1,882 matches
-
memoriei pentru ortodoxie, răspunsul BOR la provocările secularizării, (auto)victimizarea la români, fundamentalismul religios, BOR și angajamentul politic din anii 1930, creștinismul - suflet al Europei. Rețin în mod special trimiterile frecvente ale autorului la interpretarea lui Eliade privind ,,eterna reîntoarcere" ,,abolirea timpului" și ,,repetarea gesturilor paradigmatice". Una dintre aceste trimiteri este la creația noului an, fapt care are legătură directă cu mitul cosmogonic. Acest mit este ,,un regim anistoric de memorie colectivă" (Mirel Bănică). Prin el transmitem și astăzi tradiția. Până la
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
În sens unic (de stânga) sau literatură nouă și s-a manifestat, În plan literar, În perioada de tranziție spre RS (aug.1944-1948), coexistând și cu alte formule literare. În plan politic, corespundea politicii statului de democrație populară, transformat, după abolirea monarhiei, În stat al dictaturii proletare. Dominantele literaturii și ale politicii literare din perioada de tranziție, conținutul pledoariei pentru cultura pentru masse (mult mai bogată și mai patetică decât producția literară) sunt: socializarea discursului literar, Înfierarea exploatării, a hitlerismului și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
asaltul arhivelor și al *planurilor de cadastru ale nobililor și lasă, odată criza trecută, o populație înarmată și, la nevoie, gata de acțiune. De aceea, la Versailles, mișcarea este luată în seamă. Și, în noaptea de 4 august, se decide abolirea privilegiilor, o abolire nuanțată întrucît sînt suprimate doar drepturile feudale care au caracterul unei servituți personale, celelalte putînd fi doar răscumpărate dar totuși abolire. Societatea celor trei ordine nu mai există. În sfîrșit clerul, această forță morală și politică, pentru că
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al *planurilor de cadastru ale nobililor și lasă, odată criza trecută, o populație înarmată și, la nevoie, gata de acțiune. De aceea, la Versailles, mișcarea este luată în seamă. Și, în noaptea de 4 august, se decide abolirea privilegiilor, o abolire nuanțată întrucît sînt suprimate doar drepturile feudale care au caracterul unei servituți personale, celelalte putînd fi doar răscumpărate dar totuși abolire. Societatea celor trei ordine nu mai există. În sfîrșit clerul, această forță morală și politică, pentru că are bunuri, iar
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aceea, la Versailles, mișcarea este luată în seamă. Și, în noaptea de 4 august, se decide abolirea privilegiilor, o abolire nuanțată întrucît sînt suprimate doar drepturile feudale care au caracterul unei servituți personale, celelalte putînd fi doar răscumpărate dar totuși abolire. Societatea celor trei ordine nu mai există. În sfîrșit clerul, această forță morală și politică, pentru că are bunuri, iar statul are nevoie de bani, se vede privat de aceste bunuri la 2 noiembrie 1789 și dotat cu o "constituție civilă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
principiul oricărei suveranități rezidă esențialmente în națiune". Dar Constituția de la 1791, care se elaborează, îi dă regelui puteri largi și face să se aleagă Adunarea legislativă de către "cetățeni activi" luați doar dintre cei avuți; nu s-a rămas doar la abolirea sclaviei; proprietatea rămîne un drept la fel de imprescriptibil ca și libertatea și rezistența la opresiune; bunurile confiscate clerului sînt revîndute în loturi atît de mari încît numai cei care sînt deja proprietari le pot achiziționa. "Libertatea muncii", în sfîrșit recunoscută prin
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
muncii", în sfîrșit recunoscută prin legea Le Chapelier din 14 iunie 1791, nu este decît cea care interzice muncitorilor *companionajul și greva. Proprietarii au știut să-și apere interesele. Este reorganizat și statul și, în hățișul de instituții măturate prin abolirea privilegiilor, sînt tăiate drumuri clare. Este creată o circumscripție nouă, cadru unic al tuturor serviciilor publice și al reprezentării naționale, departamentul, subdivizat în districte (care vor deveni arondismente), cantoane și comune, iar în interior este instalat un personal în întregime
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în fața unor rezistențe solide. Francezii s-au instalat de asemenea în Noua Caledonie (1853), în curînd folosită ca închisoare, și în Madagascar. Aceste extinderi nu modifică fundamental administrarea coloniilor. Experiența Ministerului Algeriei și al Coloniilor (1858-1860) rămîne efemeră. În orice caz abolirea pactului colonial în 1861 permite o asimilare vamală progresivă cu metropola. Influența în Orientul Apropiat se afirmă. Războiul Crimeii cu Rusia se datorează, înainte de toate, grijii de a menține alianța engleză; dar expediția din Siria, în 1860, este întreprinsă pentru
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
