9,382 matches
-
1967) problema spațiului, a locului pentru grupuri. Astfel el spune că este o prejudecată să credem că grupurile nu pot exista dacă membrii acestora nu se adună, cel puțin periodic. Am avea, de altfel, numeroase exemple de grupuri la distanță (șomeri, producători, consumatori sau diferite categorii de public). O subcategorie a precedentei ar fi grupurile de contact artificial, care își mențin unitatea prin utilizarea mijloacelor tehnice de comunicare. Amintește apoi grupurile ce se întâlnesc periodic, pe care le împarte în cele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pune problema participării cu bani (doar 34,6% ar participa cu bani într-un proiect comunitar fără beneficii personale directe). Sunt mai dispuși să participe cu timp sau muncă subiecții din Moldova și Transilvania (VRA = 4,2), tinerii, adulții și șomerii. Participarea de tip muncă voluntară este puternic respinsă în Ilfov și Olt (VRA = 5), și de către cei cu status socio-economic precar (vârstnici, persoane fără școală, cu venit scăzut). Disponibilitatea participării cu bani la un proiect comunitar fără beneficii personale directe
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai apropiați sufletește de sat, și mai mândri de acesta, spre deosebire de tineri, care se simt mai puțin apropiați, mai indiferenți, sau simt chiar rușine față de satul lor. Din punct de vedere ocupațional și educațional, se remarcă cei fără studii și șomerii, care se plasează de asemenea la extremele negative ale scalelor (indiferență, rușine, lipsă de atașament pentru sat). Luând în considerare ca variabilă independentă etnia, rromii au și ei o atitudine similară, ceea ce denotă deficitul de integrare în comunitate. Probabil datorită
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
65 de ani (2,5) Școală generală (3,1) Agricultori (2,9) Muncitori (2,9) 18-25 de ani (3,0) Școală primară (2,3) Elevi, studenți (2,7) Meșteșugari, mecanici (2,4) 18-25 de ani (2,8) Rromii (4,3) Șomeri (3,9) Mândrie față de sat 58-65 de ani (3,0) Peste 65 de ani (2,7) Pensionarii (2,8) 18-25 de ani (4,1) Fără școală (3,1) Facultate (2,9) Rromii (2,3) Șomerii (2,4) Ocupații cu studii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2,8) Rromii (4,3) Șomeri (3,9) Mândrie față de sat 58-65 de ani (3,0) Peste 65 de ani (2,7) Pensionarii (2,8) 18-25 de ani (4,1) Fără școală (3,1) Facultate (2,9) Rromii (2,3) Șomerii (2,4) Ocupații cu studii superioare (3,6) Indiferență față de sat 18-25 de ani (3,8) 26-33 de ani (3,2) Șomeri (2,0) Meșteșugari, mecanici (3,5) Rromii (4,9) Peste 58 de ani (2,2) Rușine față de sat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Pensionarii (2,8) 18-25 de ani (4,1) Fără școală (3,1) Facultate (2,9) Rromii (2,3) Șomerii (2,4) Ocupații cu studii superioare (3,6) Indiferență față de sat 18-25 de ani (3,8) 26-33 de ani (3,2) Șomeri (2,0) Meșteșugari, mecanici (3,5) Rromii (4,9) Peste 58 de ani (2,2) Rușine față de sat Fără școală (2,2) Șomerii (4,0) 18-25 de ani (3,5) 26-33 de ani (2,1) Rromii (2,9) 58-65 de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
studii superioare (3,6) Indiferență față de sat 18-25 de ani (3,8) 26-33 de ani (3,2) Șomeri (2,0) Meșteșugari, mecanici (3,5) Rromii (4,9) Peste 58 de ani (2,2) Rușine față de sat Fără școală (2,2) Șomerii (4,0) 18-25 de ani (3,5) 26-33 de ani (2,1) Rromii (2,9) 58-65 de ani (2,4) Atașament față de sat 58-65 de ani (2,7) Pensionari (2,1) Școală generală (2,3) 18-25 de ani ( 3,7
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Foarte puțin Deloc Apropiere sufletească de Transilvania Bărbații (3,7) Peste 58 de ani (2,3) Agricultor (2,8) Rromii (2,7) 18-25 de ani (2,0) Lucrător în servicii (2,0) Meșteșugari (2,5) 18-25 de ani (2,9) Șomerii (5,6) Apropiere sufletească de România Bărbații (3,6) Rromii (3,0) Agricultori (2,4) 18-25 de ani (2,2) Meșteșugari (2,6) 18-25 de ani (5,1) Șomeri (3,1) Mândrie față de faptul că e român Peste 65 de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
