60,912 matches
-
împlinire, angajamentul din 1930, e crearea Fundației Regale Carol al II-lea, care a pus fundamentele marei, memorabilei Edituri a Fundației Regale pentru Literatură și Artă și, în 1934, a importantei publicații Revista Fundațiilor Regale. Și a avut grijă să așeze în fruntea celor două așezăminte oameni înzestrați și cu prestigiu. În fruntea editurii pe neuitatul Al. Rosetti și, în conducerea revistei, pe Paul Zarifopol (înlocuit, după deces, cu Camil Petrescu). Și, aproape instantaneu, aceste două instituții culturale au devenit cele
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
îndrăgită de lumea toată. Se povestește că într-o zi văzu, din fața coșului său cu mărunțișuri, că unui biet țăran i se scotea vaca la mezat pentru că nu-și plătise birul. Repede așternu pe jos o batistă cît un cearceaf, așeză pe ea doi sfanți, apelă și la portărel și începu să strige la trecători întru ajutorarea țăranului. Nu trecu multă vreme și batista se umplu de bani, pe care îi întinse portărelului, el constată că depusese chiar, cu treizeci de
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
fata va muri de foame și frig. " Ajungînd în pădure, ea zări o căsuță la fereastra căreia erau trei pitici. Ea le dădu bună ziua și bătu încet la ușă. Ei îi strigară să intre, ea intră în încăpere și se așeză pe o bancă aproape de sobă, ca să se încălzească și să-și mănînce pîinea. Piticii îi spuseră: "Dă-ne și nouă o bucată. - Bucuroasă", spuse ea și tăie în două pîinea și le dădu lor jumătate.[...] Cînd ea termină de mîncat
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
lipsește o jumătate, lipsește persoana care era alături de Manuela. Această absență îl frapează pe Esteban mai mult decît să-și vadă mama cu douăzeci de ani mai tînără, făcînd teatru de amatori. 5 - Apartament Manuela. Camera lui Esteban. Interior. Noapte. Așezat pe pat, sau sprijinit pe o pernă, Esteban scrie în carnetul lui scena din living: mama i-a arătat o fotografie a ei de cînd era tînără, dar jumătate din fotografie lipsea. Iar el are impresia că și din viața
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
iarbă și Mic dejun la Tiffany's, de Truman Capote, în colecție de buzunar. Manuela: Am văzut că-ți place mult acest Capote... Esteban îi întinde mamei cartea. Esteban: Citește-mi un pasaj...ca atunci cînd eram mic... Mama se așează pe marginea patului, deschide cartea și citește cu voce tare. Manuela (citind): "Prefață. Am început să scriu cînd aveam opt ani.." Esteban: Vezi ? Nu sînt singurul... Manuela: ..."Pe atunci nu știam că m-am legat pe viață de un stăpîn
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
din spatele grilajului de spovedanie// nici cerșetorul de pe trepte/ nici crabul de tinichea/ odată cu amurgul/ încet strecurîndu-se afară/ dintre oasele craniului" (vitraliu). Ființelor le sînt preferate obiectele (e de asemenea un mod de autoprotejare, de supraviețuire pragmatică): "trei baghete de lemn/ așezate oblic pe o hîrtie albă/ înseamnă la fel de bine/ un fragment de muzică/ sau mormîntul celui din urmă samurai// oricum fotografia era prea lungă/ așa că foarfeca mai poate reteza cîteva trepte// pe o sfoară/ zbătîndu-se în vînt/ ciorapii încearcă să ajungă
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
stări liniștite de pasivitate, denumită gîndire contemplativă. Dar forma aceasta nu este lipsită de angoasă. Folosind procesul extragerii din mișcare, - creînd semnificante prin noțiuni ca "atemporal" și "aspațial" - lumea în care te-ai plasat se transformă. Parcă lucrurile s-ar așeza altfel într-o altă lumină a lumii. Prezența lor nu este obligată ci electivă. Mobilezi casa nouă după asemănarea celei vechi dar fără restricțiile cunoscute. Spațiul nu mai există fiind în domeniul "aspațialului", iar timpul nu mai curge. Dar "clipa
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
Impressions de Pelléas, după Debussy, la Teatrul Bouffes du Nord de la Paris. Tot ce i s-a întîmplat artistic lui Felix Alexa pînă acum poate fi pus în primul rînd sub semnul acumulării, al tentației de a se defini și așeza în raport cu ceilalți și cu universul. Este printre regizorii tineri care a reușit din prima, fără echivoc, dar am simțit întotdeauna că Felix Alexa are puterea interioară care să-l facă să știe exact cîtă frumusețe și cîtă întristare are fiecare
Krecinski se însoară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17006_a_18331]
-
