3,279 matches
-
Natura, dobândite prin cunoaștere, ale prietenului Cătălin Petre Rang. Dar las pe seama unei cât mai apropiate Întâlniri băcăuane sarcina recunoașterii ori infirmării postulatului meu. O imagine a toamnei, deosebită de aceea specifică unei zone viticole evocată prin septembrie, Însă adecvată șesului dar și momentului, ne pune dinainte porumbiștea uscată, foșnitoare și galbenă care, mai ales dacă e adunată În glugi, dezvăluie un alt galben - mai roșcat ori mai albicios - ce se răsfață, rotund ori lungăieț dar dolofan, pentru Încă o vreme
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
permitem și să perorăm precum fac eu acum -, un „an“ În care viețuiesc acei ascunși descompunători. Ani care par a exista deja, separați poate păgân de un Gheorghe și de un Dumitru, Între care oile sunt la munte, respectiv la șes... Și, mi se pare că odinioară, când eram mai puțini dar desigur mai Înțelepți, alternam anul ogorului cu cel al pârloagei, ca primă formă de asolament. Și totuși, „gardul“ cutumelor noastre e prea zdravăn ca lovitura mea de berbece să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În omătul care se topește câțiva pași mai Încolo. Și-mi aduc aminte de Creangă, un mare iubitor de pisici, și de jalea lui când a trebuit să-și părăsească obârșia din Munții Neamțului pentru a se pripăși În entropia șesului Bahluiului. Noroc de noi, turma lui de pisici... „Meridian“, 5 ianuarie 2001, ora 10,53 14. Lacul codrilor... Ce-ai cu mine, Moti, de-mi tragi gheruța pe spinare? Păi nu vezi că stai degeaba cu cartea aia În față
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
scuipați săgeți. Doar că, așa cum voi vă puteați urca pe o parte, asta o putea face și dușmanul, pe cealaltă. Vă trebuia verticalitatea unui zid, deci piatra. Care o fi la locul ei, plină de naturalețe, la munte, nu la șes, unde poluează, mai ales prin sfărâmăturile de la cioplire. Cei vechi iubeau Însă Natura și o protejau chiar dacă Încă nu venise ceasul poluării. Iar isteții de greci au născocit un astfel de zid, ecologic avant la lettre. Tot de mine inspirați
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
această stare, privilegiată dar erodabilă În lumea voastră, entropică prin excelență. Sunt „obedientă“, adică cópii, Înregistrez Întocmai starea locurilor În care mă aflu. Iată, spre exemplu, că-mi iese În cale Bacăul, implicit unirea mea cu Siretul, râul leneș de șes, așteptându-mă platitudinea acestuia, entropie sadea, dar care Încă nu e moarte, pentru că mlaștinile, ba chiar și dunele de la Hanu Conachi au viața lor: nu cea minerală, fizică, de până acum, ci una biologică, a luncii, respectiv a vălurării, iarăși
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de la tatăl ei iubit Un ținut mănos și rodnic, Țara cea din răsărit. Și DOBROGEA, ocheșica, cea de Soare iubitoare, A ajuns prințesa Țării dintre Dunăre și mare. Iar MUNTENIA, zglobia, a primit acel cuprins Ce se-ntinde chiar pe șesul de sub Muntele cel nins. Și OLTENIA, sprințara, prea zburdalnica lui fată, Cea cu joc născută parcă și cu cântec răsfățată, Cu privirea luminoasă, chip senin și mers zglobiu, A primit a fi regină colo-n Țara de pe Jiu. Flăcăiandrul, mijlociul
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
n-am aflat, Curte largă și grădină Și casă, numai lumină, În ferești, tot flori domnești, Că de-a dargu să trăiești Nănașu’nostru-i de frunte Ca și bradu de pe munte. Nănașu e om ales Ca și grâul de la șes. Odată plecate sucăcițele, programul lor de strigături se desfășoară în continuare pe drum de întoarcere către casele lor: Să trăiască nănașu’ Că ne-a dat rachiu de-l bun De putem striga pe drum. Și ne-a dat rachiu de-
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
