7,886 matches
-
2013, (prefață de Ioan Holban), Editura TipoMoldova, Colecția "Opera omnia", Iași. A apărut în antologii de poezie din țară și din străinătate. A primit următoarele premii literare (selectiv): Premiul Uniunii Scriitorilor filiala Iași (1998) pentru volumele Cerul pe pămînt și Abatorul Îngerilor; Premiul Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației (2000 și 2006), pentru volumele Prada din rai și Ambigua; Premiul Festivalului Național de Poezie "George Coșbuc" de la Bistrița-Năsăud (2003), pentru volumul Duminica din trăsnet; Premiul pentru poezie al revistei "Convorbiri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
oameni cumsecade, o periferie a Bacăului care fusese și a lui Bacovia cu o jumătate de veac înainte. Cu târguri de joi, cu coceni și balegă pe caldarâm, cu iarmaroc de Sfântul Petru, cârciumi și covrigi, cafele pe cerdac, cu abator și pipi pe pereții străzilor mărginașe ale centrului, pi șentru, cu sărbători luminate de Paște și cu denii, și cu atâtea altele care mă făceau fericit. Un univers suficient sieși, fabulos, înstelat, în care iasomia și salcâmii amețeau universul. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
din Făurei și veți vedea că așa este. De unde să știe Emil Constantinescu ce semnează?» Domnul procuror Sânpetru s-a ridicat și, după o altă eschivă, pune mâna pe receptor. Confirmare: Meiroșu Marin și două femei care furaseră pui de la Abatorul din Făurei au primit grațiere personală, fapt publicat în «Monitorul Oficial» din 7 august 1998. Nu mai era nimic de adăugat. Și ce nume avea procurorul! «Minte de om nebun!» Domnul locotenent-colonel Cristian Alexandru din departamentul de Pază și ordine
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Acum cultivă vreo 10.000 de hectare de teren. Are o fermă de 700 de vaci cu lapte, o fermă de 300 de vaci Charolaise pentru carne, vreo 30.000 de porci. Ca să nu vândă materie primă, a construit un abator modern, o fabrică de brânzeturi, conform normelor europene, o fabrică de pâine, cozonaci și produse de patiserie. «Pe poarta mea intră porumb și iese salam », explică acest om de afaceri. A deschis 35 de magazine la Curtici, Arad, Timișoara și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
impresia unui control total. Pare că acestui om nu-i scapă nimic în arealul lui: unde și cât plouă, când și cum se seamănă, când și cum se tratează culturile, cum se treieră și ce se întâmplă pe banda de la abator sau de la fabrica de brânzeturi. «Le punem GPS-uri la tiruri ca să fugă cu ele din țară?» Sigur că nu puteau să-i scape nici metodele practicate de unii evazioniști care aduc produse fără documente legale din țările occidentale și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ia un tir de 30 de tone. Nu am vrut să-mi fac stocuri de lapte, dar aș fi putut. Și încă nu s-a renunțat la cote», povestește omul de afaceri. Să nu uiți de unde ai plecat! În curtea abatorului de la Macea, zeci de păuni, sute de bibilici aleargă liber prin livadă, printre pomi și trandafiri. A făcut un rai aici. Oamenii se minunează. M-am simțit onorat să mă ducă apoi la Olari cu mașina, ca să-i văd mama
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Holstein sunt mai sensibile la picioare, la boli. Vacile Monthbeliard sunt mai robuste. O rasă franțuzească de lapte-carne, omologată în 1898. Mai este o fermă de Monthbeliard la Țigănești. “În medie, eu țin vacile 4-5 lactații. Apoi, le trimit la abator. Carnea de vită nu are însă preț. Nici statul nu a făcut mare lucru. Să sperăm că ministrul Tabără va reașeza treburile. Pe mine nu mă interesează să aibă CV-ul umflat ca ex-ministrul Mihail Dumitru. Poate să fie cel
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nevastă-mea și mi-a făcut-o cadou de ziua mea. Nu știu cât costă. Nici n-am întrebat. Merg cu ea uneori, mă mai plimb prin comună...” Victor Chivu nu mai poate face revoluții... Din cauza secetei din 2012, a trimis la abator peste 1200 de vaci. “Ce să fac? Am scos la hectar 1372 de kilograme de porumb boabe. S-a făcut porumbul 12.000 de lei. Tot atât iau pe litrul de lapte. De ce să le mai țin? Am să mai
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
numea „Rameder” și a avut cinstea de a produce cărămida ce se găsește în zidurile Palatului Culturii din Iași. Ion Rameder, fratele fabricantului - antreprenor pe șantierul Palatului - a transportat cărămida acolo cu tramvaiul. Peste drum de fosta cărămidărie, se ridică Abatorul târgului, una din nenumăratele realizări ale primarului junimist Nicolae Gane, în a cărui vreme Iașul a făcut pași importanți către civilizație... De aici înainte am intrat pe drumul Dancului. Chiar în marginea satului - știi bine, dragă prietene - ne-am ostoit
