-
apropiate lor, cum ar fi: ora, ziua, săptămâna, luna, anul, dar și a noțiunilor de secol și mileniu, ca rezultat al dobândirii acestor noțiuni În cadrul orelor de matematică sau de geografie. Pornindu-se așadar de la experiența concretă de viață a școlarilor, În clasele I, a II-a și a III-a, Învățătorul trebuie să pună accent pe Însușirea și folosirea corectă a noțiunilor de: Îndepărtat - apropiat, trecut - prezent - viitor, zi, săptămână, an, secol, mileniu, teritoriu localitate (sat, oraș) - mediu geografic. In
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]
-
1; copiii sunt invitați din nou să privească în parbriz: Ce vedeți acum?” - ,,un biciclist”; ,,câte roți are bicicleta?”; ,,așezați pe suport în pereche cu soarele roțile bicicletei”; ,,ce număr corespunde mulțimii roților?” - ,,numărul 2” ,,Ce mai vedeți prin parbriz?” - ,,școlari cu ghiozdane în spate”; ,,așezați atâtea siluete de copii câți școlari vedeți prin parbriz, în pereche cu elementele mulțimii roților”. ,,În care grupă avem mai multe siluete? Cu cât? Cum ați aflat?” Un copil a rămas fără pereche și am
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
vedeți acum?” - ,,un biciclist”; ,,câte roți are bicicleta?”; ,,așezați pe suport în pereche cu soarele roțile bicicletei”; ,,ce număr corespunde mulțimii roților?” - ,,numărul 2” ,,Ce mai vedeți prin parbriz?” - ,,școlari cu ghiozdane în spate”; ,,așezați atâtea siluete de copii câți școlari vedeți prin parbriz, în pereche cu elementele mulțimii roților”. ,,În care grupă avem mai multe siluete? Cu cât? Cum ați aflat?” Un copil a rămas fără pereche și am aflat prin numărare. Autobuzul se deplasează pe lângă o mulțime de copaci
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
în mai multe rânduri și felicitările pentru succesul Revoluției din decembrie 1989 . - La 14 ianuarie se completează grupul Cercetașii Naturii; D-l Prof. Cărăușu D-tru fost membru al Cohortei Ștefan cel Mare, aduce Statutul Cercetașilor și continuă cu colectivul de școlari să îngrijească monumente ale naturii și Rezervația Arheologică de la Repedea. - 15 ianuarie - Omagiu poetului Mihai Eminescu. - La propunerea Societății „Ginta Latină”, Asociației Veteranilor de Război, Institutului de Medicină, Universitatea „Al. I. Cuza” , Inspectoratului Școlar Județean, Consiliului Județean al Frontului Salvării
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Timoc (Serbia), T. Mihadaș, N. Saramandru (Aromânii). - A apărut în luna noiembrie numărul 4 al Buletinului Ginta Latină. - În cursul verii 1991 cadre didactice din Basarabia au audiat cursurile de vară „Cultura și Civilizația românească”, a funcționat o tabără pentru școlari, 5 medici din Edineți - Hotin au urmat stagii de specialitate, 40 cadre didactice din Basarabia au făcut o excursie în nordul Moldovei și Bucovina. Rezoluția Conferinței științifico-practice internaționale cu tema Probleme de limba și literatura română în Școala Națională Cernăuți
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de lucru independent. Programul școlar Începe În fiecare zi la ora 8 și se termină la ora 14, Însă profesorii spanioli Își continuă acasă munca de pregătire a lecțiilor pentru ziua următoare. Parcurgerea materiei, Însă, este adaptată nevoilor speciale ale școlarilor. Astfel, elevii superdotați intră Într-un program avansat de instruire, special creat pentru ei În cadrul colegiului. În același mod diferențiat se asigură și educația elevilor care nu reușesc să obțină note de trecere sau a elevilor cu dizabilități, aceștia Învățând
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Simona DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93102]
-
Din cântec elevii își cultivă emoțiile, își dezvoltă sentimentul de dragoste pentru muzică, familie, patrie, își dezvoltă vocea, auzul și își formează deprinderi de a cânta în colectiv și soluții. Pentru a fi accesibile, ușor și frumos interpretate de micii școlari cântecele vor fi selectate astfel: - material - sonor cu sunete naturale, rânduri melodici scurte cu ambitus accesibile, curgător, cuvinte ușor de pronunțat. La baza educației muzicale stă cântecul de copii. Acesta este un produs al lor, care le creează o atmosferă
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
mai larg. Necesare desfășurării cu succes a orelor de educație muzicală sunt următoarele tipuri de lecții pe care le-am selectat încât să se obțină maximum de concentrare, să eliminăm oboseala și să ne menținem în permanență atenția și interesul școlarilor. Astfel: 1) lecția de predare a unei note muzicale; 2) lecția de predare a duratelor muzicale; 3) lecția de predare a pauzelor muzicale; 4Ă lecția de consolidare a cunoștințelor muzicale; 5) lecția de audiție muzicală. 1. Structura de predare a
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
recreative. Profesor gr. I Gabriela Popa Șc. „D. A. Sturdza” Iași ARGUMENT Ca și jocurile matematice, problemele recreative reprezintă un ansamblu de acțiuni care, paralel cu destinderea , buna dispoziție și bucuria urmăresc obiective de pregătire intelectuală, morală, fizică, logica și perspicacitatea școlarului. Încorporate În activitatea didactică, problemele recreative imprimă acesteia un caracter mai atractiv, aduce varietate și o stare de curiozitate, ceea ce previne apariția monotoniei, a plictiselii ,a oboselii. Restabilind un echilibru În activitatea școlarilor acasă sau la școală, problemele recreative fortifică