altădată, în față casele sătucului 13. În vale firicelul pârâului de-argint14 și senzația auditivă a buciumului care sună cu jale15. Jos, deasupra pârâului Loieștilor, valea-i în fum, iar spre tării nourii curg, raze-a lor șiruri despică 16; pe șesuri, norii sunt lungi...17 Ceva mai în spate, spre stânga, cuminte și discretă stă bisericuța familiei, amintită în proza poetului: țintirimul și biserica noastră erau alături cu grădina. [...] Era multă și clară lumină de lună... ramurile salcâmilor erau negri, gratiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
este numai al lui. Al lui și-al protagoniștilor lui. El transpare în amintire ca loc al celor mai mari și mai adânci mistere, ca un loc al trăirilor irepetabile ale copilului. Anii au trecut întocmai ca nori lungi pe șesuri, iar poetul știe acum că numai acolo și numai atunci povești și doine, ghicitori, eresuri erau abia-nțelese, pline de-nțelesuri30. Mai târziu nu avea să-l mai încânte nimic din ce-l mișcase atunci și de aceea ar vrea măcar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
amor/ Ne urmărește încă273; Iar prin cerul meu cu raze plutești îngere rosalb 274; De mult sburai tu în lumi senine/ De nu iubiai 275. Anii înșiși se mișcă în versuri ca păsările cerului: Sburat-au ani ca stoluri lungi pe șesuri 276, se spune într-o variantă la Trecut-au anii... Încet se deplasează și luna, tocmai pentru că în esența ei este de sorginte melancolică: S-aud cum blânde cad/ Izvoarele-ntr-una;/ Alunece luna,/ Prin vârfuri lungi de brad (s.n.)277. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
conversând în societate (dar, mai ales, în fața microfonului.) E-atât de convins că se exprimă impecabil fiindcă așa a auzit la TV! că ar fi în stare să ceară și modificarea versului eminescian "Trecut-au anii ca norii lungi pe șesuri", din care lipsește flagrant conjuncția și "ca și norii! Este de salutat inițiativa CNA de monitorizare a limbii române utilizată la radio și TV, tocmai din pricina faptului că respectivele instituții dau tonul corectitudinii (șchioape!) și-s luate instinctiv ca etalon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
această așezare, când a "descălecat" Dragoș-Vodă "cu-a lui ceată" din Maramureș? Unii istorici susțin că Dragoș ar fi stat, câtva timp, la Câmpulung. Și, abia după câțiva ani, s-ar fi mutat și instalat la Baia, târgul din capul șesului, care s-a numit inițial Moldova, după numele apei din preajmă. Și că numele Baia i s-ar fi dat după invazia tătarilor. Și cu acest nume s-a păstrat până azi! La această dată, în 1959, Câmpulungul care primea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
să se năpustească înăuntru. Pe partea dreaptă, un perete de un verde crud, primăvăratec, se înălța până la cer, cu copaci agățat pe el... mirându-te cum de se țin acolo. În cealaltă parte, prăpastia se prăvălea în văi adânci până în șes... și privirea ți se pierdea în zările îndepărtate, pe culmile cenușii ale dealurilor Moldovei. O priveliște neașteptată și negrăit de frumoasă se înfățișa ochilor. Un șuierat prelung, parcă speriat, aproape jalnic, trezește somnul codrilor Bârnovei... toată valea ăuind de ecoul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pe centura de jos a orașului. Din Piața Unirii, așezată pe prima terasă a Bahluiului, pe vremuri, principalele străzi coborau ca un evantai, până în strada Uzinei. Ele urmau în mod natural, după forma reliefului, cursurile de apă, de pe terasă până în șesul Bahluiului. Vechii urbaniști au ținut seama de aceste condiții naturale. Din Piața Unirii, ca inimă a orașului, trebuia ca prin arterele sale să pulseze liber viața spre periferii.. Era o comunicare naturală, firească și ușoară. Dar spre Lozonschi, niște monștri
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
captare, pompare, tratare a apei, tratare a apei menajere A.1.2.3. Depozite de zgură și cenușă: - dig de vale cu baraj și diguri de compartimentare, stație de pompe de recirculare și estacade de conducte pentru hidroamestec; - dig de șes cu dig de contur și diguri de compartimentare, stație de pompe de recirculare și estacade de conducte pentru hidroamestec A.1.2.4. Instalații de cântărire/dezghețare a combustibilului A.1.2.5. Rețele tehnologice (telecomunicații, linii electrice aeriene sau