servicii (2,0) Meșteșugari (2,5) 18-25 de ani (2,9) Șomerii (5,6) Apropiere sufletească de România Bărbații (3,6) Rromii (3,0) Agricultori (2,4) 18-25 de ani (2,2) Meșteșugari (2,6) 18-25 de ani (5,1) Șomeri (3,1) Mândrie față de faptul că e român Peste 65 de ani (3,0) Agricultori (2,1) 18-25 de ani (3,1) 18-25 de ani (2,5) Șomer (6,5) Sursa: cercetare proprie Notă: tabelul prezintă doar valori semnificative ale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de ani (2,2) Meșteșugari (2,6) 18-25 de ani (5,1) Șomeri (3,1) Mândrie față de faptul că e român Peste 65 de ani (3,0) Agricultori (2,1) 18-25 de ani (3,1) 18-25 de ani (2,5) Șomer (6,5) Sursa: cercetare proprie Notă: tabelul prezintă doar valori semnificative ale VRA Modalități de relaționare cu alteritatea etnică (percepția și comportamentul față de alte etnii din sat) Relaționarea cu alteritatea etnică, adică percepțiile, atitudinile, comportamentele, discursul vehiculat referitor la celelalte
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vizibilă în figura 6.1. Se remarcă regiunile NE și SV și regiunea Centru (dacă nu luăm în calcul Bucureștiul), care au cea mai ridicată și respectiv cea mai scăzută pondere a populației ocupate în agricultură. În 2003, 28% din șomerii din România și 42,5% din pensionari, se aflau în rural. Urmărind de asemenea ponderea populației ocupate în agricultură pe grupe de vârstă, în același an, se remarcă faptul că procentul cel mai mare se înregistrează la grupa de vârstă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
europene nu este foarte satisfăcătoare: o pondere ridicată a populației rurale și a populației ocupate în agricultură, o productivitate scăzută, un număr de două ori mai mare de fermieri la hectar față de țările ex-comuniste, o pondere mare de pensionari și șomeri în rural și o implicare scăzută în sectorul ne-agricol. Situația celor două sate se prezintă astfel, din punct de vedere al aspectelor funciare și economice: în ambele sate, cei mai mulți locuitori au pământ în proprietate pe care îl lucrează în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Ocupația 1. Agricultor 2. Muncitor (meserias) 3. Patron, director. 4. Tehnician, maistru, functionar 5. Ocupatii cu studii superioare 6. Lucrător în servicii, comerț. 7. Meșteșugar, mecanic reparator. 8. Alta ocupatie, care anume ? 9. Elev, student 10. Pensionar 11. Casnica 12. Șomer 74. Starea civilă: 1. necăsătorit 2. căsătorit cu copii; câți? 3. căsătorit fără copii. 4. divorțat. 5. văduv 75. Care este etnia dumneavoastră? 1. român 2. maghiar 3. rrom 4. german 5. alta; care? 76. Care este religia dumneavoastră? 77
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2. Eșantioane de voluntari / 112 3.7.3. Eșantionarea dirijată / 112 3.7.4. Eșantioane pe cote / 113 3.8. Prezentarea unor scheme de eșantionare / 116 3.8.1. Anchetă de explorare (salariați) / 116 3.8.2. Anchetă de explorare (șomeri) / 117 3.8.3. Proiectarea unui eșantion / 119 Capitolul 4. UTILIZAREA SPSS ÎN ANALIZA STATISTICĂ / 123 4.1. Introducere în SPSS / 123 4.1.1. Baza de date / 125 4.1.2. Fișier de sintaxă (syntax file) / 126 4.1
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
2 atributului de masculin și 1 atributului de feminin. Alte variabile măsurate pe scală nominală: mediul de rezidență (urban/rural), ocupația (manager/director, întreprinzător/lucrător pe cont propriu, angajat cu studii medii, angajat cu studii superioare, muncitori calificați, muncitori necalificați, șomeri, casnică, pensionar, elev/student, agricultori), intenția de a vota (da/nu), marca de bere preferată (Ciucaș, Ursus, Bergenbier, altele) etc. Utilizând acest tip de scală se poate realiza ușor operația de numărare a unităților din fiecare categorie și de determinare
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
mediul industrial (privat sau de stat); Tabelul nr. 3.15: Date necesare pentru eșantionarea aleatorie la nivelul municipiului Brașov, în funcție de caracteristicile gen și ocupație. Populație Total Populație ocupată în mediul industrial Populație ocupată în transporturi, construcții, servicii Pensionari Elevi / studenți Șomeri Bărbați 104 52 25.4 20.2 4.8 1.6 Femei 102.9 45.3 20.3 30.1 2.9 4.3 Total (mii persoane) 206.9 97.3 45.7 50.3 7.7 5.9 Total
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
eșantionului s-a făcut prin raportarea caracteristicilor lui la datele despre stratificarea populației din Brașov și la ponderea populației ocupate in mediul industrial față de populația totală, date furnizate de Direcția Județeană de Statistică Brașov. 3.8.2. Anchetă de explorare (șomeri) 1. volumul eșantionului: 957 de persoane cu domiciliul stabil în municipiul Brașov și care beneficiau de ajutorul de șomaj, în perioada respectivă. 2. persoanele au fost selecționate, de pe listele aflate la O.F.M.S., utilizându-se un pas statistic de 7