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
pregătire intelectuală, morală, fizică, logica și perspicacitatea școlarului. Încorporate În activitatea didactică, problemele recreative imprimă acesteia un caracter mai atractiv, aduce varietate și o stare de curiozitate, ceea ce previne apariția monotoniei, a plictiselii ,a oboselii. Restabilind un echilibru În activitatea școlarilor acasă sau la școală, problemele recreative fortifică energiile intelectuale și fizice ale acestora, generând o motivație secundară , dar stimulatorie, constituind o prezență benefică În ritmul accentuat al muncii școlare. Problemele prezentate În această lucrare se adresează atât elevilor din ciclul
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
care se manifestă la 7-8 ani Încep să aibă caracteristici ca cele ale formelor adulte. Pofta de mâncare este activă, apetitul mare, dar stomacul mic ; copilul este excesiv atras de desert, Îi place să mănânce privind la T.V. În genere, școlarul mic este mai stângaci, răstoarnă ușor obiectele din jur. Somnul este relativ bun. Copilul școlar mic manifestă o oarecare atitudine recalcitrantă față de baie, este ușor neglijent În ceea ce privește ÎmbrăcĂmintea. Toate aceste fenomene sunt legate de noul regim de viată care schimbă
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
neadaptați la profesorii care nu suportĂ autonomia și independența. Permisivitatea și restricția la părinți calzi dau efecte diferite, mai accentuate În sensul celor descrise mai sus - la băieți. 2.1.4. Caracteristici cognitive În perioada celei de a treia copilării (școlarul mică, transformările psihice se fac totuși- În mod aparent- lent, nespectacular. Prima schimbare care se pune În evidența este latura de orientare generală. Pe acest plan se face o părĂsire a intereselor evidente În perioada preșcolară, ca desenul, modelajul. Din
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
se fac totuși- În mod aparent- lent, nespectacular. Prima schimbare care se pune În evidența este latura de orientare generală. Pe acest plan se face o părĂsire a intereselor evidente În perioada preșcolară, ca desenul, modelajul. Din acest motiv, produsele școlarului mic În aceste domenii devin mai puțin spontane, pline de ștersături. La 7 ani, Gesell] consideră că ar fi un fel de vărstă a gumei care pune În evidența creșterea virulenței spiritului critic. Se modifică preferințele și pe alte planuri
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
elevul nu o evită la nici o oră de istorie. În fiecare oră de istorie se scoate din colțul rafturilor o planșă, ori vreo imagine care, după demonstrația profesorului, adeseori palidă, se întoarce în dulapul său, așteptând o altă generație de școlari. Unde este atunci sentimentul prezenței istoriei? Descrierile fidele și colorate ale cronicarilor izbuteau să-l realizeze mai bine. Înainte de a întreprinde o acțiune didactică trebuie să trezim, să creăm interesul elevului pentru subiectul lecției sau al seriei de lecții, atunci când
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
de încercare, cum o numește Freinet. Această metodă dezvoltă deprinderea elevilor de a folosi metodele proprii cercetării științifice care implică procese intelectuale mult mai complexe decât simpla memorare a unor fapte, procese sau evenimente istorice, expuse chiar magistral de către profesor. “Școlarului i se cade munca, profesorului conducerea. În virtutea acestei reguli, să dăm întotdeauna în mâna copilului uneltele, ca să simtă că el trebuie să lucreze și să se convingă că nimic nu este imposibil, inaccesibil, greu; îndată îl vei face activ, ager
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
de odihnă al elevului, timpul când să înceapă pregătirea temelor, cel destinat pentru joc și ocupații recreative alese în mod liber de către copii, timpul când să presteze anumite servicii pentru familie. Atunci când prin repetare un asemenea regim devine obișnuință pentru școlar, controlul părinților va fi din ce în ce mai redus. De o mare importanță pentru ca elevul să obțină succese la școală este modul cum părinții își ajută copiii la învățătură. Ei îi vor sprijini să învingă primele dificultăți și îi vor încuraja pentru primele
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaela Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93074]
-
se impune este aceea că atitudinea elevului față de muncă și față de învățătură este rezultatul influențelor educative exercitate de familie și școală asupra lui. Dacă părinții și cadrele didactice se preocupă nu numai de suma cunoștințelor pe care și le însușește școlarul, ci și de atitudinea lui față de munca educativă, dacă elevul își pregătește lecțiile din proprie inițiativă, în baza unor 52 deprinderi de muncă bine consolidate și a obișnuinței de a munci sistematic, se poate afirma cu certitudine că activitatea educativă
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaela Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93074]