NORME TEHNICE din 1 noiembrie 1999 privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126634_a_127963]
-
gospodăririi socialiste, avînd următoarele sarcini de bază: a) organizarea vînătorilor în filiale de vînătoare și a pescarilor sportivi în secții de pescuit, în vederea educării lor pentru practicarea corectă a vanatoarei și a pescuitului în apele de munte și apele de șes; ... b) contribuirea la îndeplinirea măsurilor luate de Ministerul Gospodăriei Silvice, în ceea ce privește ocrotirea, înmulțirea, colonizarea, recoltarea și valorificarea vânatului și peștilor din apele de munte și de Ministerul Industriei Cărnii, Peștelui și Laptelui, în ceea ce privește ocrotirea, înmulțirea și colonizarea peștelui în apele
DECRET nr. 378 din 14 septembrie 1953 pentru modificarea Decretului Nr. 76, cu privire la economia vânatului şi pescuitului în apele de munte, din 23 Februarie 1953. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125426_a_126755]
-
contribuirea la îndeplinirea măsurilor luate de Ministerul Gospodăriei Silvice, în ceea ce privește ocrotirea, înmulțirea, colonizarea, recoltarea și valorificarea vânatului și peștilor din apele de munte și de Ministerul Industriei Cărnii, Peștelui și Laptelui, în ceea ce privește ocrotirea, înmulțirea și colonizarea peștelui în apele de șes; ... c) contribuirea la combaterea animalelor dăunătoare vânatului și cu deosebire a lupilor; ... d) organizarea de unități economice pe principiul gospodăririi socialiste pentru aprovizionarea vînătorilor și pescarilor sportivi cu materialele necesare practicarii vanatoarei și pescuitului, recoltării și valorificării produselor vînătorești și
DECRET nr. 378 din 14 septembrie 1953 pentru modificarea Decretului Nr. 76, cu privire la economia vânatului şi pescuitului în apele de munte, din 23 Februarie 1953. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125426_a_126755]
-
Sportivi din Republică Populară Română și toate organizațiile sale se află sub îndrumarea și controlul Ministerului Goapodariei Silvice, în ceea ce privește vanatul și pescuitul în apele de munte și a Ministerului Industriei Cărnii, Peștelui și Laptelui, în ceea ce privește pescuitul sportiv în apele de șes. Statutul Asociației Generale a Vînătorilor și Pescarilor Sportivi din Republică Populară Română se aprobă de Ministerul Gospodăriei Silvice, cu avizul conform al Ministerului Industriei Cărnii, Peștelui și Laptelui, în ceea ce privește pescuitul sportiv în apele de șes. Sarcinile Asociației Generale a Vînătorilor
DECRET nr. 378 din 14 septembrie 1953 pentru modificarea Decretului Nr. 76, cu privire la economia vânatului şi pescuitului în apele de munte, din 23 Februarie 1953. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125426_a_126755]
-
pescuitul sportiv în apele de șes. Statutul Asociației Generale a Vînătorilor și Pescarilor Sportivi din Republică Populară Română se aprobă de Ministerul Gospodăriei Silvice, cu avizul conform al Ministerului Industriei Cărnii, Peștelui și Laptelui, în ceea ce privește pescuitul sportiv în apele de șes. Sarcinile Asociației Generale a Vînătorilor și Pescarilor Sportivi din Republică Populară Română vor putea fi lărgite sau restrânse prin Hotărîre a Consillului de Miniștri". Articolul 2 Cuvintele "Asociația Generală a Vînătorilor din Republică Populară Română", din articolele 8, 19, 20
DECRET nr. 378 din 14 septembrie 1953 pentru modificarea Decretului Nr. 76, cu privire la economia vânatului şi pescuitului în apele de munte, din 23 Februarie 1953. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125426_a_126755]
-