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
persoane cu domiciliul stabil în municipiul Brașov și care beneficiau de ajutorul de șomaj, în perioada respectivă. 2. persoanele au fost selecționate, de pe listele aflate la O.F.M.S., utilizându-se un pas statistic de 7; 3. eșantionul este reprezentativ pentru șomerii din municipiul Brașov, iar marja de eroare in care se încadrează rezultatele obținute este de +/3%; 4. s-a folosit o metoda de eșantionare probabilistică (aleatoare simplă), cu alegeri nerepetate din rândul populației cadru, utilizându-se următoarea formula de calcul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
4. s-a folosit o metoda de eșantionare probabilistică (aleatoare simplă), cu alegeri nerepetate din rândul populației cadru, utilizându-se următoarea formula de calcul: Tabelul nr. 3.16: Date necesare pentru eșantionarea aleatorie la nivelul municipiului Brașov, în funcție de caracteristica gen. Șomeri Valori absolute Procente Bărbați 1600 28% Femei 4300 72% Total 5900 100% t = un coeficient de încredere, care corespunde unei anumite probabilități cu care se garantează rezultatele (în cazul de față t = 1,96 pentru probabilitatea de 95%); p = proporția
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în formula de eșantionare datele de mai sus s-a ajuns la următorul rezultat: volumul calculat al eșantionului, adică n, trebuia să fie de 957 persoane. 5. validarea eșantionului s-a făcut prin raportarea caracteristicilor lui, la numărul total al șomerilor: Tabelul nr. 3.17: Validarea eșantionului la nivelul municipiului Brașov în funcție de variabila gen. Șomeri Eșantion Populație de referință Bărbați 31% 28% Femei 69% 72% Total 100% 100% χ2calculat=0.48 Pentru l=1 grad de libertate și pragul de semnificație
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
volumul calculat al eșantionului, adică n, trebuia să fie de 957 persoane. 5. validarea eșantionului s-a făcut prin raportarea caracteristicilor lui, la numărul total al șomerilor: Tabelul nr. 3.17: Validarea eșantionului la nivelul municipiului Brașov în funcție de variabila gen. Șomeri Eșantion Populație de referință Bărbați 31% 28% Femei 69% 72% Total 100% 100% χ2calculat=0.48 Pentru l=1 grad de libertate și pragul de semnificație p=0.05 χ2teoretic=3.81 19 χ2calculat < χ2teoretic se confirmă și prin aplicarea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
că structura eșantionului nu diferă în mod semnificativ în raport cu structura colectivității generale. 3.8.3. Proiectarea unui eșantion Tabelul nr. 3.18: Total populație Brașov: 323.733 (conform datelor ce la RPL 1992) STUDII SEX SI VARSTA Elevi, studenți Pensionari Șomeri Casnice Muncitori Funcționari, maiștri, tehnicieni, comercianți Ingineri, economiști, profesori, programatori TOTAL I+M+S M I M S I M S I M I M S FEMEI 15-17 6899 24 0 0 293 0 180 0 0 7396 18-24 3585
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
84 30-39 137 131 268 40-49 84 87 171 50-59 73 69 142 60 > 80 62 142 TOTAL 525 505 1030 Tabelul nr. 3.21: Municipiul Brașov total populație luată în calcul: 233952 STUDII SEX SI VARSTA Elevi, studenți Pensionari Șomeri Casnice Muncitori Funcționari, ingineri TOTAL 15-17 7000 7000 18-30 2713 851 1881 7662 13169 26276 31-40 37 293 552 1826 15200 13800 31708 41-50 10 522 253 1392 8652 8569 19398 51-60 10346 55 1684 2492 2228 16805 60> 16440
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
1 milioane de dolari din banii contribuabililor din Indiana..., sume ce ar fi putut fi folosite pentru a angaja mai multe persoane în altă parte sau pentru a construi școli noi, care ar fi redus pe termen lung listele de șomeri"86. Am relatat acest caz pentru că el arată foarte bine care este suferința reală a procesului de care ne ocupăm și care este suferința percepută. Problema nu este aceea de a măsura numărul de locuri de muncă "pierdute", ci de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Europene. La care mai trebuie adăugat faptul că "țările arabe au deja cea mai scăzută rată a ocupării forței de muncă din lume și una dintre cele mai înalte rate a șomajului în rândul tinerilor, 1 tânăr din 5 fiind șomer"350. Ceea ce va stimula tendința emigraționistă, mai ales că Europa este atât de aproape. Aceasta dacă ne referim numai la lumea arabă. Dacă examinăm traseele principale ale imigrației în Europa, vom vedea că ele urmează îndeobște liniile tradiționale ale legăturilor
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]