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
guvernarea și până la începutul anului 1926. Fiind anul faptelor, nu s-a sfiit să arate tot ceea ce sa realizat îjn orașul Oltenița, care n a avut-o până la venirea liberalilor la conducere nici lumină electrică, nici apă curentă și nici un abator unde să se prepare produsele animaliere destinate comercializării prin unitățile specializate. Hristache Daniilescu, având multă documentație , arată cum a a construit uzina de pompare a apei, câți bani au fost cheltuiți în acest scop și cui i-a revenit misiunea
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
la deschiderea cursurilor în primul liceu din orașul Oltenița, care până atunci era gimnaziu. În mandatul său de primar liberal au fost pavate străzi și s-a ridicat uzina electrică, furnizând locuitorilor ceea ce până atunci nu existase, curentul electric. Construirea abatorului și a halei din Piața Centrală este tot opera acestui inimos prim gospodar al Olteniței. Singurul lucru imputabil, pe care Alexandru Mărculescu îl amintește în cartea sa este falimentarea Băncii Olteniței, sub conducerea lui. Se vede că a fost omul
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
blazarea, amprenta morții care apar peste tot nu pot să nu fie puse-n legătură și cu contextul social-politic. În Document, interogația peregrinului e oarecum mai directă: "și întreb respectuos, prescurtat, cu onor,/ pe planetă tirania mai trimete oamenii la abator?" Enumerația în contrapunct este ironică, amară. Atitudinea e jucată și în fond tragică, dincolo de burlescul pe care pare să-l inspire. Tabloul este în același stil deformat, impresia de puzzle refăcut la întâmplare se menține și ea. E aici ceva
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
colțurile de provincii. Catedrala din poezia lui poate fi orice catedrală, ea este însă catedrala Sf. Neculai din Bacău; grădina - este grădina publică a orașului; școala este școala domnească la care am învățat, codri sînt de la Hemeiuș(i), din zare; abatorul este cel de pe malul Bistriței, moara... pînă și ploaia și toamnele sînt ale Bacăului”.1) în „Toamnă”, primele două „colțuri de provincii” din enumerarea profesorului sînt amintite în strofa a treia: „Se uită în zări catedrala/ Cu turnu-i sever și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
tineri de la începutul secolului XX, neintegrați în societate, scindați sufletește între iluzii și disperări 9). Această schizofrenie duce, finalmente, la reacții „barbare”, mai temperate totuși, în cazul lor, decît cele ale „huliganilor” din perioada interbelică. O insurgență înmuiată în sentimentalism. Abatorul Numărînd reperele băcăuane din poezia lui Bacovia, Grigore Tabacaru menționa și abatorul: „abatorul este cel de pe malul Bistriței”.1) Cu acesta începe „Tabloul de iarnă”: „Ninge grozav pe cîmp la abator/ Și sînge cald se scurge pe canal;/ Plină-i
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și disperări 9). Această schizofrenie duce, finalmente, la reacții „barbare”, mai temperate totuși, în cazul lor, decît cele ale „huliganilor” din perioada interbelică. O insurgență înmuiată în sentimentalism. Abatorul Numărînd reperele băcăuane din poezia lui Bacovia, Grigore Tabacaru menționa și abatorul: „abatorul este cel de pe malul Bistriței”.1) Cu acesta începe „Tabloul de iarnă”: „Ninge grozav pe cîmp la abator/ Și sînge cald se scurge pe canal;/ Plină-i zăpada de sînge animal-/ Și ninge mereu pe un trist patinor...” 2
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
disperări 9). Această schizofrenie duce, finalmente, la reacții „barbare”, mai temperate totuși, în cazul lor, decît cele ale „huliganilor” din perioada interbelică. O insurgență înmuiată în sentimentalism. Abatorul Numărînd reperele băcăuane din poezia lui Bacovia, Grigore Tabacaru menționa și abatorul: „abatorul este cel de pe malul Bistriței”.1) Cu acesta începe „Tabloul de iarnă”: „Ninge grozav pe cîmp la abator/ Și sînge cald se scurge pe canal;/ Plină-i zăpada de sînge animal-/ Și ninge mereu pe un trist patinor...” 2) Localizarea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
