308,881 matches
-
nu-l ratam niciodată - și nici nu-l uitam de la o zi la alta. Nu-l uitam pentru că depășea întotdeauna cotidianul. Nu-l puteam uita, pentru bunul motiv că, oricât de mărunt ar fi fost faptul de la care pornea, el știa, comentându-l, să-i găsească tâlcul ascuns, pe care-l făcea accesibil cititorului de rând cu cuvintele cele mai simple și mai convingătoare. Se înțelege de la sine că, o dată găsită (și, evident, prețuită ca o sursă de continuă îmbogățire), semnătura
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
să le iasă vorbe că ascultă și ei, ca tot omul, București 4. Asta era sarcina lui, nu făcea nimic rău. Mai lipsește nițel și aflăm de la Priboi cu cît patriotism înalt și-a făcut el datoria. Noi nu mai știm în ce lume am trăit, de vine Priboi să ne amenințe și să ne acuze, separat și în solidar, de parcă soarta României ar depinde, brusc, de ce scrie presa despre el? Asta e culmea tupeului: să-ți legi trecutul de securist
România lui Priboi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14559_a_15884]
-
sfiit să devină parlamentar. Securitatea n-a fost o instituție de binefacere în România. Iar Ristea Priboi, dacă n-are probleme grave de nivel al IQ-ului, n-a fost băgat cu de-a sila în Securitate. Și cred că știa foarte bine la ce servea instituția în care a avansat în grad, ca ofițer superior, pînă în 1989. România, aici îi dau dreptate lui Ristea Priboi, e tot România. Dar patriotismul de pe vremea lui Ceaușescu, în rezumat securistic, n-are
România lui Priboi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14559_a_15884]
-
uneori până la refuz - sălile de proiecție pe toată durata Festivalului. Atmosfera și publicitatea create au depășit cele mai optimiste așteptări. Ar fi necesară aici o precizare cu privire la importanța contextului pentru o astfel de acțiune culturală. Nu e puțin lucru să știi cum să construiești un eveniment - tot așa cum în industria de divertisment e necesar să cunoști analitic și pragmatic resorturile unui spectacol. Protocolul românesc în această privință recomandă, de cele mai multe ori, o atitudine obosită, astenică și o autocompătimire neglijentă a organizatorilor
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
și socială a țării. Au fost două evenimente care le-au reținut atenția: grenada de la liceul "Jean Monet" din Capitală și discuțiile guvern-președinție de la Cotroceni pe tema anticipatelor. De departe cel mai mediatizat dintre ele a fost cel dintîi. Nu știu dacă a fost o diversiune, cum s-a spus, o enormă exagerare spre a se abate interesul de la lucruri mai serioase. A fost, în orice caz, un delir al mediilor de informare, neîntrecut decît de incompetența poliției. Începînd din seara
Mediatizarea crizelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14558_a_15883]
-
Nicolae Manolescu S-au înmulțit semnalele, din cele mai diverse surse, conform cărora nu mai citim nici ceea ce citeam înainte, nici în același fel. Ca să ne dăm seama de corectitudinea acestor semnale, ar trebui, probabil, să știm care este frontiera temporală dincoace de care atît literatura, cît și lectura s-ar fi schimbat. Partizanii ideii de schimbare (majoritatea tineri, dar nu exclusiv) ne lasă să subînțelegem că schimbarea este direct legată de evenimentele din decembrie 1989. Pe
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
ei novatoare. Bună, rea, convingătoare sau nu, literatura avangardei a existat în anii '20 și '30 ai precedentului secol. Ceea ce observ astăzi în toate intervențiile celor care pariază pe schimbare este că se mențin într-un plan negativ: par să știe, cît de cît, ce nu le place din trecutul literaturii, dar nu și cum îi văd prezentul și viitorul. Ce consideră perimat, le este destul de limpede. Care ar fi modelele de pus în loc, habar n-au. Sau vin doar cu
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
dintre ei au devenit profesori și au continuat aceleași practici. Sunt rare lucrările de grad care se constituie într-o mărturie a unei experiențe la catedră cu adevărat personale, cele mai multe se prevalează de diferite surse vag indicate și nu mai știi cât anume e meritul autorului. Să se fi schimbat situația după 1989? După cât am putut observa, problemele au rămas aceleași. Abundă sesiunile de comunicări ale elevilor și ale profesorilor, fiecare școală, fiecare oraș, fiecare județ au ambiția de a se
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