durabile încă sînt consecințele sociale. Instalarea coloniștilor antrenează juxtapunerea a două populații în Algeria; în 1914, 680.000 de europeni trăiesc în Algeria, două treimi dintre ei în orașe, alături de 4.800.000 de musulmani. Ordinea, o mai bună igienă, abolirea sclavagismului sînt reale cîștiguri, dar învățămîntul rămîne puțin dezvoltat. Misiunea civilizatoare din care se revendică Franța duce la formarea unei elite moderne restrînse, care furnizează viitoarele cadre ale mișcărilor naționaliste indigene. Urbanizarea, răspîndirea proprietății private și a monedei sînt unele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
guvern de Uniune națională care trece de la radicali, cu Herriot, la Tardieu, care speră să facă să reușească reforma statului. Dar cînd Doumergue, la sfîrșitul verii, își formulează propunerile, în special o recurgere mai ușoară la dreptul de dizolvare prin abolirea avizului corespunzător al Senatului, el se lovește de opoziția radicalilor și trebuie să demisioneze. Frontul popular. În fața ascensiunii ligilor și la 6 februarie, semne pentru partidele de stînga ale unui pericol fascist, se constituie Adunarea populară, numită de asemenea Frontul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mașina cu aburi 1787 Constituția Statelor Unite Mozart: Don Giovanni 1788 Convocarea Stărilor generale 1789 5 mai Adunarea Stărilor generale 17 iunie Adunarea devine națională 20 iunie Adunarea devine constituantă 14 iulie Luarea Bastiliei Iulie "Marea Frică" la sate 4 august Abolirea regimului feudal și a privilegiilor 26 august Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului 5-6 oct. "Zilele din Octombrie": regele revine în Paris 2 nov. Bunurile clerului la dispoziția națiunii 1790 20 martie Declarația de pace cu lumea 12 iulie Constituția
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al XVI-lea 20 septembrie Victoria de la Valmy 22 sept. Proclamarea Republicii 1793 21 ian. Executarea lui Ludovic al XVI-lea 24 febr. Mobilizarea a 300000 oameni Martie Începutul insurecției din Vandeea 24 iunie Votarea Constituției anului I 17 iulie Abolirea totală a drepturilor feudale 23 august Mobilizarea în masă 5 sept. Teroarea la ordinea zilei 17 sept. Legea suspecților 25 sept. Legea maximului (a prețului maximal) 1794 Insurecția poloneză 26 mai Victoria de la Fleurus 27 iulie (9 thermidor, anul II
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care, după Thermidor, au luat parte la reacțiunea împotriva Terorii. (n. trad.) 10 Les Muscadins nume dat, în timpul Revoluției, regaliștilor care se distingeau printr-o eleganță căutată, prin extravaganță. (n. trad.) 11 Culegere de circulare ale Ministrului de Interne 12 Abolirea pauperismului 13 Marianne supranume al Republicii franceze, reprezentată printr-un bust de femeie cu capul acoperit de o bonetă frigiană. (n. trad.) 14 Impresie, răsărit de soare 15 Doar Franța 16 spiritul de plăcere (păcătoasă) (n. trad.) 17 district (în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
negației, d. nu rămâne imun la efectele adverse: nonconformismul său sistematic generează un nou tip de conformism; respingerea și combaterea artei aulice, a „artei pentru artă” recunoaște indirect conceptul de artă, chiar dacă este vorba de un alt tip de artă. Abolirea literaturii devine un adevărat ritual, și negația în general aproape o convenție. Adept al antiestetizării, d. denunță în primul rând orice formă de artificialitate și falsitate. De unde epurarea poeziei de efectele literare căutate, de formalismul excesiv care a impus o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
componenta intelectuală a revoluției, spre deosebire de sensul socio-economic pe care aceasta îl avea în cadrul marxismului clasic. Cu toate acestea, Gramsci, rămâne, ca și Marx, pe teren comunist (folosesc termenul în sens marxist, nu leninist): capitalismul trebuie depășit, nu doar recosmetizat, pentru abolirea verosimilă a distincției dintre subiect și obiect. Gramsci nu este și nu trebuie confundat deci cu un social-democrat, deși maniera în care a "democratizat" comunismul a creat o fertilă tradiție intelectuală occidentală care nu are nimic de-a face cu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
primul că pământul trebuie colectivizat deoarece țăranii intră în raporturi comerciale care sprijină activ capitalismul și subminează revoluția. Alte categorii sociale care au beneficiat de pe urma revoluției au fost artiștii și femeile. Activitățile artistice au cunoscut o scurtă fază efervescentă după abolirea cenzurii țariste, în timp ce femeile, conduse în special de celebra activistă bolșevică Alexandra Kollontai, își afirmau ostentativ noua identitate emancipată constând în drepturi civile și egalitatea socială cu bărbații (Figes: 1998). Naționalitățile din imperiul țarist au beneficiat de asemenea de o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
filialelor Frontului Plugarilor, Groza se manifesta uneori vehement, neezitând chiar să-i amenințe cu pistolul pe unii lideri comuniști, ca de exemplu Lucrețiu Pătrășcanu, aflăm dintr-un raport secret al generalului sovietic Susaikov către Molotov (Ciuceanu: 1997, 213-217). Bineînțeles, după abolirea pluripartidismului și comunizarea integrală a țării, situația organizațiilor politice independente, în ciuda atribuțiilor lor de anticamere ale PCR, a devenit și mai precară. "Viitorul lor nu este de lungă existență. Când condițiile vor permite aceasta, sigur că vom merge la desființare