totală a moșiei acoperită cu pădure; ... b) Cînd proprietarul se va obliga să planteze în locul padurei defrișate arbori fructiferi; Permisia de defrișare nu se va acorda decat treptat cu înaintarea lucrarei de plantare; c) Cînd pădurea este situată pe loc șes, are o întindere mai mică de douazecicinci hectare și se află la o distanță de cel puțin un kilometru de alt trup de pădure în suprafață de cel puțin cinci hectare cu care nu ar putea să formeze împreună un
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
și modificată, are următorul cuprins: "(1) Nu beneficiază de ajutor de șomaj sau de ajutor de integrare profesională: a) persoanele care dețin, împreună cu membrii familiei, terenuri agricole în suprafață de cel putin 20.000 mp în zonele colinare și de șes și de cel putin 40.000 mp în zonele montane" ; ... b) persoanele care au surse de venituri proprii sau care realizează venituri din prestarea unor activități autorizate în condițiile prevăzute de lege și care obțin pe aceste căi un venit
DECIZIE nr. 115 din 21 septembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 1/1991 privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125733_a_127062]
-
14. din instrucțiuni. - Potrivit art. 5 din Decret se impun muncitorii și funcționării permananti sau temporari (zilieri) pentru totalitatea veniturilor realizate de la același loc de muncă sau de la aceeași persoană, în cursul luni. Sînt considerați muncitori și funcționari permanenți în șesul prezentelor instrucțiuni, cei care lucrează la aceeasi întreprindere, instituție, organizație sau persoană cel putin o lună calendaristica completă pe baza unui contract (angajamenta 0 scris sau verbal. Sînt considerați muncitori și funcționari temporari în sensul prezentelor instrucțiuni, cei care nu
INSTRUCŢIUNI nr. 290 din 17 mai 1954 date în aplicarea Decretului nr. 153 din 28 aprilie 1954 privitor la impozitul pe veniturile populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125763_a_127092]
-
Măsuri privind protecția mediului înconjurător: epurarea apelor de mînă și industriale, plantarea cu arbori și arbuști a zonelor de haldare (aviz M.A.P.M.I. nr. S.4/MN/ 12.04.1990). 7. Investițiile conexe: "Consolidarea și amenajarea DN 18 Viseu Șesuri km 114-126" și "Consolidarea DN 17 C Sacel-Moisei km 71-82" se vor realiza de către Ministerul Transporturilor, ca titular și beneficiar de investiții, din fondurile de investiții ale Ministerului Minelor, la o valoare totală de 37.500 mîl. lei. ------
HOTĂRÂRE nr. 525 din 14 mai 1990 privind obiectivul de investiţii "Lucrări pentru menţinerea şi dezvoltarea capacităţii de producţie de la 1.370.000 t/an la 1.400.000 t/an minereuri complexe şi cuprifere la Întreprinderea Miniera Baia Borsa, judeţul Maramures". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121069_a_122398]
-
munți cu povârnișuri abrupte și vegetație sălbatică, cu creste stâncoase ascuțite, urme a unor activități vulcanice recente, și pante line care par vechi torente de lavă vâscoasă de andezit ce s a solidificat cu timpul. În apropierea mării se Întâlnesc șesuri Întinse și depresiuni propice muncilor agricole. Dintre insulele mai mari, de origine vulcanică se numără: Viti Levu Vanua Levu, cu altitudini de peste 1000 m (Tomaniivi/Victoria - vârf de 1323 m), dar având Întinse câmpii aluvionare, insulele Taveuni, Kadavu, Gau, Koro
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
lăstarele parazitului vuga se Împletiseră ca o plasă, copacul fiind sortit pieirii. Vuga (Metrosideros polymorpha) ajunge uneori la pământ, prinde rădăcini și se transformă Întrun arbore independent, iar copacul gazdă putrezește repede. Vuga se Întâlnește la altitudini mai Înalte, la șes locul ei este luat de baka (Ficus obliqua), un smochin parazitar. Ajunge la maturitate pe „cadavrul” copacului gazdă, și se transformă Într-un copac Înalt, deasupra celorlalți. Poteca Îngustă era năpădită de ierburi și rădăcini de copac, aerul era umed
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]