de devotatul și sacrificatul Gruia din Vlaicu Vodă; realist el apare, exacerbat dar just, în agitația mulțimii care cere și obține capul lui Moțoc în nuvela Alexandru Lăpușneanu de C. Negruzzi. Între aceste poziții și oarecum colorată sceptic, e de așezat atitudinea maximelor de felul "schimbarea Domnilor, bucuria nebunilor", care atrage atenția asupra problemei dezbătute mai sus, a consimțământului colectiv greșit. Luate ca un ansamblu, aceste legitimări românești ale puterii cuprind într-un fel sau altul, o axiologie politică pătrunsă de
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
mișcări exterioare impuse personajelor de autori nevăzuți dar vizibil aflați la controlul mecanismelor întregului proces. Pentru cei care nu cunosc filmul, amintesc o secvență cu o muncitoare care-și spune monologul-poezie absurdă (construit pe modelul predării de ștafetă între generații) așezată fiind pe un travling în mișcare (travling - cărucior pe șine, parte a instrumentarului de filmare), respectiv pandantul acestei secvențe, aceea a maistrului (ghid pe parcursul filmului) care vorbește "la cameră" urcat fiind pe o macara (parte a aceluiași instrumentar) de asemenea
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
reală. Mă uit atent la cealaltă, la ședința din oglinzile paralele, la încăperea virtuală în care fizionomiile participanților au și suferit o modificare, și optică și de caracter... Întîi, dintre participanți, cei ce au curajul să stea, să se fi așezat mai în față, în primele locuri; apoi prezidiul solemn transfigurat de forța prefăcătoriei; cei din primul rînd, apoi, cei mai stăpîniți de curajul, de atracția, de mirosul puterii... și care fac parte cu toții în special din Analele hărăzite unor asemenea
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
mai înainte, presa de toate orientările democratice comentează critic personalitatea lui Rebreanu mort la 1 septembrie 1944. N. Carandino a scris în Dreptatea din 4 septembrie: În ochii noștri, personalitatea lui păstrează nimbul de trădare pe care i l-a așezat dușmanul. Va fi de azi înainte o veșnică durere pentru cititorii lui Rebreanu amintirea epocii de mare răscruce cînd Apostol Bologa în loc să se spînzure a intrat la Gestapo". La fel de critic au scris despre acest tragic, totuși, eveniment și Arghezi,Vladimir
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
Marian Râlea pare o copie palidă a celui jucat cu atîta aplomb și farmec în spectacolul Iluzia comică a lui Alexandru Darie de la Teatrul de Comedie. În partea a doua și mai cu seamă spre final, lucrurile par să se așeze și altfel și să capete o dimensiune specială. O evoluție a personajului "îmblînzit" se remarcă în jocul Oanei Pellea, mai dinamic, cu mai multe momente nuanțate și, evident, reușite (jocul cu butoiul și beția, nunta, finalul). De multe ori pare
Dresura de scorpie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17025_a_18350]
-
Titu Maiorescu, secondat de un constructor abil, în persoana lui Iacob Negruzzi. Cu tact și perseverență, cei doi fondatori, din cei cinci ai Junimii, au reușit, prin Convorbiri literare, să introducă în literatura și cultura română spiritul critic, adică să așeze "naționalitatea în marginile adevărului", cum scria Eminescu în articolul Naționalii și cosmopoliții 9). În prima perioadă a activității sale critice, Maiorescu este preocupat de conținutul și forma poeziei române, de limba ziarelor, de funcționalitatea instituțiilor și formelor culturii, forme ce
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
același an 1873. În numele celor criticați de Maiorescu - V.A. Urechia, Pantazi Ghica, Gh. Sion și alții -, Petre Grădișteanu semnează un lung articol intitulat "Convorbirile literare" și "Revista contimporană". Autorul îi reproșează lui Maiorescu că a avut cutezanța să-l așeze pe Eminescu în capul Direcției noi, "imediat alăturea" cu V. Alecsandri. După cîteva citări de versuri eminesciene, Grădișteanu afirmă ironic, desigur fără temei: "Asemenea inepții (s.n.) nu sînt tolerate nici unui școlar din clasa a III-a gimnazială, și d. Eminescu
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
a rămas neschimbat. Legea în vigoare nu are alt defect decît că e decapitată, în sensul că nu trece dincolo de dispozițiile financiare, iar prin cele administrative perpetuează sistemul artizanal, în toate registrele. În speță, constituirea și funcționarea Consiliului O.N.C. așează cinematografia într-o postură de inferioritate, față de organismele publice similare ale Audiovizualului sau Televiziunii, fără nici o deschidere spre elita intelectuală și critică a culturii naționale. Perfect în determinarea sa e, în schimb, Statutul UCIN. El nici n-a mai fost
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