pragul unui conflict interetnic major și, în final, ca ultimă soluție, se trece la schimbarea guvernului -, iată miza cărții lui Bogdan Teodorescu. O deloc surprinzătoare miză politică pentru cine cunoaște cît de cît biografia și preocupările autorului. Cei care nu știu încă cine este Bogdan Teodorescu, pot afla cîte ceva de pe ultima copertă a cărții: este specialist în comunicare și marketing politic și are în spate o carieră politică al cărei punct culminant a fost atins o dată cu obținerea funcției de ministru
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
mod explicit pe nici una dintre cele două posibile mize. El face, mai degrabă o demonstrație de forță la nivelul analizei limbajului, reconstituind, în jurul unui pretext fictiv, toate tipurile de discurs din viața publică românească. Bogdan Teodorescu își cunoaște bine personajele, știe care sînt expresiile lor favorite și chiar micile lor ticuri de limbaj. Dincolo de amuzamentul de a descoperi chipurile familiare aflate îndărătul fiecărei măști și admirația în fața virtuozității stilistice a autorului (care, repet, scrie în stilul recognoscibil al principalilor actori ai
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
în urmă, cu suspiciune în prezent și cu toată rezerva în viitor naște un lamento pe două voci împletite, ale durerii și ricanării, de certă forță lirică, în deplina stăpânire a versului liber. Vers atât de profitabil celor ce-l știu mânui în toate meandrele sale, cu lăuntrice muzici. Poate că însă nici noul-venit în lumea liberă nu este ceea ce se așteaptă de la el - sau aceasta ar fi impresia generală, până, să spunem, foarte sus: "Așa că la întrebarea îndreptățită a bunului
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]
-
René Crevel ori Soupault), începând mai ales cu 1924, anul publicării Manifestelor Dada, dar și a primului manifest bretonian al suprarealismului: încheiere și început al unei epoci foarte semnificative, fiindcă permite individualizarea pregnantă a personalității sale. Poetul de origine română știe să păstreze în continuare distanțele, se arată rezervat față de adeziunile politice (temporare) ale suprarealiștilor cu marxismul și comuniștii; printre altele, trimiterea la un interviu acordat lui Ilarie Voronca în revista bucureșteană "Integral" în 1927, înregistrează opiniile unui om conștient de
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
într-un anumit cîmp tematic, caracterul lor este definitiv în perspectiva evoluției ulterioare a pictorului. Încă din acest moment, în care Ion Dumitriu nu era hotărît, și nici nu avea cum să fie, în ce direcție va porni, un lucru știe sigur: anume acela că nu va merge nici spre figurativismul denotativ și suficient și nici spre realismul sociologizant și episodic. Și tot din această perioadă se prefigurează cu multă claritate, atît la nivelul viziunii sale globale, cît și la acela
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
Constantin Țoiu Întrebare incomodă. Nici nu știi ce să răspunzi. De altfel, cinstit vorbind, nici nu poți cunoaște precis motivul care te-a făcut într-o zi să scrii... Poți să spui, să imaginezi o mulțime de lucruri, pe-aproape... Unii, din amor-propriu, inventează, cum faci dacă
Cum devii scriitor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14570_a_15895]
-
în spusele celor care au scăpat din infernul roșu, despre torturile îndurate. Lumea liberă închide capitolul cruzimii omenești la înfrîngerea lui Hitler. Mulți occidentali nici nu vor să asculte. Războiul le este de ajuns! Celor care cunosc totuși realitatea și știu că în țările comuniste există mii de închisori, de lagăre de concentrare, de azile psihiatrice, le pot spune că, în ciuda "testelor" ce mi s-au aplicat, pacea sufletului meu, care a rămas mereu, prin rugăciune, în legătură cu cerul, n-a fost
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]
-
în situații ce fac din infernul lui Dante un biet parc de distracții. în clipa de față, ce mă uimește mai mult nu e obsesia P.S.D.-ului de a acapara și controla totul. Oameni proveniți direct din sistemul comunist nu știu, nu pot și nu vor altceva decât ce i-au învățat Dincă, Postelnicu, Manea Mănescu și Leanța. Ei vor să aibă totul în mână, pentru că sunt incapabili de dialog, adaptări la situații și la înnoire. Ei sunt inflexibili pentru că sunt
Infernul ca parc de distracții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14562_a_15887]
-
