1,895 matches
-
neechipate și neînzestrate militar, pentru a putea corespunde cerințelor respective. Cu toate acestea, soldații români au dat dovadă de mult eroism, încercând să se descurce cu mijloacele aflate la dispoziție. Mai mult, s-au respectat o serie de ordine germane aberante, care cereau rămânerea pe loc și apărarea terenului, până la ultimul om. Stalingrad a devenit sinonim, pentru germani, cu ideea de înfrângere, însă și noi, românii, ne-am adus jertfa de sânge, la o cauză care nu mai era a noastră
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ușor intui că potențialul uman și material al țărilor care compuneau Coaliția Națiunilor Unite era net superior statelor din axa și nu avea nevoie decât de timp, pentru a fi valorificat. Folosirea a două armate române la Stalingrad, acceptarea deciziei aberante a lui Hitler de a nu permite retragerea contingentelor românești prinse în punga de la Stalingrad îl transforma pe Antonescu din conducător al statului român într-un banal subordonat al lui Hitler și al intereselor germane. Un alt aspect adus în
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
nu a fost transformată într-o ideologie distructivă. împotriva evreilor și a rromilor. Suferințele la care aceștia au fost supuși nu au nicio scuză, neputând fi luată în considerare nici măcar încercarea mareșalului Antonescu de a aplica și în România teoriile aberante ale lui Hitler, fie din dorința de a intra în “grațiile” acestuia din urmă, fie din convingere. Este greu de apreciat care dintre cele două variante este mai gravă și care îl transforma mai mult pe mareșalul Antonescu în criminalul
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ochiul specialistului, să radiografieze obiectiv înzestrarea armatelor românești de pe frontul de est, care se găsea cu mult sub cerințele impuse de un război modern. În plus, este de neînțeles subordonarea totală a structurilor militare românești față de cele germane, și deciziile aberante pe care generalii români au trebuit să le pună în aplicare, pentru a respecta ordinele OKW-ului. Am încercat să subliniem ca participarea românească la Stalingrad a fost una substanțială și că de dezastrul de acolo se face vinovat în
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
neechipate și neînzestrate militar, pentru a putea corespunde cerințelor respective. Cu toate acestea, soldații români au dat dovadă de mult eroism, încercând să se descurce cu mijloacele aflate la dispoziție. Mai mult, s-au respectat o serie de ordine germane aberante, care cereau rămânerea pe loc și apărarea terenului, până la ultimul om. Stalingrad a devenit sinonim, pentru germani, cu ideea de înfrângere, însă și noi, românii, ne-am adus jertfa de sânge, la o cauză care nu mai era a noastră
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
acestea să fie apreciate drept informale și neoficiale. Comportamentele antisociale cuprind un vast grup de manifestări individuale sau colective puternic abătute de la ceea ce este considerat normal, sănătos și moral. Acestea sunt interferate cu conduite recunoscute ca devianță, comportament anomic, conduită aberantă, criminalitate. Devianța, cu întreg ansamblul cauzal, poate fi privită ca o abatere semnificativă, îndepărtarea sau nonconformismul indivizilor de la o valoare, normă socială dată. În acest sens, o serie de autori consideră acest fenomen social ca fiind alcătuit din comportamente care
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
scad în frecvență, în schimb cresc cele îndreptate împotriva propriei persoane, pe fondul pierderii partenerului de viață, ieșirea la pensie, marginalizarea socio-profesională; dar de cele mi multe ori actele autolitice întâlnite la această etate sunt considerate mai degrabă ca fiind aberante decât antisociale. * Sexul Studiile desfășurate asupra semnificației apartenenței sexuale și natura infracțiunii, a actului deviant săvârșit au evidențiat că genul reprezintă unul din cei mai semnificativi indici de diferențiere a infractorilor de neinfractori (Voinea, 1999). Evaluarea actelor antisociale din perspectiva
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
drept frustrante. În cazul individului alienat are loc o puternică depersonalizare, aspect evidențiat de lipsa acelor scopuri sociale, insuficienta conștientizare a acestora, astfel că acesta nu reușește să găsească soluții de eliberare, de aici și numeroasele reacții și/sau atitudini aberante și neintegrate social. 3.1. Omorul - abordare criminologică Criminologia spre deosebire de alte discipline umaniste abordează personalitatea umană din perspectiva implicării acesteia în problematica etiologiei și profilaxiei manifestărilor infracționale, căutând să dea răspuns la întrebări atât de dificile ca: cine e infractorul
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