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
data instalării cabinetului Groza. A cuprins deci cele două guvernări Constantin Sănătescu și pe cea a lui Nicolae Rădescu. Pe cale de consecință, etapa "coaliției de fațadă" începută cu instaurarea guvernului Groza s-a încheiat abrupt în 30 decembrie 1947, data abolirii monarhiei române prin actul de abdicare semnat de regele Mihai datorită injoncțiunilor conjugate ale comuniștilor locali dirijați de Moscova. În aceeași zi începe, prin intrarea în existență a Republicii Populare România (RPR), ultima etapă a cuceririi puterii, aceea a unui
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
penetrare", "insulare" și începuturile "schimbării simulate" Traseul comunismului românesc și est-european în general în intervalul cronologic circumscris acestui capitol (1945-1955) comportă, în discursul oficial al regimului, o dublă metamorfoză. Etapa "democrației populare", adică a cuceririi graduale a puterii și a abolirii vestigiilor vechiului regim "burghezo- moșieresc", desfășurată între 1945 și 1947, va lăsa loc în anul următor etapei "revoluției socialiste". Transformarea este deosebit de importantă, deoarece de abia din acest moment genealogia comunismului românesc devine superpozabilă în raport cu experiența legitimatoare a leninismului fondator
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care au avut loc în Ungaria, nefiind de acord cu termenul de "revoluție". În accepțiunea sa, orice revoluție autentică trebuie să aibă un caracter progresist, să fie animată de cele mai înalte idei de dreptate și echitate socială, să urmărească abolirea conflictelor dintre clase prin transferarea graduală a puterii în mâinile proletariatului, care, prin dimensiunile și caracterul eminamente moral al luptei sale, să reprezinte garantul și traducătorul în practică a dezideratului unei societăți și, în final, a unei lumi eliberate din
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
revoluționar pronunțat, cum s-a întâmplat de altfel și în Ungaria. Limitate doar la mediul studențesc, caracterul lor politic și implicit anticomunist riscă să fie trecut cu vederea; chiar dacă, cu siguranță, au existat voci care atunci au solicitat reformarea, nu abolirea sistemului, (fapt lipsit de ambiguitate, după cum o atestă și mărturia lui Lupșiasca), nu se poate nega, în ansamblu, fondul anti-sistemic al manifestațiilor. Adunarea studențească a fost împânzită, așa cum era de așteptat, cu informatori. Au fost de asemenea prezenți, la insistențele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
același gen de cereri formulate de către omologii lor maghiari: retragerea Armatei Roșii de pe teritoriul României, o mai mare transparență a politicii comerciale a regimului, eliminarea cotelor din agricultură și a normelor industriale, împovărătoare și degradante și, nu în ultimul rând, abolirea cenzurii culturale și mediatice. Depășite de valul de ostilitate crescândă, autoritățile au dat asigurări ferme că vor prezenta revendicările conducerii partidului, urmând ca peste trei zile să le ofere studenților și răspunsurile formulate de către Comitetul Central al PMR (Muțiu, Stanca
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
273-274). Noul lider a încercat să galvanizeze, la nivel politic și social, atât forțele centripetale, conservatoare, cât și forțele centrifugale, "liberale", care doreau emanciparea de sub tutela partidului și argumentau pentru o democratizare radicală, care să includă pluralismul politic, descentralizarea economică, abolirea cenzurii etc. Dubcek și noua sa echipă insistau asupra "reîntoarcerii la Europa" a Cehoslovaciei, dar subliniau cu promptitudine că nu este vorba de o alianță ideologică sau politică, ci de "contacte economico-politico-diplomatice" (Golan: 1971, 326). Nu se punea problema renunțării
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o chestiune comună tuturor partidelor comuniste și muncitorești și a statelor unite prin alianță, colaborare și prietenie". Insistând asupra importanței OTV pentru securitatea mișcării comuniste internaționale, cele cinci state "frățești" reproșau regimului Dubcek desprinderea de leninism prin slăbirea și chiar abolirea controlului asupra societății, a "maselor fără de partid", prin eliminarea cenzurii mediatice și, cel mai important, prin infiltrarea voluntară a paridului de tendințe, idei și procese "mic-burgheze", toate acestea rezultând într-o "situație absolut inacceptabilă pentru o țară socialistă" (Scrisoare adresată
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
structurale pe care regimul nu ar fi putut surmonta-o decât prin două mijloace: fie reîntoarcerea la leninismul post-revoluționar, riscantă și cu șanse incerte de reușită, fie "continuând procesul democratizării" care ar fi condus, mai devreme sau mai târziu, la abolirea monopartidismului și conturarea unei democrații "burgheze" (vezi Huizinga: 1969, 44-50). Pe de altă parte însă, meritele lui Dubcek sunt incontestabile. Inițiativele sale extrem de inovatoare pentru un lider comunist au avut o anvergură foarte mare și s-au constituit într-un
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]