huliganilor” din perioada interbelică. O insurgență înmuiată în sentimentalism. Abatorul Numărînd reperele băcăuane din poezia lui Bacovia, Grigore Tabacaru menționa și abatorul: „abatorul este cel de pe malul Bistriței”.1) Cu acesta începe „Tabloul de iarnă”: „Ninge grozav pe cîmp la abator/ Și sînge cald se scurge pe canal;/ Plină-i zăpada de sînge animal-/ Și ninge mereu pe un trist patinor...” 2) Localizarea profesorului e confirmată, într-o evocare, de Isaiia Răcăciuni: „într adevăr, mi-aduc aminte că acum 25 de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cald se scurge pe canal;/ Plină-i zăpada de sînge animal-/ Și ninge mereu pe un trist patinor...” 2) Localizarea profesorului e confirmată, într-o evocare, de Isaiia Răcăciuni: „într adevăr, mi-aduc aminte că acum 25 de ani, lîngă abator era un patinaj... Și de cîte ori voiam să-l rechem în minte decorul acelui patinaj nins, reciteam versurile lui Bacovia”.3) Cînd citești sau recitești acele versuri („Ninge grozav pe cîmp la abator”, „Pe cîmp, la abator, s-a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
că acum 25 de ani, lîngă abator era un patinaj... Și de cîte ori voiam să-l rechem în minte decorul acelui patinaj nins, reciteam versurile lui Bacovia”.3) Cînd citești sau recitești acele versuri („Ninge grozav pe cîmp la abator”, „Pe cîmp, la abator, s-a înnoptat”, „Spre abator vin lupii licărind”), abatorul pare mare. Cred că așa îl percepea și poetul. Fotografia, apărută în Bacăul din trecut și de azi de Gr. Grigorovici, arată însă că era mic: o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ani, lîngă abator era un patinaj... Și de cîte ori voiam să-l rechem în minte decorul acelui patinaj nins, reciteam versurile lui Bacovia”.3) Cînd citești sau recitești acele versuri („Ninge grozav pe cîmp la abator”, „Pe cîmp, la abator, s-a înnoptat”, „Spre abator vin lupii licărind”), abatorul pare mare. Cred că așa îl percepea și poetul. Fotografia, apărută în Bacăul din trecut și de azi de Gr. Grigorovici, arată însă că era mic: o magazie cu pereți de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
patinaj... Și de cîte ori voiam să-l rechem în minte decorul acelui patinaj nins, reciteam versurile lui Bacovia”.3) Cînd citești sau recitești acele versuri („Ninge grozav pe cîmp la abator”, „Pe cîmp, la abator, s-a înnoptat”, „Spre abator vin lupii licărind”), abatorul pare mare. Cred că așa îl percepea și poetul. Fotografia, apărută în Bacăul din trecut și de azi de Gr. Grigorovici, arată însă că era mic: o magazie cu pereți de scînduri, cu un geam meschin
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ori voiam să-l rechem în minte decorul acelui patinaj nins, reciteam versurile lui Bacovia”.3) Cînd citești sau recitești acele versuri („Ninge grozav pe cîmp la abator”, „Pe cîmp, la abator, s-a înnoptat”, „Spre abator vin lupii licărind”), abatorul pare mare. Cred că așa îl percepea și poetul. Fotografia, apărută în Bacăul din trecut și de azi de Gr. Grigorovici, arată însă că era mic: o magazie cu pereți de scînduri, cu un geam meschin într-o parte și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pe piloni și înconjurată de apă. Fusese construit în 1886, adică la cinci ani după nașterea lui Bacovia. în nota din ediția critică Botez Petroveanu, se spune că „poezia a fost scrisă în jurul anului 1899, sub impresia chinului animalelor la abatorul orașului, aflat nu departe de locuința sa”.4 ) Iată-l deci pe Bacovia și pionier sentimental al ecologiei! Explicația e surprinzător de naivă. Nici un cuvînt nu trimite direct la „chinul animalelor”, deși „sînge (le) cald” evocă tăierea lor. în schimb
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
venirea lupilor, motiv de a-i cere „iubitei” adăpost. „Tablou de iarnă” e, în termeni plastici, un peisaj, dar și un poem despre teroarea morții și despre iubire ca refugiu din fața ei. Situl ales de poet are ca element principal abatorul, o importantă întreprindere urbană, la fel de importantă ca fabricile de pîine și cele de confecții. Nu e oraș cît de cît răsărit care să nu fi avut o stradă a măcelarilor sau a abatorului. Abatorul reprezintă un capitol din istoria modernă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ales de poet are ca element principal abatorul, o importantă întreprindere urbană, la fel de importantă ca fabricile de pîine și cele de confecții. Nu e oraș cît de cît răsărit care să nu fi avut o stradă a măcelarilor sau a abatorului. Abatorul reprezintă un capitol din istoria modernă a fiecărei localități urbane. Satele nu aveau atunci și nu au nici azi, decît rar, așa ceva. înainte de 1886, Bacăul, „o comună urbană” cu „peste 11 mii de suflete”, n-avea decît o „sahana
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]