unor egalitariști pentru creatorul „supraomului”. Refăcând „filiera germană” - în care evreii germani refugiați în Statele Unite au jucat un rol esențial -, Bloom arată memorabil în mai multe rânduri câtă neînțelegere și confuzie au însoțit perniciosul transfer cultural, precum și ce rezultate ciudate, aberante, distructive sau ridicole a avut el: acest „nihilism cu happy-end” (dacă ai probleme, te duci la terapeut) se găsește la temelia „stilului de viață american”, „o versiune Disneyland a Republicii de la Weimar pentru întreaga familie”; în fine, cu mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ideologiei național-comuniste, la redundanță decorativă prin lucrările teoretice târzii ale lui Constantin Joja și prin județenele de partid&casele de cultură ale sindicatelor proiectate de arh. Nicolae ("Gipsy") Porumbescu și emulii săi în anii șaptezeci și optzeci (cu un apogeu aberant la Satu Mare). 21 Absența spiritului critic, rezistent, deschizător de drumuri - cu un cuvânt: avangardist - este mai degrabă norma acestor meleaguri, care și-au exportat avangardiștii și modernii sau i-au marginalizat. Eforturile de a-i re-apropria pe Tzara, Janco, pe
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
atât mai puțin film artistic. Camera este încremenită în fiecare cadru, planurile nu alternează deloc, cadrajul este de multe ori debalansat, șui, nu există nici măcar rudimente de montaj, mișcările de trupe sunt când meschine, când haotice, pe unghiuri de deplasare aberante, cu muribunzi care se tolă nesc mai bine, privind spre obiectivul camerei înainte să-și dea duhul. Întregul joc actoricesc este teatralizat la maximum, îngroșat până la ridicol. Se poate obiecta că acestea erau obiceiurile cinematografice ale momentului. Corect, Independența României
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
noaptea, hainele de piele negre, mașina neagră, ochelarii negri opaci, lampa în ochi. Tovarășul său, Olariu, dezamăgit de prestația tinerilor anchetatori, îl bagă personal în „fabrica” interogatoriilor, la capătul cărora nu poți ieși decât cu ochii goi, recunoscând cele mai aberante acuzații. Este redat aici mecanismul marilor procese din URSS, montate în anii ’30 de Stalin împotriva unor vârfuri ale nomenclaturii bolșevice și ale intelectualității care-l deranjau. Cei dinainte condamnați nu erau demni să fie executați decât după ce recunoșteau că
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să se spargă, Ceaușescu era un semizeu. Toți „baronii” lui Dej fuseseră destituiți și trași pe linie moartă, în jurul lui nu mai erau decât nevasta, rudele și yesmanii. Nu mai exista nimeni care să- i contrazică vreo idee, oricât de aberantă. Directorul de șantier naval Mihai Coman, interpretat, firește, de S. Nicolaescu, este întruchiparea autocratului. Fără să mai țină seama de conducerea colectivă, neconsultându-se cu nimeni, Coman ia decizii „spontane”, bazate pe „magia” lui de șef care întotdeauna gândește cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de la o fermă zootehnică - în așteptarea precedentului prim-secretar, oile fuseseră spălate cu detergentul Alba Lux, ca să fie mai albe, și muriseră toate. La ședință, secretarul de partid al fabricii de aparate electrice spusese relaxat „stăm bine, în general”. Festivism aberant, raportare de false succese în muncă, frazeologie de ședință, toate sunt demascate și înfierate. Când vine vorba de sancțiuni, Tovarășul Prim face comparații îndrăznețe cu Occidentul : „Dacă nu ești în stare să conduci întreprinderea, dă-ți demisia ! În capitalism, te-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
tratat la fel, fără a se ține seama de meritele sau nemernicia lui. În egală măsură, indiferent dacă boala este rezultatul unor cauze externe (traumatisme, accidente, infecții etc.), sau rezultatul unor comportamente vicioase: consum de alcool, tutun, droguri, comportamente sexuale aberante etc., bolnavul primește aceleași îngrijiri fără discriminare. Aceste atitudini s-au păstrat, în linii mari, în activitatea spitalicească, chiar dacă au existat perioade istorice de eclipsă, chiar în timpurile moderne, mai ales după apariția teoriei darwiniste care postula că legea generală
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu chiar în momentul antropogenezei, cum susțineau unii entuziaști de la Institutul de Istoria PCR, măcar în neolitic, sau, în cel mai rău caz, la începutul epocii fierului, oricum nu mai târziu de "retragerea aureliană" din sec. III d.Hr. Teoriile aberante ale lui Nicolae Densușeanu, reînviate în cadrul curentului protocronist, îi exaltau mai ales pe sfertodocții promovați în activul de partid și în diferite funcții de propagandă. Un nou discurs oficios, încă și mai pervers decât precedentele, preia aproape fățiș temele extremei
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
nuvela rostită, era atât de devorat de gelozie încât îi interzicea soției participarea la petreceri, la slujbele religioase, ba chiar îi limita și dreptul de a privi pe fereastră. Disperată, soția se hotărăște să procedeze în așa fel încât precauțiile aberante ale soțului să fie măcar întemeiate și reușește cu măiestrie, bucurându se de câteva clipe de relaxare alături de o persoană pe care o îndrăgise între timp. Situații asemănătoare vom regăsi și în capodopera chauceriană. Povestea neguțătorului pare a fi un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