cuprinzând miliardarii nației, ar fi fost cu adevărat convingător dac-ar fi fost publicat în paralel cu dosarele de securitate ale acestora. O operație cu atât mai neceară cu cât se disting două categorii de îmbogățiți: unii despre care se știe cu precizie că și-au folosit exclusiv talentul, și alții care nu sunt decât partea vizibilă a unui aisberg monstruos. (Nu exclud, firește, posibilul grup rezultat din combinarea ambelor direcții). Dar în Romînia miliardarilor de carton dosarele Securității au devenit
Infernul ca parc de distracții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14562_a_15887]
-
dlui Ioanid, ale cărui atitudini (din teza de doctorat) li se păreau a fi antinaționale. Erau, ce e drept, antinaționaliste, ceea ce este (și era) cu totul altceva. Viața și istoria României Românii vor să intre în NATO, dar nu prea știu despre ce e vorba. Aceasta e una dintre concluziile Barometrului de Opinie dat publicității săptămîna trecută și citat pe larg în presa centrală. În privința opțiunii pentru alegerile prezidențiale, cei mai mulți dintre cei care au declarat că vor să meargă la vot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
în executiv, înainte de a se preocupa de organizarea anticipatelor. Partidele din opoziție au început însă și ele să ia în serios ideea alegerilor înainte de termen. Liberalii au anunțat că vor merge singuri, opoziția extraparlamentară umblă să strîngă rîndurile, dar nu știe de unde să înceapă, iar PD-ul își tot pierde parlamentari care se pregătesc de alegeri trecînd la PSD. ADEVĂRUL și EVENIMENTUL ZILEI nu se lasă impresionate de amenințările cu tribunalul ale lui Ristea Priboi și își anunță cititorii că a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
de emisiuni la Antena 1. Dincolo de felicitările pe care moderatorul le merită din plin, e vorba și de altceva și anume deitalk-show-ul cu cea mai lungă durată din istoria televiziunii post-decembriste. E greu de spus ce a fost înainte. Nu știu cîte emisiuni a făcut de pildă Tudor Vornicu. Poate că recordul îl deține Iosif Sava. N-am numărat. Dar e la mijloc un paradox: epoca anterioară era mai stabilă. E plauzibil ca un moderator să fi rezistat mai mult înainte
Tucăshow - 1000 by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14583_a_15908]
-
Sergiu Adam m-a anunțat că a devenit director onorific la Ateneu. M-a trecut o presimțire rea. L-am întrebat dacă la Bacău - oraș cu oameni politicoși - așa se cheamă tragerea pe dreapta. Vorbeam la telefon. Nici el nu știa prea bine cu mera cu directoratul lui onorific, dar, om senin, trecut prin multicele în viață, Sergiu are o intuiție care nu-l prea înșeală. Mi-a reproșat cumsecade că mă gîndesc la rele și m-a anunțat că noua
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
contemporanii mei?! Unde e bucuria de a-ți vedea destinul jucat la barbut de Tovarășa și de protejatele ei? Și unde e uriașa satisfacție de a-ți încerca trăinicia căsniciei, trezindu-te că-ți pleacă nevasta în lume și nu știe încotro s-o ia. Mulți și-au urît țara din cauza acestor repartiții. Și cîți medici și profesori de mîna întîi n-au ajuns alcoolici de frunte și ratați fără greș fiindcă nu erau făcuți să plece în pribegie... Erau vremuri
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
te duci la revista Ateneu și întrebi de Sergiu Adam. M-a întrebat dacă îl cunoșteam pe Sergiu. "nu, dar o să te ajute!" Nu-l văzusem niciodată pe Serviu, nu vorbisem cu el la telefon. Îmi plăceau poeziile lui și știam, vag, că nu era un admirator al acelor vremuri frumoase. Imaginați-vă că se duce ea la Ateneu, dă de Sergiu Adam și îi transmite mesajul meu. Sergiu n-o trimite la plimbare. Avea de făcut corectură la niște șpalți
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
neant. Nici măcar nu i-am mulțumit atunci lui Sergiu, de parcă ar fi fost limpede că era datoria lui să-mi ajute nevasta. Cînd ne-am văzut prima oară, la Bacău, ne-am recunoscut cu o certitudine de neînțeles. Nu ne știam nici măcar din poze. Am început o conversație ca și cum am fi reluat lucruri pe care apucasem să ni le spunem altcîndva, el cerîndu-și scuze că a exploatat-o pe nevastă-mea, la corectură, eu mirat că mi le cere. El m-
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
între artă și depresie?" - pag. 255, "poporul meu", "biroul meu cu stemă", "oamenii mei"; "partidul meu"; "un român care nu mă recunoaște?"; "eu când am planuri sunt opac la ceilalți"; "îmi pare limpede de unde vin și unde vă duc" (!!); "nu știu de ce vă trag după mine, nu știu de ce mă urmați." - pag. 162 (!!) - semne ale unui ego supradimensionat sau poate în suferință, abundă. Pare că nu la doctorul de ochi trebuie să se trateze dl. Răsvan Popescu. Însă și asta e
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]