-
mai precis definite. De accea educația fizică al cărei mijloc de bază este exercițiul fizic și care are efecte profilactice și terapeutice, nu poate să rămână în afara preocupărilor pentru prevenirea și corectarea unor deficiențe fizice, organice și psihice întâlnite la școlari, știindu-se că atitudinea corectă este un element esențial care caracterizează dezvoltarea fizică armonioasă a individului. Din cercetările efectuate, rezultă că unii școlari prezintă o serie de deficiențe fizice și organice de grad ușor, mediu sau accentuat. Deficiențele fizice considerate
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
poate să rămână în afara preocupărilor pentru prevenirea și corectarea unor deficiențe fizice, organice și psihice întâlnite la școlari, știindu-se că atitudinea corectă este un element esențial care caracterizează dezvoltarea fizică armonioasă a individului. Din cercetările efectuate, rezultă că unii școlari prezintă o serie de deficiențe fizice și organice de grad ușor, mediu sau accentuat. Deficiențele fizice considerate ușoare, aflate în stadiul incipient, constau din atitudini deficiente globale ale întregului corp sau a unor segmente. Cele mai frecvente deficiențe fizice ușoare
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
serie de deficiențe fizice și organice de grad ușor, mediu sau accentuat. Deficiențele fizice considerate ușoare, aflate în stadiul incipient, constau din atitudini deficiente globale ale întregului corp sau a unor segmente. Cele mai frecvente deficiențe fizice ușoare, întâlnite la școlari sunt: atitudinea deficientă global cifotică, lordotică, asimetrică și plan-rigidă. Necorectarea la timp, deficiențele ușoare se agravează transformându-se în deficiențe de grad mediu. Cele mai frecvente deficiențe de grad mediu constatate la școlari sunt: deficiențele morfologice ale coloanei vertebrale și
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
mai frecvente deficiențe fizice ușoare, întâlnite la școlari sunt: atitudinea deficientă global cifotică, lordotică, asimetrică și plan-rigidă. Necorectarea la timp, deficiențele ușoare se agravează transformându-se în deficiențe de grad mediu. Cele mai frecvente deficiențe de grad mediu constatate la școlari sunt: deficiențele morfologice ale coloanei vertebrale și spatelui (cifoze, lordoze, cifo- lordoze, scolioze cu una și două curburi, cifoscolioze, spate rotund, cifotic și mai rar plană. Altă categprie de deficiențe o formează deficiențele fizice accentuate. Ele sunt de origine congenitală
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
de deficiențe o formează deficiențele fizice accentuate. Ele sunt de origine congenitală, fiind determinate de malformațiile osoase localizate la coloana vertebrală (scolioze, cifoscoliozeă, la torace, la membrele superioare și inferioare. Cunoașterea particularităților deficiențelor fizice ușoare, medii și accentuate întâlnite la școlari este o sarcină importantă pentru profesorul de educație fizică. O categorie specială, pentru desfășurarea procesului de educație fizică, o formează elevii cu înălțime foarte mică și cei cu înălțime foarte mare. Caracterele lor morfo-funcționale sunt diferite de cele ale elevilor
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
personalitate”) B. Externi - Colectiv (climatul creativ al microgrupului, conducerea) - Societatea (valori promovate, condiții create, educație, nivelul cultural, securitate psihologică și personală, spiritul vremii, „miturile dinamice” ca expresie a dorințelor umane colective) (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp.158-159) CAPITOLUL III Cultivarea creativității școlarului mic Motto: „Educația dată la școală se dovedește a fi o muncă irosită și ineficace, dacă familia e ostilă sau indiferentă.” (H. H., Stern - Educația părinților în lume) III 1. Specificul creativității la școlarul mic și adulți / specificul lucrului cu
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
pp.158-159) CAPITOLUL III Cultivarea creativității școlarului mic Motto: „Educația dată la școală se dovedește a fi o muncă irosită și ineficace, dacă familia e ostilă sau indiferentă.” (H. H., Stern - Educația părinților în lume) III 1. Specificul creativității la școlarul mic și adulți / specificul lucrului cu părinții III 2. Factori în cultivarea creativității III 2.1. Mediul familial III 2.2. Mediul școlar III 3. Parteneriatul între factorii educaționali - școală și familie - pe linia dezvoltării creativității elevului micStrategii creative în
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
2. Factori în cultivarea creativității III 2.1. Mediul familial III 2.2. Mediul școlar III 3. Parteneriatul între factorii educaționali - școală și familie - pe linia dezvoltării creativității elevului micStrategii creative în lucrul cu familia III 1. Specificul creativității la școlarul mic și adulți De ce să studiem creativitatea la copii? Așa cum toți copiii sunt la fel de inteligenți, ei nu sunt la fel de creativi. Dar în același fel în care toți copiii au manifestări de inteligență încă de la naștere, ei prezintă de asemenea și
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]