a fost singur. Și totul se cufundă în tăcere. * * * Din bucătăria părintelui, mirosul slăninei prăjite se răspândea fără milă în curte. Câțiva copii vagabonzi înfometați se uitau printre ostrețele gardului. Muștele bâzâiau neîncetat sâcâindu-i. Alungate lăsau locul vacant altora. Așezat la masă părintele muia cu zgârcenie o felie de pâine neagră în grăsimea puțină din fundul tigăii. Câteva bucățele sfrijite de șuncă, se zbăteau anemice, între o întingere și alta. Părintele intenționat le tot amâna să le-nghită. Muștele-l
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
se zbăteau anemice, între o întingere și alta. Părintele intenționat le tot amâna să le-nghită. Muștele-l bâzâiau enervându-l. Dar orice-ar fi făcut nu putea scăpa de ele. Deodată o muscă mai altfel decât celelalte i se așeză chiar pe felia de pâine ce da s-o ducă la gură. Furios el o goni. Musca porni buimacă lovindu-se de pereți. Și el mușcă supărat, furios, luându-și cu degetele și o jumară. Atunci o altă muscă veni
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
reuși să le scoată. Atunci, închise ușa hotărât și spunând în gând. Doamne iartă-mă!... porni la atac cu un ștergar mare și greu făcut parcă anume să le strivească. După o luptă aprigă, deși strivise câteva muște, când s-așeză să se uite văzu că altele mai mari le înlocuiseră. Pierindu-i cheful de odihnă porni atacul și mai furios. Numai că numărul lor în loc să scadă creștea încontinuu. Nici nu mai știa câte doborâse când îl strigă un vecin cu
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
pod de casă, vei spune, "iată e aici ceva frumos!" - nu are nevoie de un soclu. Dar dacă te hotărăști să o pui pe un soclu, trebuie ca soclul tău să fie și el o operă de artă, încât să așezi două opere una peste alta, și nu ceva foarte convențional, un soclu mare, cu pietre sculptate, cu basoreliefuri, făpturi în bronz, de marmură și tot bazarul artificial socotit frumos, tot așa cum în jurul unui biet tablouaș se pune o enormă ramă
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
țărani! Este opera unui mistic fără religie - și cred că ceea ce caracterizează primele sale opere importante este legătura lor directă cu moartea. Sculptura reprezentând Sărutul - unde suntem în plină unire, este vorba de iubire, de erotism, dacă vreți, însă e așezată pe un mormânt. Pe deasupra, unele dintre marile sale opere, aproape toate operele sale mari, sunt legate de o celebrare a vieții și a morții. Există și opere care n-au ajuns să fie realizate, ca de pildă templul la care
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
de la Târgu-Jiu. E un proiect extrem de vast. Încercați să instalați sculptură de-a lungul unui oraș, în spațiul unui oraș deosebit de defavorizat. Există puține orașe în România care să fie atât de urâte ca bietul oraș în care au fost așezate aceste minunate sculpturi. Dar tocmai acest lucru e foarte bun. Ar fi fost mult mai puțin interesant ca ele să fi fost instalate în orașe ca, de exemplu, Sibiul. El ia un oraș, care e, practic, orașul său natal, dar
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
dat voie să facă așa ceva. Am spus "țara lui", și îmi retrag imediat cuvintele. Pentru că o operă așa de ieșită din comun e numai depusă în România, nu aparține rom Da, Coloana a fost demontată și n-a fost încă așezată la loc... Nu vreau să intru în amănunte, însă spun încă o dată, cu toată puterea, că românii din vremea lui Brâncuși au făcut un gest admirabil, în ciuda tuturor împotrivirilor, acceptând să instaleze acest ansamblu, cel mai modern din epocă, plătindu
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
o privire diferită și va face ceva diferit, - și e tocmai ceea ce s-a întâmplat. Eu, de exemplu, vin cu cultura mea europeană, privesc această cultură strict spaniolă, pe care o cunosc, însă nu complet, căci nu sunt spaniol, și așez lucrurile într-o ordine diferită... Bătrânul artist a fost încântat, publicul a răspuns perfect la această propunere... Ce va aduce viitorul? - Mi-ar plăcea, dragă Ion Pop, să fac în România, împreună cu românii, - subliniez, împreună cu românii -, o expoziție de artă
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
vieții. Dar... răzbate. Iat-o pe Simona Tache sau, mai exact formulat, iat-o pe femeia-fetiță din poezia sa prăjind chiftele și încercând să se ridice, tragicomic, la condiția de Ofelia et comp.: "Mă rumenesc/ Cu fiecare boț de carne tocată,/ Așezat în uleiul încins/.../ Tresar erotic la fiecare sfârâit/... Mă rotunjesc./ Cresc./ Simt cum ies din tablou./.../ Mă impregnez/ Miros a femeie// Trăiesc ultimativ și ritualic,/ Până la capăt,/ Gestul simplu de gospodină./ Mângâi apoi cu privirea mormanul de carne prăjită/ Și
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]