întregii comunități. Planul urzit de Neculai, în legătură cu eventualitatea unui potop, nu face decât să-l înspăimânte pe credulul teslar, lipsit de discernământ, care acceptă sfârșitul iminent, oferindu-le astfel celor doi îndrăgostiți posibilitatea de a fi împreună. Localnicii, văzând obsesia aberantă a soțului pregătit pentru marea catastrofă, îl declară alienat și dau crezare spuselor femeii. Alison este astfel absolvită de acuzațiile publice de adulter, ba, mai mult, devine o victimă în ochii celor din jur, care-i compătimesc soarta de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Întregul angrenaj social se dereglează. Invocînd plasticitatea lingvistică a unui cunoscut proverb - care ne spune că un singur măr putred, cu timpul, strică toate merele bune dintr-o lădiță - Înțelegem importanța izolării la timp, În cadrul comunităților umane, a unor conduite aberante singulare. * „Rănile pe care omul și le face sieși se tămăduiesc greu.” (W. Shakespeare) Firește că orice viciu pe care ni-l asumăm nu-l putem ispăși decît prin amare procese de conștiință, și prin acte reparatorii adecvate. * „Nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Întări Încrederea lui 326 și a tuturor piloților aflați În aer În capacitatea și competența sa de a conduce, În condiții de maximă securitate, activitatea de zbor. El face asta printr-un enunț care, În orice alte circumstanțe, ar fi aberant și ar avea consecințe deosebit de grave pentru el. Este un enunț prin care el dă un ordin comandantului său! Vă interzic să mai dați indicații! 2) aducerea la cunoștința comandantului a faptului că, În contextul situației În derulare, el nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
-le „personalități psihopatice”. Sindroamele psihopatice se caracterizează prin două trăsături psihopatologice principale, și anume: a) sunt anomalii psihofiziologice limitate, manifestate prin tulburări de comportament specifice; b) reprezintă structuri anormale, interesând unele sectoare ale personalității umane și care duc la modele aberante de existență și adaptare ale acestor indivizi. Din punct de vedere clinico-psihiatric, A. Delmas, descrie două mari grupe de personalități psihopatice: 1) Dezechilibrații simpli: hiperemotivii, stările astenice constituționale, instabilitatea psihomotorie, ciclotimia, paranoia constituțională, schizofrenia sau constituția schizoidă, epileptoidă sau constituția
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracteriale reacționale în cursul cărora dezechilibrul și inadaptabilitatea rezultă din situația în care se află subiectul, tulburările având, în acest caz, un rol definitiv; b) tulburările caracteriale și structurale se manifestă ca mecanisme patologice de adaptare la realitate (reacții deviante, aberante, ineficace sau exagerate etc.); c) structura caracterială poate fi patologică, în cursul cărora tulburările de comportament sunt expresia unor tulburări afective profunde. Studiind manifestările psihopatologice care apar în cursul tulburărilor de comportament, R.L. Jenkins distinge următoarele aspecte: - reacții hiperkinetice, - o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este segmentată sau fărîmițată în numeroase forme de libertate care proliferează sub protecția unei multiple palete de drepturi ale omului (drepturile omului, drepturile femeii, drepturile copilului, drepturile consumatorului, drepturile salariatului etc). Vom asista la proliferarea unei mari forme de manifestări aberante de factură antisocială, care sunt în esența lor expresia unei tulburări a stării de sănătate mintală colectivă. Psihozele colective vor fi prezente ca manifestări sociale îngrijorător de frecvente. Notăm în sensul acesta o creștere alarmantă a ratei conduitelor agresive (crime
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de „ieșire din situațiile limită” impuse de factorii sociali psihotraumatizanți. Nevoia de securizare într-o lume care este percepută ca străină și nesigură. O mare capacitate de adaptare patoplastică la evenimentele și schimbările lumii, cu caracter anomic, manifestate prin conduite aberante, acceptarea unor idei absurde, înlocuirea imaginarului irațional cu gândirea logică, rațională. Adaptarea la o „lume absurdă” se face prin adoptarea unor „conduite absurde” și a unor „modele de gândire irațională”. În aceste condiții se produce o stare de regresiune psihică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unor conduite de factură demonstrativ-isterică. Absența valorilor formativ-modelatoare și cenzurate, duce la diminuarea până la pierderea criticii, a autocontrolului și a responsabilității morale. Libertatea capătă o „nouă” accepțiune, devenind o formă de comportament liber, necenzurat, care va degenera rapid în forme aberante, violență sau conduite antisociale. Valoarea persoanei este înlocuită cu valoarea colectivităților de indivizi, iar aceasta va fi transferată asupra liderului comunitar, care va încarna, sau va concentra în persoana sa, toate valorile sub forma „puterii absolute”. Este cazul liderilor-dictatori, prezenți
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]